Popoare din Orientul Antic PDF

Popoare din Orientul Antic  Cuprins I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației II. Popoare din Orientul Antic II.1. Sumerienii II.2. Akkadienii II.3. Asirienii II.4. Egiptenii II.5. Evreii II.6. Chinezii II.7. Indie...

Popoare din Orientul Antic  Cuprins I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației II. Popoare din Orientul Antic II.1. Sumerienii II.2. Akkadienii II.3. Asirienii II.4. Egiptenii II.5. Evreii II.6. Chinezii II.7. Indienii III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea B. Regatul Vechi C. Regatul Mijlociu D. Regatul Nou III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea III.4. Regatul Chinez I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației Primele civilizații apar în zona Orientului Antic, mai exact în zona văilor fertile ale Tigrului și Eufratului, regiune denumită MESOPOTAMIA (gr. „tărâmul dintre fluvii”) I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației De ce Mesopotamia? Schimbarea tipului de economie practicată de oameni: de la economia prădalnică (bazată pe vânătoare și cules) la economie productivă. Acum 11.700 ani Etape: (cca. 10.000 î.e.n.) Sfârșitul glaciațiunii Würm I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației De ce Mesopotamia? Schimbarea tipului de economie practicată de oameni: de la economia prădalnică (bazată pe vânătoare și cules) la economie productivă. Acum 11.700 ani Etape: (cca. 10.000 î.e.n.) Sfârșitul Deșertificarea glaciațiunii nordului Würm Africii I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației De ce Mesopotamia? Schimbarea tipului de economie practicată de oameni: de la economia prădalnică (bazată pe vânătoare și cules) la economie productivă. Acum 11.700 ani Etape: (cca. 10.000 î.e.n.) Sfârșitul Deșertificarea Incertitudinea Relocarea glaciațiunii nordului obținerii grupurilor Würm Africii hranei umane pe valea fluviilor I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației De ce Mesopotamia? Schimbarea tipului de economie practicată de oameni: de la economia prădalnică (bazată pe vânătoare și cules) la economie productivă. Acum 11.700 ani Specializarea Etape: (cca. 10.000 î.e.n.) grupurilor umane Sfârșitul Deșertificarea Incertitudinea Relocarea pe culegerea glaciațiunii nordului obținerii grupurilor anumitor plante / Würm Africii hranei umane pe vânarea anumitor valea fluviilor animale Conștientizarea posibilității de a controla resursele Domesticirea animalelor / Grup de bovine, Egipt, cca. 1700 î.e.n. Cultivarea plantelor (agricultura) I. Introducere: Orientul Antic – leagăn al civilizației De ce Mesopotamia? Schimbarea tipului de economie practicată de oameni: de la economia prădalnică (bazată pe vânătoare și cules) la economie productivă. Acum 11.700 ani Specializarea Etape: (cca. 10.000 î.e.n.) grupurilor umane Sfârșitul Deșertificarea Incertitudinea Relocarea pe culegerea glaciațiunii nordului obținerii grupurilor anumitor plante / Würm Africii hranei umane pe vânarea anumitor valea fluviilor animale Conștientizarea posibilității de a controla resursele Domesticirea Necesitatea unei Economia animalelor / Apariția mai bune productivă Cultivarea civilizațiilor organizări a Sedentarizarea plantelor orașelor-stat grupurilor umane grupurilor umane (agricultura) Acum 6000 ani (cca. 4000 î.e.n. – Neolitic) II. Popoare din Orientul Antic II.1. Sumerienii ORIGINEA ETNICĂ: Sumerienii au o origine etnică incertă. Se crede că aceștia ar fi autohtoni în regiunea Mesopotamiei. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Sumerienii au locuit în sudul Mesopotamiei, în ceea ce este astăzi sudul Irakului. ECONOMIA: Economia sumeriană se baza pe agricultură (datorită solului fertil din valea dintre Tigru și Eufrat). Culturile principale includeau orzul, grâul, lintea și mazărea. II. Popoare din Orientul Antic II.2. Akkadienii ORIGINEA ETNICĂ: Erau un popor semitic, ceea ce înseamnă că limba lor face parte din familia limbilor semitice, similară cu ebraica, arabica și aramaica LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Au locuit în nordul Mesopotamiei, în special în regiunea situată între râurile Tigru și Eufrat. Centrul politic și cultural al akkadienilor a fost orașul Akkad ECONOMIA: Economia akkadiană era similară cu cea sumeriană, bazându-se pe agricultură. II. Popoare din Orientul Antic II.2. Akkadienii ORIGINEA ETNICĂ: Erau un popor semitic, ceea ce înseamnă că limba lor face parte din familia limbilor semitice, similară cu ebraica, arabica și aramaica LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Au locuit în nordul Mesopotamiei, în special în regiunea situată între râurile Tigru și Eufrat. Centrul politic și cultural al akkadienilor a fost orașul Akkad ECONOMIA: Economia akkadiană era similară cu cea sumeriană, bazându-se pe agricultură. II. Popoare din Orientul Antic II.3. Asirienii ORIGINEA ETNICĂ: Asirienii erau un popor semitic, având origini etnice similare cu cele ale akkadienilor și babilonienilor. