Taxonomia lumii vii și virusuri

Taxonomia lumii vii

• Taxonomia este ramura biologiei care studiază clasificarea lumii vii.
• Fiecare organism este denumit prin două cuvinte latine (nomenclatură binară introdusă de Carl Linée).
• Exemplu: Pisum sativum.
• Specia este unitatea de bază în clasificarea lumii vii, cuprinde mai mulți indivizi înrudiți genetic ce se pot încrucişa dând naştere la descendenţi fertili.
• Unităţile de clasificare sunt: specie, genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura, regnul.

Virusuri

• Virusurile sunt entităţi infecţioase, acelulare.
• Nu au metabolism propriu.
• Nu sunt încadrate în cele cinci regnuri.
• Structură:
  • Au capsidă proteică.
  • Au material genetic (genom viral), ADN sau ARN.

Clasificarea virusurilor

• DezoXirusuri:
  • Bacteriofagi (infectează bacteriile)
  • Adenovirusuri (îmbolnăvesc căile respiratorii la om)
  • Virusuri oncogene (virusul Papiloma)
• RIBOvirusuri:
  • Virusul gripal
  • HIV (Virusul imunodeficienţei umane)
  • Virusul turbării
  • Virusul poliomielitei
  • Virusul mozaicul tutunului

Regnurile lumii vii

• Regnul Monera:
  • Cuprinde organisme procariote, unicelulare, fără nucleu.
  • Nucleoidul nu are membrană nucleară şi nucleoli.
  • Procariotele au o structură simplă:
    • Membrana celulară: lipoproteică, prezintă o imagine = mezom cu rol în respiraţia celulară.
    • Citoplasma: gel fluid, fără citoschelet, conţine ribozomi.
      • la algele albastre-verzi există vezicule cu membrană tilacoidală pe care se află pigmenţii:
        • clorofilieni (a şi b)
        • proteici: ficocianina (albastru) şi ficoeritrina (roşu).
    • Nucleoidul: reprezentat de o moleculă de ADN circular.
    • Plasmid: fragment de ADN circular.
  • Tipuri:
    • Eubacterii:
      • Aerobe sau anaerobe.
      • Forme:
        • Coc (stafilococ) - sferice
        • Bacili (bacilul Koch) - bastonaş
        • Virgule = vibrion (vibrionul holerei)
        • Spiril (spirală rigidă) sau spirochetă (spirală flexibilă).
      • Hrănire:
        • Autotrofă: fotosinteză sau chimiosinteză.
        • Heterotrofă: saprofită, parazit.
      • Importanţă:
        • Igienizare (cele saprofite).
        • Fermentative (lactice, acetice).
        • Fixatoare de azot.
    • Arhebacterii: bacterii străvechi
    • Cianobacterii: (algele albastre-verzi)
• Regnul Protista:
  • Cuprinde: protozoarele, algele unicelulare, mixomicete + oomicete.
  • Organisme eucariote.
  • Protozoarele se deplasează cu ajutorul:
    • Cililor (parameciul)
    • Flagelilor (Euglena)
    • Pseudopodelor (amiba).
• Regnul Fungi:
  • Cuprinde ciuperci.
  • Miceliul este format din hife unicelulare sau cu numeroşi nuclei (hife pluricelulare).
  • Peretele celular conţine chitină.
  • Hrănire heterotrofă: saprofită, parazită.
  • Ciupercile parazite produc boli numite MICOZE.
  • Înmulţire:
    • Asexuată:
      • Spori (endospori sau exospori)
      • Fragmente de micelii
      • Înmugurire (drojdiile).
    • Sexuată:
      • Contopirea celulelor corpului.
      • Contopirea gameţilor.
  • Exemple:
    • Ascomicete:
      • Drojdia de bere
      • Drojdia de vin
      • Mucegaiul verde-albăstrui
      • Candida.
    • Bazidiomicete:
      • Rugina grâului
      • Tăciunele porumbului
      • Tăciunele grâului.
• Regnul Plantae:
  • Cuprinde plante:
    • Alge pluricelulare.
    • Muşchi.
    • Ferigi.
    • Gimnosperme.
    • Angiosperme.
• Regnul Animalia:
  • Cuprinde organisme multicelulare, heterotrofe, care se deplasează în mod activ.
  • Se clasifică în:
    • Nevertebrate.
    • Vertebrate.

Organitele celulare eucariote

• Centriolii:

  • Structrura: 2 perechi de microtubuli centriali + 9 perechi de microtubuli periferici.
  • Un centriol este alcătuit din 9 fibrile unite (o fibrilă conţine 3 microtubuli).
  • Rol:
    • Locomotor.
    • Formarea fusului de diviziune.
    • Biogeneza microtubulilor.
    • Organizarea citoscheletului.

• Organitele cu membrană simplă:

  • Lizozomii:
    • Conţin enzime digestive (hidrolaze).
    • Rol:
      • De nutriţie: fagocitoză
      • Imunitate.
      • Predomină în leucocite şi osteoclaste.
  • Vacuolele:
    • Membrana se numeşte tonoplast.
    • Conţin suc vacuolar: substanţe organice şi substanţe minerale.
    • Rol:
      • Depozitarea apei şi a unor ioni minerali.
      • Păstrarea homeostaziei celulare.
  • Reticulul endoplasmatic:
    • Se extinde de la învelişul nuclear la membrana celulară (plasmalemă).
    • Structură: vezicule aplatizate = cisterne + o reţea de tubuli.
    • Poate fi:
      • Reticul endoplasmatic granular (REG): are ribozomi ataşaţi pe membrană.
        • Rol: în sinteza de proteine şi de citomembrane
      • Reticul endoplasmatic neted (REN):
        • Rol: sinteza de lipide, degradarea unor substanţe toxice, transportul de substanţe.
  • Aparatul Golgi:
    • Totalitatea dictiozomilor.
    • Structură cisterne şi vezicule micro şi macro ce conţin proteine şi lipide produse în RE.
    • Rol:
      • Sinteza de membrane.
      • Elaborarea de secreţii.
      • Biogeneza peretelui celular (la plante şi la fungi).
      • Biosinteza polizaharidelor.

• Organitele cu membrană dublă:

  • Mitocondriile:
    • Sunt numeroase în celulele organismelor aerobe (oxibionte).
    • Ansamblul lor = condriomul celular.
    • Structură:
      • Învelişul mitocondrial:
        • Externă – netedă şi permeabilă
        • Internă – se pliază şi formează numeroase cute = criste, pe care se află enzime oxido-reducătoare; este impermeabilă şi energizantă.
      • Matrixul mitocondrial: conţine substanţe organice şi minerale, enzime, ADN şi ARN, ribozomi.
    • Rol:
      • Ereditatea extranucleară – datorită ARN mitocondrial (conţine gene transmise la descendenţi pe linie maternă).
      • Respirația celulară.
  • Plastidele:
    • Se găsesc în celulele plantelor.
    • Tipuri:
      • Leucoplaste:
        • Plastide incolore
        • Se află în endospermul seminal, în rădăcini şi tuberculi.
        • Rol: depozitarea substanţelor de rezervă:
          • Amidon – amiloplaste
          • Uleiuri vegetale – oleioplaste
          • Proteine – proteoplaste.
      • Cromoplaste:
        • Conţin pigmenţi carotenoizi: xantofilă şi caroten.
        • Colorează petalele unor flori şi unele fructe cărnoase
      • Cloroplaste:
        • Conţin pigmenţi:
          • Clorofilieni (a + b)
          • Proteici – ficoeritrina
          • Proteici - ficocianina.
        • Rol: Fotosinteza.