Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat Biologie vegetală şi animală - PDF
Document Details
Claudia Groza Lazăr
Tags
Summary
Acest ghid este o resursă completă pentru pregătirea examenului de bacalaureat la biologie vegetală și animală. Conține sinteze, scheme recapitulative și exemple rezolvate, adaptate pentru pregătirea intensivă.
Full Transcript
Claudia Groza Lazăr Biologie vegetală şi animală Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat Lucrarea este elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Editor: Ovidiu Bărbulescu Comenzi: Marius Dorbin (0722. 319. 653) h...
Claudia Groza Lazăr Biologie vegetală şi animală Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat Lucrarea este elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Editor: Ovidiu Bărbulescu Comenzi: Marius Dorbin (0722. 319. 653) http://www.librarianominatrix.ro ISBN 978-606-8873-23-7 Copyright © Editura Nominatrix, 2020 Toate drepturile aparţin Editurii Nominatrix. 2 Claudia Groza Lazăr Biologie vegetală şi animală Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat Sinteze, scheme pentru recapitulare, modele de subiecte rezolvate Editura NOMINATRIX 3 5 sfaturi pentru a reuşi la proba Biologie Poţi lua 10 la Bac dacă: 1. EŞTI MOTIVAT! Da, un 10 la biologie îţi ridică media. 2. EŞTI ORGANIZAT! Iar pentru asta îţi propun o oră pe zi de teorie şi 15 minute de teste grilă. 3. EŞTI ATENT ŞI CONCENTRAT LA CE CITEŞTI! Când înveţi, lasă la o parte orice altceva! Fără telefon! Fără muzică! Fără internet! Fără televizor! 4. FII PERSEVERENT! La finalul săptămânii, recapitulează ce ai învăţat! 5. Un 10 îţi poate aduce un bonus în bani, bilete la concerte, un viitor mai bun! 4 Sinteze – scheme pentru recapitulare Diversitatea lumii vii TAXONOMIA = SISTEMATICA – ramura biologiei care studiază clasificarea lumii vii. Orice organism este denumit prin două cuvinte latine. Exemplu: Pisum sativum (nomenclatură binară introdusă de Carl Linée) GENUL SPECIA SPECIA – unitatea de bază în clasificare lumii vii, cuprinde mai mulţi indivizi înrudiţi genetic între ei, care se pot încrucişa dând naştere la descendenţi fertili. Unităţile de clasificare sunt: Specie genul familia ordinul clasa încrengătura regnul. VIRUSURILE: sunt entităţi infecţioase, acelulare; nu au metabolism; nu sunt încadrate în cele cinci regnuri. STRUCTURĂ: au capsidă proteică (alcătuită din capsomere); material genetic (genom viral) reprezentat de o moleculă de ADN sau ARN. 5 Clasificarea virusurilor: DEZOXIRIBUSURI (au ADN): Exemple: – bacteriofagi (infectează bacteriile); – adenovirusurile (îmbolnăvesc căile respiratorii la om); – virusuri oncogene (virusul Papiloma). RIBOVIRUSURI (au ARN): Exemple: – virusul gripal; – HIV; – virusul turbării; – virusul poliomielitei; – virusul mozaicul tutunului. 6 Regnurile lumii vii 1. Regnul Monera cuprinde organisme procariote, unicelulare, fără nucleu şi individualizat = nucleoid (nu are membrană nucleară şi nucleoli). a) eubacterii: aerobe; – sunt: anaerobe. – solitare; coci (stafilococ) – sferice; – forme: bacili (bacilul Koch) – bastonaş; virgule = vibrion (vibrionul holerei); spiril (spirală rigidă) sau spirochetă (spirală flexibilă); fotosinteză; autotrofă: chimiosinteză; – hrănire: saprofită; heterotrofă: parazit; igienizare (cele saprofite); – importanţă: fermentative (lactice, acetice); fixatoare de azot. b) arhebacterii (bacterii străvechi) c) cianobacterii (algele albastre-verzi) 2. Regnul protista cuprinde: protozoarele; algele unicelulare; mixomicete + oomicete (protiste cu caracter de fungi). 