Curs 1. Psihosoc conducerii PDF

PSIHOSOCIOLOGIA CONDUCERII Titular curs. Prof.univ.dr. Mihaela RUS Titular seminar: Lect.univ.dr. Mihaela SANDU  Tema 1: Introducere în psihosociologia conducerii Psihosociologia conducerii este un domeniu interdisciplinar care explorea...

PSIHOSOCIOLOGIA CONDUCERII Titular curs. Prof.univ.dr. Mihaela RUS Titular seminar: Lect.univ.dr. Mihaela SANDU  Tema 1: Introducere în psihosociologia conducerii Psihosociologia conducerii este un domeniu interdisciplinar care explorează interacțiunile dintre psihologie și sociologie în contextul conducerii. Aceasta se concentrează pe modul în care liderii influențează comportamentele, atitudinile și dinamica grupurilor, precum și pe mecanismele psihologice și sociale care stau la baza conducerii eficiente. 1. Definirea psihosociologiei conducerii Psihosociologia conducerii analizează atât componenta psihologică (individuală) a liderului și a membrilor echipei, cât și componenta socială (grupuri, norme sociale, structuri organizaționale). Ea se bazează pe ideea că pentru a fi un lider eficient, trebuie să înțelegem atât propria noastră psihologie, cât și comportamentele sociale care apar în grupuri. Psihologia conducerii pune accent pe trăsăturile de personalitate, abilitățile emoționale și cognitiv-comportamentale ale liderului. Printre acestea se numără: Personalitatea liderului: Trăsături precum extraversia, deschiderea, stabilitatea emoțională și conștiinciozitatea influențează stilul de conducere și eficiența acestuia. Inteligența emoțională: Capacitatea liderului de a recunoaște și gestiona propriile emoții, precum și emoțiile membrilor echipei. Abilitățile de comunicare: Felul în care liderii comunică își pune amprenta asupra coeziunii echipei și asupra modului în care echipa își atinge obiectivele.  1. Personalitatea liderului: Exemple și studiu de caz Personalitatea liderului este un factor cheie care influențează modul în care acesta conduce echipa și relaționează cu membrii săi. Anumite trăsături de personalitate pot face un lider mai eficient în anumite contexte, în timp ce alte trăsături pot limita capacitatea acestuia de a avea succes. Exemple de trăsături de personalitate ale liderilor 1.Extraversie Liderii extraverți tind să fie sociabili, energici și optimiști. Ei preferă interacțiunea constantă cu membrii echipei și pot inspira și motiva ușor grupul. De exemplu, un lider extravert poate conduce o echipă de vânzări, unde comunicarea și dinamismul sunt esențiale pentru succes. 1. Exemplu: Steve Jobs, co-fondatorul Apple, este considerat un lider extravert datorită capacității sale de a atrage și motiva oamenii prin discursuri publice și interacțiuni inspiratoare. El și-a folosit charisma pentru a convinge oamenii să creadă în viziunea lui asupra produselor inovatoare. 2. Conștiinciozitate Aceasta este o trăsătură caracterizată de organizare, responsabilitate și perseverență. Liderii conștiincioși sunt eficienți în planificarea și executarea obiectivelor, asigurându-se că toți membrii echipei își îndeplinesc sarcinile la timp. Exemplu: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, este un exemplu de lider conștiincios, cunoscută pentru pregătirea meticuloasă, răbdarea și analiza profundă înainte de a lua decizii importante. Aceasta a fost unul dintre motivele pentru care a avut o conducere stabilă și eficientă într-un context politic complex. 3. Deschidere către experiență Liderii deschiși la experiențe noi sunt curioși, creativi și inovați. Ei sunt dispuși să exploreze noi modalități de a rezolva problemele și să accepte idei neconvenționale din partea echipei. Exemplu: Elon Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, este un lider cunoscut pentru deschiderea către inovație și dorința de a explora soluții noi. Proiectele sale îndrăznețe, precum colonizarea planetei Marte sau mașinile electrice autonome, reflectă un stil de conducere bazat pe inovație și explorare. 4. Stabilitate emoțională Liderii cu o stabilitate emoțională ridicată sunt capabili să facă față stresului și să mențină o atitudine calmă și echilibrată chiar și în situații dificile. Ei reușesc să rămână pozitivi și să inspire încredere în echipă. Exemplu: Mahatma Gandhi, liderul mișcării pentru independența Indiei, a demonstrat o stabilitate emoțională deosebită în fața presiunilor externe și provocărilor mari. Calmul și rezistența lui în fața violenței au inspirat milioane de oameni să urmeze mișcarea non-violentă.  