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Asirienii au locuit în nordul Mesopotamiei, în regiunea cunoscută astăzi ca nordul Irakului, estul Siriei și sud-estul Turciei. ECONOMIA: Economia asiriană era bazată pe agricultură, dar acest popor era recunoscut pentru puterea lui militară și pentru armata bine organizată. II. Popoare din Orientul Antic II.4. Egiptenii ORIGINEA ETNICĂ: Egiptenii erau un amestec etnic complex, format din mai multe grupuri care s-au stabilit de-a lungul timpului în Valea Nilului. Populația egipteană timpurie a fost formată din grupuri indigene din Africa de Nord-Est, dar și din imigranți din Asia de Vest (Semitici) și Nubia, situată la sud de Egipt. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Egiptul antic era situat în nord- estul Africii, de-a lungul fluviului Nil. Această localizare geografică a jucat un rol crucial în dezvoltarea civilizației egiptene. II. Popoare din Orientul Antic II.4. Egiptenii ECONOMIA: Nilul, cu inundațiile sale anuale, asigura soluri fertile pentru agricultură, fiind sursa principală de apă și hrană. Egiptul se întindea de la prima cataractă a Nilului, în sud, până la delta Nilului, în nord, și era mărginit de deșerturi vaste în est și vest, care au oferit o protecție naturală împotriva invaziilor. Comerțul era vital pentru economia egipteană, cu schimburi comerciale extinse cu vecinii. II. Popoare din Orientul Antic II.5. Evreii ORIGINEA ETNICĂ: Evreii antici sunt considerați descendenții vechilor israeliți, un popor semitic din Orientul Apropiat. Potrivit tradiției biblice, strămoșii lor principali sunt Avraam, Isaac și Iacov. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: În perioada antică, evreii s-au stabilit în regiunea Canaanului, o zonă care cuprindea părți din teritoriile moderne ale Israelului, Palestinei, Iordaniei și Libanului. ECONOMIA: Agricultura era baza economiei, principalele culturi fiind cerealele. II. Popoare din Orientul Antic II.6. Chinezii ORIGINEA ETNICĂ: Chinezii antici sunt considerați descendenții diferitelor culturi care s- au dezvoltat în bazinul Fluviului Galben și al Fluviului Yangtze. De-a lungul timpului, aceste culturi s-au contopit și au evoluat, ducând la apariția dinastiilor Xia, Shang și Zhou. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Bazinul Fluviului Galben și Bazinul Fluviului Yangtze ECONOMIA: Culturile de bază: meiul și grâul erau principalele culturi în nord, în timp ce orezul domina sudul. II. Popoare din Orientul Antic II.7. Indienii ORIGINEA ETNICĂ: Indienii antici sunt considerați descendenții mai multor grupuri etnice precum Civilizația Indusului și Arii vedici. Cei din urmă au adus cu ei limba sanscrită și au pus bazele culturii vedice, care a influențat profund religia, societatea și literatura indiană. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: Valea râului Indus și Câmpia râului Gange. ECONOMIA: Grâul și orzul erau principalele culturi în valea Indusului, în timp ce orezul domina în câmpia Gangelui. TIGRU EUFRAT NIL IORDAN III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașul-stat este un sistem politic în care un oraș independent și suveran servește drept centru politic, economic și cultural, cu un teritoriu bine delimitat. Zid de apărare Orașul propriu-zis – Zona locuibilă Zona agricolă III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Fiecare oraș-stat era condus de un rege (lugal) sau guvernator (ensi), care avea autoritate supremă în domeniul administrativ, militar și religios. Regele era considerat Zid de apărare reprezentantul zeilor pe pământ și era responsabil pentru menținerea ordinii și a justiției. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Regele se sprijinea pe o aristocrație sacerdotală (religioasă) și militară. Zid de apărare Stindardul orașului Ur, cca. 2600-2400 î.e.n. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașe-stat SUMERIENE: UR URUK LAGASH UMMA Zid de apărare Verde - Akkadienii înainte de expansiune. Portocaliu – teritoriul supus sumerienilor conduși de ultimul rege, Lugal-Zage-Si (cca. 2350) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașe-stat AKKADIENE: AKKAD KISH Zid de apărare Verde - Akkadienii înainte de expansiune. Portocaliu – teritoriul supus sumerienilor conduși de ultimul rege, Lugal-Zage-Si (cca. 2350) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașe-stat AKKADIENE: BABILON Babilonienii sunt un popor semitic și pot fi considerați Zid de apărare descendenții direcți ai akkadienilor. Regatul Babilonului a apărut după căderea Imperiului Akkadian și a preluat multe dintre practicile administrative și culturale ale acestuia. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașe-stat ASIRIENE: ASSUR NINIVE Zid de apărare III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.1. Orașele-stat mesopotamiene Orașe-stat ASIRIENE: „Pământul Asiriei primește puțină ploaie, iar ASSUR rădăcina grâului se nutrește în felul următor: recolta NINIVE crește și bobul se coace numai prin stropire cu apă din fluviu; fluviul nu se revarsă aici peste ogoare ca în Egipt, ci apa este cărată cu brațele de la fluviu sau scoasă cu ajutorul unui soi de cumpene. Întregul ținut al Babilonului, întocmai ca și Egiptul, este brăzdat de o rețea de canale. Cel mai mare dintre aceste canale (...) poate fi umblat cu corăbii (...) Dar pentru culturile de cereale pământul este atât de mănos, încât de obicei aduce de două sute de ori cât ai semănat (...)” Herodot, Istorii III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea Teritoriul antic al Egiptului este format din Valea Nilului, până la vărsarea în Marea Mediterană. În perioada neoliticului (6000 î.e.n. – 4500 î.e.n.), triburi nord-africane de vânători nomazi migrează spre Delta și Valea Nilului, regiuni care le oferă posibilități optime pentru agricultură. Aceste grupuri umane se sedentarizează, începând să practice agricultura și creșterea animalelor. În mileniul al IV-lea î.e.n. pătrund dinspre est, probabil din peninsula Sinai, populații semite. Din amestecul cu autohtonii rezultă vechea populație egipteană. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea În mileniul al IV-lea î.e.n., uniunile tribale din Valea Nilului se grupează în două regate: Egiptul de Sus (în sud) și Egiptul de Jos (în nord). Apariția statului egiptean este determinată de necesitatea apărării față de atacurile venite din exterior și a coordonării sistemului de irigații și îndiguiri. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea În această perioadă, numită pre- dinastică, se produce o rapidă stratificare socială, iar teritoriul Egiptului este împărțit în 42 de nome.  III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea În jurul anului 3200 î.e.n., regele Narmer (Menes) unifică cele două regate într-un singur stat și instaurează puterea faraonică. Este construită o nouă capitală, Memphis. Hedjet – Dashret – Pschent – Coroana Coroana Albă a Coroana Roșie a Egiptului unificat Egiptului de Sus Egiptului de Jos Unificarea Egiptului de Sus și a Egiptului de Jos sub Narmer, Narmer Palette, secolul 31 î.e.n. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană A. Unificarea Istoria Egiptului reprezintă o alternanță a perioadelor de centralizare și dezvoltare pe plan intern și extern (regatele) cu cele de fărâmițare a unității statale (perioade intermediare), caracterizate prin declin economic, frământări sociale și invazii străine. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană FARAONUL Putere absolută B. Regatul Vechi Descendent al zeilor Lider politic și religios Prerogative politice ADMINISTRAȚIA ADMINISTRAȚIA LOCALĂ CENTRALĂ Prerogative religioase VIZIR Egiptul era împărțit în unități administrative Scribi PREOȚII cultului Funcționari - NOME zeului RA Administrau diferite Păstrau înregistrările domenii contabile NOMARH III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană B. Regatul Vechi Faraonul, de esență divină, fiul lui Ra, este intermediar între divinitate și oameni. Faraonul, fiu de zeu, este el însuși zeu. El dispune de puterea religioasă și de cea laică. El își deleagă, de obicei, autoritatea marilor preoți. Se impun preoții din Heliopolis, adevărata capitală spirituală, unde este venerat Soarele (Ra). Zeul solar, Reprezentare clasică a faraonilor egipteni Ra