7 – organisme EUCARIOTE; cililor (parameciul); – se deplasează cu ajutorul: flagelilor (Euglena); pseudopodelor (amiba). 3. Regnul fungi a) ciuperci: – miceliul = hife unicelulare sau cu numeroşi nuclei (hife pluricelulare); – perete celular conţine chitină; saprofită; – hrănire heterotrofă: parazită; – produc boli = MICOZE (speciile parazite) prin spori (endospori sau exospori); asexuată: prin fragmente de micelii; prin înmugurire (drojdiile); – înmulţire: contopirea celulelor corpului; sexuată: contopirea gameţilor. ASCOMICETE: drojdia de bere; drojdia de vin; mucegaiul verde-albăstrui; Candida. BAZIDIOMICETE (ciuperci parazite): rugina grâului; tăciunele porumbului; tăciunele grâului. CIUPERCI CU PĂLĂRIE: comestibile: ghebele, hribul, gălbiori, ciuperca de câmp sau de bălegar; otrăvitoare: muscariţa, buretele ucigaş. 8 b) licheni = structuri formate dintr-o algă verde şi o ciupercă: mătreaţa bradului; lichenul renului; lichenul galben. 4. Regnul plante cuprinde: A. PLANTE AVASCULARE (fără vase conducătoare) a) ficophita (algele) – corpul lor = TAL – alge verzi: mătasea broaştei, salata de mare; – alge roşii; – alge brune; – alge aurii. rizoizi; b) muşchii sunt talofite evoluate, cu tal alcătuit din: tulpiniţă ; – muşchii hepatici; frunzişoare; – muşchiul de turbă; – muşchiul de pământ. B. PLANTE VASCULARE (cu vase conducătoare) a) ferigi (pteridofite) – au vase lemnoase = traheide: – feriguţa dulce; – feriga comună; – coada-calului. b) spermatofite (plante cu flori şi seminţe) au vase lemnoase = traheide; I. gimnosperme = conifere florile = conuri; nu au ovulele închise în ovar; – bradul alb; – molid; – pin; – larice/zadă (frunze căzătoare); 9 – tisă; – jneapăn; – ienupăr; – chiparos; – arborele mamut (Sequoia). II. Angiosperme: au vase lemnoase = trahee florile au ovulele închise în ovar, deci seminţele închise în fruct. 1. dicotiledonate (embrionul are două cotiledoane). De exemplu, măceş, frag, căpşun, zmeur, măr, păr, fasole, soia, lucernă, păpădie, floarea- soarelui, stejar, fag, castan, mimoza, alune de pământ, sfecla de zahăr, spanac, lobodă, morcov, cartof, salată, varză. 2. monocotiledonate (embrionul are un singur cotiledon). De exemplu, cereale (orz, grâu, porumb, orez, ovăz, secară), stuf, trestie de zahăr, bambus, ghiocel, narcisă, lalea, ceapă, usturoi, crin, zambilă, lăcrămioară, stânjenel, gladiolă, şofran, papirus, pipirig, rogoz. 5. Regnul Animal: A. Animale didermice B. Animale tridermice (ectoderm + endoderm) (ectoderm + endoderm + mezoderm) I. nevertebrate SPONGIERI: II. cordate – buretele de baie; – coşuleţul Venerei. CELENTERATE (CNIDARIA) – hidra de apă dulce; – meduza; – actinia; – coralii. 10 1. VIERMI 2. MOLUŞTE LAŢI (platelminţi) GASTEROPODE – viermele de gălbează – melcul de livadă; (TREMATODE); – melci acvatici – tenia (CESTODE). (Limnea, Planorbis). CILINDRICI NEVERTEBRATE LAMELIBRANHIATE (nematelminţi) – scoici; – trichina; – stridii; – limbricul; 3. ARTROPODE – midii. – oxiurul. ARAHNIDE INELAŢI (anelide) – păianjen; CEFALOPODE – râma (oligochete); – scorpion; – sepie; – lipitoarea (hirudinee). – căpuşă; – caracatiţă; – sarcoptul râiei. – nautil. CRUSTACEE – rac; – homar; – crevete; – langustă; – crab; – purice de apă. INSECTE – muscă; – albină; – fluturele alb al verzei. 