Studiu de caz – Steve Jobs: Leadership carismatic și extraversie Context: Steve Jobs a fost co-fondatorul Apple și a jucat un rol esențial în transformarea companiei într-un gigant global al tehnologiei. Personalitatea sa carismatică și stilul de leadership extravertit l-au făcut un lider de succes, dar au adus și provocări. Trăsături dominante: Extraversie: Jobs era cunoscut pentru energia sa neobosită și pentru capacitatea de a motiva echipele prin discursuri publice pasionate și prin interacțiuni directe. El comunica cu echipa și cu clienții într-un mod care inspira și genera entuziasm în jurul produselor Apple. Viziune creativă (Deschidere către experiență): Jobs era un lider vizionar, mereu deschis la idei inovatoare. A schimbat industria tehnologică cu produse precum iPhone, iPad și Mac, care au redefinit modul în care utilizatorii interacționează cu tehnologia.  Impact asupra echipei: Jobs era cunoscut pentru standardele sale ridicate și pentru faptul că cerea mult de la echipa sa. În timp ce uneori era perceput ca fiind greu de mulțumit, mulți dintre angajați l-au considerat un lider care i-a împins să își depășească limitele și să creeze produse inovatoare. Exemplu de leadership carismatic: Lansările de produse Apple, conduse de Jobs, erau evenimente extrem de anticipate datorită abilității sale de a prezenta produsele într-un mod captivant și convingător. El a reușit să creeze o atmosferă de anticipare și emoție în jurul fiecărui produs nou, folosindu-se de abilitățile sale de comunicare pentru a transforma lansările de produse în adevărate spectacole. Consecințe ale stilului său de leadership: În ciuda succesului său, stilul de leadership extravertit și carismatic al lui Jobs a avut și dezavantaje. Uneori, această abordare intensă a generat tensiuni în echipă, iar cei care nu făceau față ritmului său erau adesea înlocuiți. Totuși, determinarea și viziunea sa au contribuit semnificativ la succesul Apple.  Inteligența emoțională joacă un rol esențial în succesul unui lider, deoarece îi permite să-și gestioneze emoțiile proprii și să răspundă în mod adecvat la emoțiile membrilor echipei. Aceasta include conștientizarea de sine, controlul emoțional, empatia, abilitățile de relaționare și gestionarea conflictelor. Exemple de inteligență emoțională aplicată de lideri 1.Recunoașterea și gestionarea propriilor emoții Un lider cu inteligență emoțională ridicată este conștient de propriile sale emoții și știe cum să le gestioneze într-un mod care să nu afecteze echipa. 1. Exemplu: Dacă un lider simte frustrare după o întâlnire nereușită, el își ia câteva momente pentru a-și recăpăta calmul și claritatea înainte de a interacționa cu echipa. În loc să reacționeze impulsiv sau să își manifeste emoțiile negative, liderul își analizează starea și alege să abordeze problema cu calm și raționalitate. Studiu de caz: Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, este cunoscut pentru autocontrolul său și modul în care își gestionează emoțiile. El a recunoscut că, pentru a conduce eficient, trebuie să își înțeleagă propriile reacții și să fie un exemplu de calm și răbdare, mai ales în momentele dificile. Sub conducerea sa, Microsoft a cunoscut o creștere impresionantă a moralului echipei și a inovării.  2. Empatie față de membrii echipei Empatia este o componentă esențială a inteligenței emoționale, iar liderii empatici sunt capabili să înțeleagă și să simtă ceea ce simt membrii echipei, răspunzând astfel la nevoile lor emoționale și profesionale. Exemplu: Un lider observă că un membru al echipei trece printr-o perioadă dificilă personală. În loc să ignore situația, liderul își arată sprijinul oferind o conversație deschisă și încurajând respectul pentru limitele profesionale, eventual ajustându-i sarcinile de muncă temporar pentru a-i reduce stresul. Studiu de caz: Jacinda Ardern, fostul prim-ministru al Noii Zeelande, a demonstrat empatie în timpul pandemiei de COVID-19, oferind sprijin emoțional națiunii sale. Ea a recunoscut anxietățile și temerile populației și a vorbit cu sinceritate și compasiune despre dificultățile prin care treceau oamenii. Acest stil de leadership empatic a creat o legătură profundă între lider și cetățeni.  