Taxonomia lumii vii și virusuri

Taxonomia lumii vii

• Taxonomia este ramura biologiei care studiază clasificarea lumii vii.
• Fiecare organism este denumit prin două cuvinte latine (nomenclatură binară introdusă de Carl Linée).
• Exemplu: Pisum sativum.
• Specia este unitatea de bază în clasificarea lumii vii, cuprinde mai mulți indivizi înrudiți genetic ce se pot încrucişa dând naştere la descendenţi fertili.
• Unităţile de clasificare sunt: specie, genul, familia, ordinul, clasa, încrengătura, regnul.

Virusuri

• Virusurile sunt entităţi infecţioase, acelulare.
• Nu au metabolism propriu.
• Nu sunt încadrate în cele cinci regnuri.
• Structură:
  • Au capsidă proteică.
  • Au material genetic (genom viral), ADN sau ARN.

Clasificarea virusurilor

• DezoXirusuri:
  • Bacteriofagi (infectează bacteriile)
  • Adenovirusuri (îmbolnăvesc căile respiratorii la om)
  • Virusuri oncogene (virusul Papiloma)
• RIBOvirusuri:
  • Virusul gripal
  • HIV (Virusul imunodeficienţei umane)
  • Virusul turbării
  • Virusul poliomielitei
  • Virusul mozaicul tutunului

Regnurile lumii vii

• Regnul Monera:
  • Cuprinde organisme procariote, unicelulare, fără nucleu.
  • Nucleoidul nu are membrană nucleară şi nucleoli.
  • Procariotele au o structură simplă:
    • Membrana celulară: lipoproteică, prezintă o imagine = mezom cu rol în respiraţia celulară.
    • Citoplasma: gel fluid, fără citoschelet, conţine ribozomi.
      • la algele albastre-verzi există vezicule cu membrană tilacoidală pe care se află pigmenţii:
        • clorofilieni (a şi b)
        • proteici: ficocianina (albastru) şi ficoeritrina (roşu).
    • Nucleoidul: reprezentat de o moleculă de ADN circular.
    • Plasmid: fragment de ADN circular.
  • Tipuri:
    • Eubacterii:
      • Aerobe sau anaerobe.
      • Forme:
        • Coc (stafilococ) - sferice
        • Bacili (bacilul Koch) - bastonaş
        • Virgule = vibrion (vibrionul holerei)
        • Spiril (spirală rigidă) sau spirochetă (spirală flexibilă).
      • Hrănire:
        • Autotrofă: fotosinteză sau chimiosinteză.
        • Heterotrofă: saprofită, parazit.
      • Importanţă:
        • Igienizare (cele saprofite).
        • Fermentative (lactice, acetice).
        • Fixatoare de azot.
    • Arhebacterii: bacterii străvechi
    • Cianobacterii: (algele albastre-verzi)
• Regnul Protista:
  • Cuprinde: protozoarele, algele unicelulare, mixomicete + oomicete.
  • Organisme eucariote.
  • Protozoarele se deplasează cu ajutorul:
    • Cililor (parameciul)
    • Flagelilor (Euglena)
    • Pseudopodelor (amiba).
• Regnul Fungi:
  • Cuprinde ciuperci.
  • Miceliul este format din hife unicelulare sau cu numeroşi nuclei (hife pluricelulare).
  • Peretele celular conţine chitină.
  • Hrănire heterotrofă: saprofită, parazită.
  • Ciupercile parazite produc boli numite MICOZE.
  • Înmulţire:
    • Asexuată:
      • Spori (endospori sau exospori)
      • Fragmente de micelii
      • Înmugurire (drojdiile).
    • Sexuată:
      • Contopirea celulelor corpului.
      • Contopirea gameţilor.
  • Exemple:
    • Ascomicete:
      • Drojdia de bere
      • Drojdia de vin
      • Mucegaiul verde-albăstrui
      • Candida.
    • Bazidiomicete:
      • Rugina grâului
      • Tăciunele porumbului
      • Tăciunele grâului.
• Regnul Plantae:
  • Cuprinde plante:
    • Alge pluricelulare.
    • Muşchi.
    • Ferigi.
    • Gimnosperme.
    • Angiosperme.
• Regnul Animalia:
  • Cuprinde organisme multicelulare, heterotrofe, care se deplasează în mod activ.
  • Se clasifică în:
    • Nevertebrate.
    • Vertebrate.