11 1. PEŞTI 4. PĂSĂRI osoşi-cartilaginoşi – sunt homeoterme. – cegă, morun, nisetru, ACARENATE păstrugă (au icre negre); de exemplu, struţ, kiwi, pinguin. osoşi CORTDATE (VERTEBRATE) CARENATE – somn, şalău, biban, caras, de exemplu, porumbel, scrumbie, păstrăv. ciocănitoare, găină, barză, raţă, gâscă, uliu, şoim, cartilaginoşi bufniţă, cucuvea. – rechin 2. AMFIBIENI 5. MAMIFERE – sunt poichiloterme (au INFERIOARE temperatura corpului variabilă). de exemplu, ornitorinc, cangur, echidna. anure – broasca urodele SUPERIOARE (PLACENTARE) – triton – salamandră de exemplu: – cârtiţă, arici; 3. REPTILE – girafă, zebră; a. ofidieni: de exemplu, – lup, râs, leu; şerpi; – vacă, oaie; b. lacertilieni: de exemplu, – porc, urs; şopârle; – liliac; c. chelonieni: broaşte – focă, morsă (pinipede); ţestoase; – balenă, delfin d. crocodilieni: aligatori, (cetacee); crocodili. – elefant (proboscidieni); – maimuţă, om (primate). 12 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA ANIMALE OCROTITE PLANTE OCROTITE DE LEGE DE LEGE – lostriţa; – floarea de colţ, sângele – broasca de mlaştină, broasca voinicului, iedera albă; ţestoasă de uscat, şarpele de nisip, – papucul doamnei, laleaua pelicanul comun, pelicanul creţ, pestriţă, floarea de lotus, nufărul lopătarul, lebăda de iarnă, călifarul alb, brânduşa galbenă; alb, dropia, corbul, cocorul mare, – macul de munte, bujorul cocoşul de munte, cocoşul de românesc; mesteacăn, acvila de munte, – iasomia, liliacul transilvănean; bufniţa, şoimul călător; – jneapănul, alunul turcesc, laricea, – capra neagră, râsul. tisa. 13 CELULA – unitatea structurală, funcțională şi genetică a organismului. înmulţire – diviziune directă = sciziparitate CELULA PROCARIOTĂ PK alcătuire 1. perete celular – rigid, lipoproteic; Exemple: – conţine mureină; – arhebacterii; – acoperit cu o teacă gelatinoasă – cianobacterii; polizaharidică = glicocalix. – eubacterii. 2. membrana celulară – lipoproteică; – prezintă o imaginare = mezom cu rol în respiraţia celulară. 3. citoplasma – gel fluid; – fără citoschelet; – conţine ribozomi; – la algele albastre-verzi există vezicu- le cu membrană tilacoidală pe care se află pigmenţii: clorofilieni (a şi b); proteici: – ficocianina (albastru); – ficoeritrina (roşu). 4. nucleoidul – nu are membrană nucleară şi nucleoli; – reprezentat de o moleculă de ADN circular = cromozom bacterian; – plasmid = fragment de ADN circular. 14 CELULA EUCARIOTĂ EK fungală vegetală animală Alcătuirea celulei: membrană celulară; – învelişuri celulare: perete celular; hialoplasmă; – citoplasmă: citoschelet; – nucleu; plastide; a) cu membrană dublă: mitocondrii; reticul endoplasmatic; – organite celulare dictizomi; (citoplasmatice): b) cu membrană simplă: lizozomi; vacuole; ribozomi; centrozomi; c) fără membrană: cili; flageli; MEMBRANĂ CELULARĂ = PLASMALEMA Alcătuire: intern – fosfolipide – strat structura mozaicului fluid extern – proteinele 15 Rol: – delimitează celula; – dă forma celulei; – asigură schimbul de materie şi energie dintre celule şi mediu. chitină la ciuperci; celuloză la plante; PERETELE CELULAR – alcătuire: substanţe pectice; lipide; săruri minerale; lignina. ORGANITE FĂRĂ MEMBRANĂ RIBOZOMI CENTROZOM CILI ŞI FLAGELI – granule dispersate în – specific animalelor şi – întâlniţi la organismele hialoplasmă; protozoarelor; unicelulare, zoospori şi – conţin ARN şi proteine – apare la unele alge, zoogameţi. ! ROL: – în sinteza ciuperci inferioare, plante. proteinelor. STRUCTURĂ: STRUCTURĂ: 2 perechi de microtubuli 2 corpusculi