3. Controlul emoțional în situații de stres Liderii cu o inteligență emoțională ridicată știu să își păstreze calmul în momente de criză sau stres și să își regleze comportamentul, astfel încât să inspire încredere și stabilitate în echipă. Exemplu: În timpul unei întâlniri tensionate, când există dezacorduri majore între membrii echipei, un lider cu inteligență emoțională ridicată reușește să rămână calm și să medieze discuția. În loc să lase emoțiile negative să escaladeze conflictul, liderul își păstrează calmul și se concentrează pe găsirea unei soluții constructive. Studiu de caz: Barack Obama, fostul președinte al Statelor Unite, este cunoscut pentru capacitatea sa de a gestiona calm situațiile de stres ridicat. În timpul crizei economice din 2008, Obama a gestionat presiunile politice și economice cu o mare stăpânire de sine, demonstrând control emoțional și calm în fața incertitudinii, ceea ce a oferit încredere echipei sale și poporului american.  4. Gestionarea conflictelor în echipă Un lider cu inteligență emoțională ridicată știe să rezolve conflictele din echipă prin înțelegerea emoțiilor implicate și prin abordarea cu empatie și tact. Exemplu: Într-o situație în care doi membri ai echipei au o dispută personală care afectează productivitatea, un lider cu inteligență emoțională va organiza o întâlnire individuală cu fiecare persoană pentru a înțelege emoțiile din spatele conflictului. Apoi, liderul facilitează o conversație constructivă între cei doi membri, ajutându-i să găsească o soluție comună și să reconstruiască o relație de colaborare. Studiu de caz: Oprah Winfrey, cunoscută pentru abilitățile sale de comunicare și empatie, a demonstrat adesea cum inteligența emoțională poate rezolva conflicte. În emisiunea sa, Oprah a facilitat discuții între persoane cu viziuni divergente, arătând empatie față de ambele părți și conducând conversația spre reconciliere și înțelegere reciprocă.  5. Inspirarea încrederii prin inteligență emoțională Liderii care își folosesc inteligența emoțională pentru a crea un mediu sigur din punct de vedere emoțional inspiră încredere și loialitate în echipă. Exemplu: Un lider de echipă care oferă feedback constructiv, dar empatic, reușește să încurajeze dezvoltarea personală a membrilor echipei fără a le diminua încrederea. De exemplu, în loc să critice un angajat care a făcut o greșeală, liderul își exprimă înțelegerea și oferă sugestii pentru îmbunătățire, încurajând creșterea profesională și personală. Studiu de caz: Indra Nooyi, fostul CEO al PepsiCo, este un exemplu de lider care a inspirat loialitate și încredere prin inteligență emoțională. Ea a fost cunoscută pentru modul în care își asculta echipa, arătându-se interesată de perspectivele și nevoile fiecărui membru. Această abordare empatică a contribuit la crearea unui mediu de lucru deschis și pozitiv, ceea ce a dus la creșterea performanței echipei. Abilitățile de comunicare ale liderilor sunt esențiale pentru succesul unei echipe. Modul în care un lider transmite informații, ascultă și oferă feedback poate influența direct coeziunea echipei, colaborarea și atingerea obiectivelor. Exemple de abilități de comunicare aplicate de lideri 1.Claritatea în comunicare Un lider eficient trebuie să fie clar și concis atunci când transmite informații sau oferă instrucțiuni. Claritatea reduce confuziile și asigură că toată echipa înțelege așteptările și obiectivele. 1. Exemplu: În timpul unei întâlniri de planificare a proiectului, liderul oferă un rezumat clar al sarcinilor, scopurilor și termenelor limită, asigurându-se că fiecare membru al echipei înțelege responsabilitățile sale specifice. Comunicarea clară contribuie la o mai bună organizare și la eliminarea neînțelegerilor. Studiu de caz: Tim Cook, CEO-ul Apple, este cunoscut pentru modul clar și structurat în care comunică obiectivele și strategiile companiei. El simplifică informațiile și le prezintă într-un mod ușor de înțeles pentru toți angajații, asigurând coerența în implementarea direcției strategice.  