Organitele celulare eucariote

• Centriolii:

  • Structrura: 2 perechi de microtubuli centriali + 9 perechi de microtubuli periferici.
  • Un centriol este alcătuit din 9 fibrile unite (o fibrilă conţine 3 microtubuli).
  • Rol:
    • Locomotor.
    • Formarea fusului de diviziune.
    • Biogeneza microtubulilor.
    • Organizarea citoscheletului.

• Organitele cu membrană simplă:

  • Lizozomii:
    • Conţin enzime digestive (hidrolaze).
    • Rol:
      • De nutriţie: fagocitoză
      • Imunitate.
      • Predomină în leucocite şi osteoclaste.
  • Vacuolele:
    • Membrana se numeşte tonoplast.
    • Conţin suc vacuolar: substanţe organice şi substanţe minerale.
    • Rol:
      • Depozitarea apei şi a unor ioni minerali.
      • Păstrarea homeostaziei celulare.
  • Reticulul endoplasmatic:
    • Se extinde de la învelişul nuclear la membrana celulară (plasmalemă).
    • Structură: vezicule aplatizate = cisterne + o reţea de tubuli.
    • Poate fi:
      • Reticul endoplasmatic granular (REG): are ribozomi ataşaţi pe membrană.
        • Rol: în sinteza de proteine şi de citomembrane
      • Reticul endoplasmatic neted (REN):
        • Rol: sinteza de lipide, degradarea unor substanţe toxice, transportul de substanţe.
  • Aparatul Golgi:
    • Totalitatea dictiozomilor.
    • Structură cisterne şi vezicule micro şi macro ce conţin proteine şi lipide produse în RE.
    • Rol:
      • Sinteza de membrane.
      • Elaborarea de secreţii.
      • Biogeneza peretelui celular (la plante şi la fungi).
      • Biosinteza polizaharidelor.

• Organitele cu membrană dublă:

  • Mitocondriile:
    • Sunt numeroase în celulele organismelor aerobe (oxibionte).
    • Ansamblul lor = condriomul celular.
    • Structură:
      • Învelişul mitocondrial:
        • Externă – netedă şi permeabilă
        • Internă – se pliază şi formează numeroase cute = criste, pe care se află enzime oxido-reducătoare; este impermeabilă şi energizantă.
      • Matrixul mitocondrial: conţine substanţe organice şi minerale, enzime, ADN şi ARN, ribozomi.
    • Rol:
      • Ereditatea extranucleară – datorită ARN mitocondrial (conţine gene transmise la descendenţi pe linie maternă).
      • Respirația celulară.
  • Plastidele:
    • Se găsesc în celulele plantelor.
    • Tipuri:
      • Leucoplaste:
        • Plastide incolore
        • Se află în endospermul seminal, în rădăcini şi tuberculi.
        • Rol: depozitarea substanţelor de rezervă:
          • Amidon – amiloplaste
          • Uleiuri vegetale – oleioplaste
          • Proteine – proteoplaste.
      • Cromoplaste:
        • Conţin pigmenţi carotenoizi: xantofilă şi caroten.
        • Colorează petalele unor flori şi unele fructe cărnoase
      • Cloroplaste:
        • Conţin pigmenţi:
          • Clorofilieni (a + b)
          • Proteici – ficoeritrina
          • Proteici - ficocianina.
        • Rol: Fotosinteza.

Acest quiz explorează taxonomia lumii vii, inclusiv clasificarea organismelor vii și virusurilor. Vei învăța despre nomenclatura binară și diferitele unități de clasificare, precum și despre structura și tipurile de virusuri. Testează-ți cunoștințele și află cât de bine înțelegi aceste concepte importante din biologie.