III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană B. Regatul Vechi (dinastiile a III-a – a VI-a - 2686 î.e.n. - 2181 î.e.n.) Faraonul, de esență divină, fiul lui Ra, este intermediar între divinitate și oameni. Faraonul, fiu de zeu, este el însuși zeu. El dispune de puterea religioasă și de cea laică. El își deleagă, de obicei, autoritatea marilor preoți. Se impun preoții din Heliopolis, adevărata capitală spirituală, unde este venerat Soarele (Ra). III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană B. Regatul Vechi (dinastiile a III-a – a VI-a - 2686 î.e.n. - 2181 î.e.n.) Din timpul Regatului Vechi datează prima piramidă construită de faraonul Djoser la Saqqara – Piramida în trepte. Faraonul Djoser III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană B. Regatul Vechi (dinastiile a III-a – a VI-a - 2686 î.e.n. - 2181 î.e.n.) În timpul dinastiei a IV-a este construit Sfinxul din Gizeh și cele trei mari piramide ale faraonilor Kheops, Khefren și Mikerinos, simboluri ale puterii și măreției faraonilor. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană B. Regatul Vechi (dinastiile a III-a – a VI-a - 2686 î.e.n. - 2181 î.e.n.) La sfârșitul dinastiei a VI-a, nomazii din Canaan năvălesc în Egipt și astfel ia sfârșit Vechiul Regat, iar Egiptul trece în Prima Perioadă Intermediară (2181 î.e.n. – 2040 î.e.n.) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Cu dinastia a XI-a începe Regatul Mijlociu. În timpul faraonului Sesostris al III-lea este refăcută autoritatea centrală, desființată ereditatea funcțiilor, iar curtea regală redevine centrul administrativ. Statuete ale lui Sesostris al III-lea în British Museum III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Orașul Teba capătă o importanță politică deosebită. În apropiere de Teba începe construirea unui mare sanctuar la Karnak, dedicat zeului Amon. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Orașul Teba capătă o importanță politică deosebită. În apropiere de Teba începe construirea unui mare sanctuar la Karnak, dedicat zeului Amon. Complexul de la Karnak, fotografie aeriană, 1914, Cornell University Library III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Se realizează un sincretism* între Ra și Amon. De acum, Amon-Ra domină panteonul egiptean, devenind marele zeu al statului. * Sincretismul religios se referă la procesul de combinare sau fuzionare a diferitelor credințe religioase, zeități, mituri și tradiții pentru a crea un sistem religios nou. Amon Ra Amon-Ra III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Tot acum se impune și cultul lui Osiris, zeul reînvierii, care se instalează la Abydos. Osiris, Anubis și Horus, frescă din mormântul Osiris lui Horemheb III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Mijlociu (dinastiile a XI-a – a XIII-a, 2040 î.e.n. – 1649 î.e.n.) Noi pericole năvălesc din afară. Hiksoșii, popor nomad originar din Asia, cuceresc întregul Egipt, jefuiesc țara, dar își însușesc civilizația egipteană. Venirea acestora determină dispariția Regatului Mijlociu și începutul Celei de-a doua perioade intermediare (1649 î.e.n. – 1550 î.e.n.) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Dinastiile din Teba organizează lupta de eliberare împotriva invadatorilor. Reunificat și eliberat de dominația hiksosă, puternic centralizat, Egiptul cunoaște, în timpul dinastiilor a XVIII-a – a XX-a, epoca de maximă putere și înflorire culturală. Statul egiptean se transformă într-un imperiu. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Tutmes al III-lea, care a organizat 17 campanii în Asia, a obligat la plata tributului Babilonul, Asiria și regatul hitit, în timp ce a supus Palestina și Siria. Statuie a lui Tutmes al II-lea în Muzeul Luxor III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Sirieni aducând cadouri lui Tutmes al III-lea, mormântul Rekhmire, cca. 1400 î.e.n. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) La jumătatea secolului al XIV- lea î.e.n. Amenhotep al IV-lea a suspendat cultul lui Amon-Ra și l-a înlocuit cu cel al lui Aton, simbolizat prin discul solar. El își schimbă numele în Akhenaton și mută capitala de la Teba la Tell El Amarna. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) La jumătatea secolului al XIV- lea î.e.n. Amenhotep al IV-lea a suspendat cultul lui Amon-Ra și l-a înlocuit cu cel al lui Aton, simbolizat prin discul solar. El își schimbă numele în Akhenaton și mută capitala de la Teba la Tell El Amarna. Amenhotep al IV-lea și familia sa, venerându-l pe Aton, discul solar III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) La jumătatea secolului al XIV- lea î.e.n. Amenhotep al IV-lea a suspendat cultul lui Amon-Ra și l-a înlocuit cu cel al lui Aton, simbolizat prin discul solar. El își schimbă numele în Akhenaton și mută capitala de la Teba la Tell El Amarna. Amenhotem al IV-lea reprezentat ca un sfinx la Amarna III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Urmașul său, Tutankhaton, a restabilit vechii zei, după numele cărora a devenit Tutankhamon. Potrivit opiniei unor cercetători, a fost asasinat, iar după alți patru faraoni tronul avea să fie ocupat de Ramses al II-lea. Masca de aur a lui Tutankhamon III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Urmașul său, Tutankhaton, a restabilit vechii zei, după numele cărora a devenit Tutankhamon. Potrivit opiniei unor cercetători, a fost asasinat, iar după alți patru faraoni tronul avea să fie ocupat de Ramses al II-lea. Howard Carter examinând interiorului sarcofagului lui Tutankhamon III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Urmașul său, Tutankhaton, a restabilit vechii zei, după numele cărora a devenit Tutankhamon. Potrivit opiniei unor cercetători, a fost asasinat, iar după alți patru faraoni tronul avea să fie ocupat de Ramses al II-lea. Decorațiunile murale din mormântul lui Tutankhamon III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Ultima perioadă de înflorire a Egiptului antic are loc în timpul Ramesizilor. Dintre aceștia, cel mai important este Ramses al II-lea, care domnește 67 de ani. Relief u Ramses al II-lea de la Memphis. Faraonul capturând inamici: un nubian, un libian și un sirian (cca. 1250 î.e.n.) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Ultima perioadă de înflorire a Egiptului antic are loc în timpul Ramesizilor. Dintre aceștia, cel mai important este Ramses al II-lea, care domnește 67 de ani. Mumia lui Ramses al II-lea III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Ultima perioadă de înflorire a Egiptului antic are loc în timpul Ramesizilor. Dintre aceștia, cel mai important este Ramses al II-lea, care domnește 67 de ani. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Sub presiunea amenințărilor externe, controlul statului egiptean cade în mâna unor dinastii fondate de libieni sau nubieni. Partea asiatică a imperiului este pierdută definitiv. Astfel, începe cea de-a treia perioadă intermediară (1069 î.e.n. – 664 î.e.n.) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) În mileniul I î.e.n., Egiptul este cucerit rând pe rând de asirieni, babilonieni, perși și macedoneni, evenimente încadrate în ceea ce numim Perioada Târzie a Egiptului (664 î.e.n – 332 î.e.n) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.2. Monarhia Egipteană C. Regatul Nou (dinastiile a XVIII-a – a XX-a, 1550 î.e.n. – 1077 î.e.n.) Începând cu 332 î.e.n., Egiptul intră în perioada greco-romană. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Teritoriul în care se constituie populația ebraică este destul de restrâns (Israelul), având o varietate geografică mare, iar cursurile de apă au un debit redus. Totuși, textele biblice numesc Palestina „țara în care curge laptele și mierea”, datorită văii Iordanului. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea La începutul mileniului al II-lea „Domnul zisese lui Avraam: Ieși din (cca. 1800 î.Hr.), un grup numeros de țara, din rudenia ta și din casa tatălui tău și semiți nomazi conduși de legendarul șef vino în țara pe care și-o voi arăta. Te voi de trib Abraham (Avraam), se așază în face să devii un neam mare și te voi binecuvânta (...) voi binecuvânta pe cei ce te regiunile Siriei de astăzi. Biblia vor binecuvânta și voi blestema pe cei ce te povestește cum Abraham este chemat vor blestema. să devină întemeietorul unui nou popor Avraam a plecat, cum îi spusese într-o țară nouă și să fie purtătorul Domnul (...) în țara Canaan. (...) Domnul s-a unei noi credințe într-un Dumnezeu arătat lui Avraam și i-a zis: Toată țara unic. aceasta o voi da seminției tale. Și Avraam a zidit acolo un altar Domnului care i se arătase.” Geneza, 12:1-7 (Chemarea lui Avraam) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Când foametea se abate asupra „Dumnezeu a vorbit lui Israel în țării, Iacob, nepotul lui Abraham, și viziunile nopții și a zis: Iacov! Iacov! Și el a familia sa se stabilesc la estul