2. Ascultarea activă Ascultarea activă este esențială pentru ca liderii să înțeleagă punctele de vedere și nevoile membrilor echipei. Aceasta implică nu doar auzirea, ci și înțelegerea și procesarea activă a ceea ce spun ceilalți. Exemplu: În timpul unei întâlniri, un lider observă că un membru al echipei este ezitant să vorbească despre o problemă. Liderul îi oferă ocazia să își exprime punctul de vedere, ascultând fără a întrerupe și oferind feedback constructiv. Această abilitate ajută la identificarea problemelor înainte ca acestea să escaladeze și întărește coeziunea echipei. Studiu de caz: Richard Branson, fondatorul Virgin Group, a afirmat în nenumărate rânduri că o parte esențială a succesului său este ascultarea angajaților. Branson încurajează discuțiile deschise și creează un mediu de lucru în care fiecare angajat se simte ascultat și valorificat. Aceasta a contribuit la crearea unei culturi organizaționale deschise și inovative.  3. Feedback constructiv Oferirea de feedback este o abilitate esențială pentru un lider, deoarece ajută la îmbunătățirea performanțelor și la menținerea motivației echipei. Feedback-ul trebuie să fie specific, constructiv și livrat într-un mod care încurajează dezvoltarea. Exemplu: Un lider observă că un membru al echipei nu și-a îndeplinit o sarcină conform așteptărilor. În loc să îl critice dur, liderul oferă feedback constructiv, subliniind ce a fost realizat bine și ce ar putea fi îmbunătățit, oferind sugestii practice pentru viitor. Acest tip de feedback crește încrederea și ajută la dezvoltarea profesională. Studiu de caz: Bill Gates, co-fondatorul Microsoft, este cunoscut pentru abilitatea sa de a oferi feedback constructiv echipelor sale. El consideră că feedback-ul este esențial pentru creșterea personală și profesională, iar atenția sa la detalii și corectarea cursului de acțiune a contribuit la succesul Microsoft.  4. Comunicarea inspirațională Liderii inspiraționali știu cum să motiveze echipele prin discursuri motivaționale și prin transmiterea unei viziuni clare și atrăgătoare. Aceștia comunică cu entuziasm și convingere, generând angajament și entuziasm în jurul obiectivelor echipei. Exemplu: Un lider inspiră echipa prin prezentarea unei viziuni captivante asupra viitorului organizației, explicând modul în care fiecare membru joacă un rol esențial în atingerea acestor obiective. Discursul său motivațional trezește încredere și entuziasm, contribuind la consolidarea coeziunii echipei. Studiu de caz: Nelson Mandela, lider al mișcării anti-apartheid și fost președinte al Africii de Sud, a fost un exemplu de lider inspirațional. Discursurile sale despre libertate, egalitate și reconciliere au motivat milioane de oameni să creadă în schimbare și să lucreze împreună pentru a atinge un scop comun. Capacitatea lui de a comunica o viziune puternică a transformat o întreagă națiune.  5. Comunicarea non-verbală Comunicarea non-verbală este la fel de importantă ca și cea verbală. Liderii transmit adesea mesaje prin limbajul corpului, expresii faciale și tonul vocii, care pot influența moralul echipei. Exemplu: În timpul unei ședințe, un lider care menține contact vizual, își folosește gesturile deschise și are o poziție relaxată transmite încredere și deschidere. Acest tip de comunicare non-verbală îi face pe membrii echipei să se simtă ascultați și apreciați. Studiu de caz: Sheryl Sandberg, COO la Facebook, este un lider cunoscut pentru modul în care folosește comunicarea non-verbală pentru a se conecta cu echipele sale. Ea acordă o atenție deosebită limbajului corpului și exprimării emoțiilor prin gesturi și expresii faciale, creând astfel un mediu de lucru deschis și colaborativ.  