perpendiculari centrali + 9 perechi de numiţi centrioli. microtubuli aşezaţi Un centriol este alcătuit din periferic 9 fibrile unite (o fibrilă ! ROL: – locomotor conţine 3 microtubuli) ! ROL: – formarea fusului de diviziune – biogeneza microtubulilor – organizarea citoscheletului 16 ORGANITE CU MEMBRANĂ SIMPLĂ LIZOZOMI RETICUL ENDOPLASMATIC – conţin enzime digestive – se întinde de la învelişul nuclear la (hidrolaze) membrana celulară (PLASMALEMĂ) !ROL: STRUCTURĂ: vezicule aplatizate = – de nutriţie fagocitoză; cisterne + o reţea de tubuli – imunitate. Poate fi: Predomină în: – reticul endoplasmatic (endoplasmic) – leucocite; granular sau rugos (REG) – are – osteoclaste. ribozomi ataşaţi pe membrană !ROL: în sinteza de proteine şi de citomembrane; VACUOLE – reticul endoplasmatic neted (REN) !ROL: – membrana se numeşte tonoplast; – sinteza de lipide; – conţin suc vacuolar: substanţe – degradarea unor substanţe nocive; organice şi substanţe minerale. – transportul de substanţe. !! REG din neuroni se numeşte = !ROL: corpusculii MISSL sau corpi tigroizi – depozitarea apei, a unor ioni minerali; – păstrează homeostazia Aparatul Golgi celulară. totalitatea dictiozomilor STRUCTURĂ: cisterne şi vezicule micro şi macro ce conţin proteine şi lipide produse în RE. !ROL: – sinteza de membrane; – elaborarea de secreţii; – biogeneza peretelui celular (la plante şi la fungi); – biosinteza polizaharidelor. 17 ORGANITE CU MEMBRANĂ DUBLĂ MITOCONDRII PLASTIDE – sunt numeroase în celulele organismelor a) leucoplaste aerobe (oxibionte); – ansamblul lor = condriomul celular. – sunt plastide incolore; – se află în endospermul seminal, în Structură: rădăcini şi tuberculi ! ROL – depozitarea substanţelor de a) învelişul mitocondrial conţine două rezervă: membrane: – amidon – amiloplaste externă – netedă şi permeabilă; – uleiuri vegetale – oleioplaste internă – se pliază şi formează – proteine – proteoplaste numeroase cute = criste, pe care se află b) cromoplaste enzime oxido-reducătoare; este impermeabilă şi energizantă. – conţin pigmenţi carotenoizi: xantofilă b) matrixul mitocondrial conţine substanţe şi caroten organice şi minerale. ! ROL – colorează petalele unor flori şi Predomină: unele fructe cărnoase – enzime; – ADN şi ARN; c) cloroplaste – ribozomi. – conţin pigmenţi: ! ROL: – clorofilieni (a + b); 1) ereditatea extranucleară – datorită – proteici: – ficoeritrina; ARN mitocondrial (conţine gene transmise – ficocianina. la descendenţi pe linie maternă) ! ROL – realizează fotosinteza 2) respiraţia celulară Structură: Definiţie: Proces biologic complex în 1) înveliş alcătuit din două membrane: cadrul căruia sunt degradate substanţe externă; organice până la substanţe minerale, cu internă; eliberare de energie şi stocare în ATP 2) stroma – substanţa fundamentală: C6H10O6 + 6O2 6CO2 + 6H2O + 38 mol ATP enzime + ADN + ARN + ribozomi (= 675 kcal) 3) Sistemul tilacoidal: tilacoide (vezicule aplatizate) suprapuse formând grane; ele conţin pigmenţi clorofilieni. lumină CO2 + H2O + săruri minerale C6H10O6 + O2 18 NUCLEUL ! ROL: – depozitează cea mai mare parte din informaţia genetică; – controlează transmiterea caracterelor ereditare; – coordonează procesele vitale, inclusiv diviziunea celulară. Majoritatea celulelor sunt uninucleate. EXCEPŢII: – hepatocitul celulă binucleată – hematia adultă şi trombocitul celule anucleate – fibra musculară striată polinucleate FORMA NUCLEULUI: – sferică; – lobată. POZIŢIE – central în celule tinere; – periferic în celule bătrâne. STRUCTURĂ: 1) înveliş nuclear – format din două citomembrane care prezintă pori nucleari; 2) nucleoplasma (carioplasma) alcătuită din: – cariolimfă – 1-2 nucleoli (alcătuiţi din ADN, ARN, proteine, ribozomi) – cromonemata (fibre de cromatină) = ADN şi proteine bazice (histone). O FIBRĂ DE CROMATINĂ = UN CROMOZOM = NUCLEOSOM (proteine histonice) înfăşurat în ADN. 19 DIVIZIUNEA CELULARĂ G1 – etapa presintetică S – etapa sintetică CICLUL CELULAR INTERFAZA cu etapele: cuprinde: (90% din ciclul celular): G2 – etapa postsintetică DIVIZIUNEA PROPRIU-ZISĂ (10% din ciclul celular) MITOZA MEIOZA (celule somatice, (numai în celulele diploide 2n) organelor reproducătoare) Etapa ecvaţională 2n Etapa n 2n reducţională n 2n n 2n 2n 2n n 2n n 2n n MITOZA IMPORTANŢĂ: – asigură creşterea şi dezvoltarea organismului; – înlocuieşte celulele uzate, vătămate sau moarte; – formează clone. FAZELE MITOZEI: 1) PROFAZA: – cromozomii se condensează cromozomi bicromatidici; – dezorganizarea nucleolilor şi a învelişului nuclear; – formarea fusului de diviziune. 2) METAFAZA: – cromozomii bicromatidici se scurtează şi se îngroaşă; – formează placa metafazică; – spre final, cromozomii devin monocromatidici. 3) ANAFAZA: – centromerul se rupe longitudinal; – cromozomii sunt monocromatidici; 20 Cuprins DIVERSITATEA LUMII VII............................................................................ 5 REGNURILE LUMII VII.................................................................................. 7 EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII....................................... 23 GENETICA UMANĂ...................................................................................... 32 ŢESUTURI....................................................................................................... 34 I. ŢESUTURI VEGETALE......................................................................... 34 II. ŢESUTURI ANIMALE.......................................................................... 35 STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR.................................................................................. 38 I. FUNCŢII DE NUTRIŢIE.......................................................................... 38 FOTOSINTEZA........................................................................................... 39 RESPIRAŢIA............................................................................................... 45 EXCREŢIA................................................................................................... 55 II. FUNCŢII DE RELAŢIE......................................................................... 58 SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE..................................................... 62 LOCOMOŢIA LA ANIMALE................................................................... 68 SISTEMUL MUSCULAR............................................................................ 69 III. FUNCŢIA DE REPRODUCERE......................................................... 70 TESTE PROPUSE............................................................................................ 75 REZOLVĂRI................................................................................................. 146 BIBLIOGRAFIE............................................................................................ 165 166