6. Adaptabilitatea în comunicare Un lider eficient trebuie să fie capabil să își adapteze stilul de comunicare în funcție de audiență, fie că este vorba de membrii echipei, de managementul superior sau de partenerii externi. Exemplu: Într-o echipă diversă, liderul adaptează modul în care comunică pentru a se asigura că toți membrii echipei înțeleg clar mesajele transmise, respectând diferențele culturale și preferințele individuale de comunicare. De exemplu, un lider poate folosi un stil direct și concis cu un grup de experți tehnici, în timp ce adoptă un ton mai empatic și detaliat cu cei din departamentele creative. Studiu de caz: Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este cunoscut pentru adaptabilitatea sa în comunicare. El poate să vorbească despre aspecte tehnice complexe cu echipele de ingineri, dar și să transmită mesaje motivaționale și vizionare acționarilor sau publicului larg. Această flexibilitate îi permite să comunice eficient cu diverse audiențe, menținând claritatea și impactul mesajelor sale.  3. Sociologia conducerii Din perspectiva sociologică, psihosociologia conducerii explorează relațiile sociale, structurile de putere și dinamica grupurilor: Normele și valorile grupului: Acestea modelează comportamentul liderului și al echipei. De exemplu, normele unei echipe influențează modul în care membrii răspund la stilul de conducere al liderului. Structura organizațională: Structura unei organizații (ierarhică sau plată) influențează stilul de conducere și modul în care sunt luate deciziile. Puterea și influența: Modalitatea prin care liderii își exercită influența asupra echipei, folosindu-se de diferite tipuri de putere (coercitivă, legitimă, expertă etc.).  1. Normele și valorile grupului Normele și valorile grupului sunt reguli nescrise și credințe colective care dictează comportamentele acceptabile într-o echipă. Acestea influențează relațiile interne și modul în care liderul își exercită conducerea. Valorile grupului stabilesc standardele de integritate, colaborare și etică, iar normele influențează așteptările comportamentale, atât pentru lider, cât și pentru membrii echipei. Exemple: 1. Exemplu de echipă axată pe colaborare și sprijin reciproc: Într-o echipă în care norma principală este sprijinul reciproc și colaborarea, liderul va fi încurajat să adopte un stil de conducere participativ, consultând echipa înainte de a lua decizii majore. De exemplu, în cadrul unei echipe dintr-o agenție de publicitate unde creativitatea colectivă este valoroasă, liderul va încuraja brainstormingul și implicarea tuturor membrilor în procesul decizional. Studiu de caz: La Google, o valoare fundamentală a echipelor este colaborarea și creativitatea. Aceasta influențează liderii să adopte un stil de conducere participativ și să încurajeze inovația, oferind angajaților libertatea de a experimenta și de a lucra împreună pentru a dezvolta idei noi. Aici, normele de colaborare și deschidere contribuie la succesul organizației.  2. Exemplu de echipă axată pe competitivitate: Într-un grup în care norma dominantă este competitivitatea, liderul poate adopta un stil de conducere mai autoritar, stabilind obiective clare și cerând rezultate rapide. De exemplu, într-o echipă de vânzări, unde recompensele sunt acordate în funcție de performanța individuală, liderul va fi mai directiv, accentuând atingerea target-urilor și concurența sănătoasă între membrii echipei.  Structura organizațională Structura organizațională se referă la felul în care o companie sau o echipă este organizată și ierarhizată. Structura poate influența stilul de conducere și modul în care deciziile sunt luate. Există două tipuri principale de structuri: ierarhică și plată. Exemple: 1.Structură organizațională ierarhică: În organizațiile ierarhice, există mai multe niveluri de conducere, iar deciziile sunt de obicei luate de liderii de vârf și apoi comunicate pe verticală. Liderii din acest tip de structură sunt adesea mai autoritari sau tranzacționali, având un control mai strict asupra modului în care se desfășoară activitățile. 1. Exemplu: Într-o companie mare de producție, cum ar fi Toyota, structura ierarhică este bine definită, iar deciziile majore sunt luate la nivelul conducerii superioare. Această structură permite liderilor să mențină un control strict asupra proceselor și să asigure conformitatea cu standardele de calitate. Liderii de nivel intermediar au un rol de supraveghere și raportare către superiori, ceea ce reflectă o conducere tranzacțională bazată pe obiective clar stabilite și evaluarea performanței. 2. Structură organizațională plată: Organizațiile cu o structură plată au puține niveluri de management, ceea ce permite o comunicare directă între lider și angajați și un proces decizional mai rapid și mai flexibil. Acest tip de structură încurajează un stil de conducere participativ și colaborativ. Exemplu: În cadrul companiei Valve, producătorul de jocuri video, nu există o ierarhie formală. Deciziile sunt luate prin colaborare între toți membrii echipei, iar liderii joacă un rol de facilitatori, nu de controlori. Această structură plată permite angajaților să fie mai autonomi și să își asume responsabilități mai mari, fără a depinde de aprobările ierarhice.  Puterea și influența Puterea și influența în leadership sunt modalități prin care liderii își exercită autoritatea asupra echipei. Există mai multe tipuri de putere care pot fi utilizate: coercitivă, legitimă, expertă, referențială și de recompensare. Exemple: 1.Puterea coercitivă: Aceasta se bazează pe utilizarea amenințărilor sau a pedepselor pentru a obține conformitatea din partea echipei. Liderii care folosesc acest tip de putere impun reguli stricte și sancțiuni în cazul nerespectării lor. Exemplu: Într-o organizație militară, unde disciplina și respectarea regulilor sunt critice, liderii folosesc puterea coercitivă pentru a asigura ordine și respectarea normelor. De exemplu, un comandant militar va aplica sancțiuni clare pentru neascultarea ordinelor, asigurându-se astfel că echipa respectă protocolul.  2. Puterea legitimă: Aceasta derivă din poziția oficială pe care liderul o deține în organizație. Membrii echipei urmează directivele liderului deoarece acesta are autoritatea formală de a le da ordine. Exemplu: Într-o corporație tradițională, CEO-ul are putere legitimă datorită funcției sale. De exemplu, în cadrul unei companii precum General Electric, directorul executiv deține puterea legitimă și își folosește autoritatea pentru a stabili direcția strategică a companiei și a da sarcini echipelor de management. 3. Puterea expertă: Aceasta este puterea pe care liderul o dobândește datorită cunoștințelor sau competențelor sale specifice. Liderii experți au un nivel ridicat de autoritate în domeniile lor de expertiză și sunt respectați pentru competențele tehnice sau cunoștințele lor profunde. Exemplu: Un lider tehnic într-o echipă de dezvoltare software poate exercita putere expertă datorită competențelor sale avansate în programare. Membrii echipei îl respectă și urmează sfaturile sale tehnice pentru că știu că acesta are o experiență vastă și o înțelegere profundă a tehnologiei. De exemplu, Elon Musk la SpaceX folosește puterea expertă, deoarece el însuși este un inginer și cunoaște detalii tehnice despre rachetele și mașinile pe care le dezvoltă compania.  4. Puterea referențială: Aceasta este puterea pe care liderul o are datorită carismei și influenței sale personale. Membrii echipei urmează liderul din admirație sau respect, nu pentru că sunt obligați. Exemplu: Un lider carismatic precum Martin Luther King Jr. a exercitat puterea referențială. Oamenii l-au urmat nu datorită unei autorități formale, ci datorită respectului și admirației pentru viziunea și valorile sale. Influența sa a motivat milioane de oameni să participe la mișcarea pentru drepturile civile din SUA. 5. Puterea de recompensare: Aceasta derivă din capacitatea liderului de a oferi recompense, fie materiale (bonusuri, promovări), fie nemateriale (recunoaștere, laude). Liderii care folosesc acest tip de putere motiveză echipa prin recompensarea comportamentelor pozitive. Exemplu: Într-o echipă de vânzări, liderul poate folosi puterea de recompensare oferind bonusuri sau comisioane suplimentare pentru angajații care ating sau depășesc obiectivele de vânzări. Acest tip de putere stimulează competiția și motivarea individuală, îmbunătățind performanțele generale ale echipei.  Concluzie Normele și valorile grupului, structura organizațională și tipurile de putere exercitate de lideri influențează semnificativ comportamentul și dinamica echipei. Fiecare context necesită un stil de conducere și o utilizare a influenței diferite, iar liderii trebuie să fie flexibili și adaptabili pentru a răspunde la nevoile echipei și organizației în mod eficient.