Deltei răspuns: Iată-mă! Nilului, amestecați probabil printre Și El i-a zis: Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatălui tău. Nu te teme să cobori hiksoșii care invadează Egiptul. în Egipt, căci acolo te voi face un popor Descendenții lor ajung în sclavie, fiind mare. Eu însumi Mă voi coborî cu tine în supuși muncilor forțate. Egipt și Eu însumi te voi scoate iarăși de acolo. (...) Și și-au luat turmele și averile pe care le agonisiseră în țara Canaanului. Și Iacov s-a dus în Egipt cu toată familia lui.” Geneza, 46:2-6 (Sosirea lui Iacov în Egipt) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Când foametea se abate asupra țării, Iacob, nepotul lui Abraham, și familia sa se stabilesc la estul Deltei Nilului, amestecați probabil printre hiksoșii care invadează Egiptul. Descendenții lor ajung în sclavie, fiind supuși muncilor forțate. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea După 400 de ani de robie, evreii sunt eliberați de Moise, care, potrivit narațiunii biblice, este ales de Dumnezeu pentru a-și conduce poporul în afara Egiptului, înapoi spre Țara lui Israel. În timpul rătăcirii lor de 40 de ani prin deșertul Sinai, evreii primesc de la Moise cultul monoteist al lui Iahve, cele 10 porunci (Decalogul) și Cartea Legii (Tora). III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea În timpul acestei migrații „Împăratul Aradului, un canaanit care lente, evreii se organizează într-o locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine (...) El s- confederație de triburi, se a luptat împotriva lui Israel și a luat câțiva sedentarizează și încep acțiunea de prizonieri dintre ei. Atunci Israel a făcut Domnului un jurământ și a zis: Dacă vei da pe ocupare a Canaanului sub poporul acesta în mâinile mele, îi voi distruge cu conducerea lui Ioșua, urmașul lui totul cetățile. Și domnul a auzit glasul lui Israel Moise. Acesta reușește să și i-a dat pe canaaniți. Israeliții i-au distrus cu cucerească cetatea Ierusalimului. totul, pe ei și cetățile lor.” Numeri, 21:1-3 (Israeliții în luptă cu canaaniții) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea În timpul lui Saul (1025-1013 „Samuel a chemat poporul înaintea î.Hr.) este încheiată cucerirea Domnului (...) și a zis copiilor lui Israel: Așa Canaanului, iar pe plan intern se vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu am încearcă consolidarea uniunii celor scos din Egipt pe Israel și v-am izbăvit de mâna Egiptenilor (...) Samuel a zis întregului popor: 12 triburi israelite, fiind introdusă Vedeți pe cel pe care l-a ales Domnul? Nu este monarhia. nimeni în tot poporul care să fie ca el. Și tot poporul a strigat: Trăiască împăratul. Samuel a făcut cunoscut poporului dreptul împărăției și l- a scris într-o carte. Și Saul s-a întors acasă însoțit de o parte din ostași a căror inimă o mișcase Dumnezeu.” 1 Samuel, 9:17-26 (Chemarea lui Saul) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea În timpul lui Saul (1025-1013 î.Hr.) este încheiată cucerirea Canaanului, iar pe plan intern se încearcă consolidarea uniunii celor 12 triburi israelite, fiind introdusă monarhia. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Regele David (1004 – 965 î.Hr.) este cel care reușește să unească sub sceptrul său toate triburile din Palestina, fiind primul mare rege al evreilor. David ridică capul lui Goliath, Josephine Pollard (1899) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Domnia lui Solomon (973- „Și împăratul David a zis: Chemați pe 933 î.Hr.) reprezintă pentru statul preotul Țadoc, pe prorocul Natan și pe Benaia evreu o epocă de mare înflorire (...) Și împăratul le-a zis: Luați cu voi pe economică și culturală. El își asigură slujitorii stăpânului vostru, puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu și coborâți la liniștea la granițe printr-o politică Ghihon. Acolo, preotul Țadoc și prorocul de alianțe cu vecinii. Natan să-l ungă împărat peste Israel. Să sunați din trompetă și să strigați: Trăiască împăratul Solomon!” 1 Împărați 1:32-34 (Solomon devine împărat) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea După moartea lui Solomon reapar vechile rivalități dintre triburi, iar sporirea fiscalității în timpul lui Roboam a antrenat dezmembrarea regatului. Regatul ISRAEL Regatul IUDEEA Capitala la Samaria Capitala la Ierusalim Condus de Jeroboam Condus de Roboam III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea Ascensiunea Asiriei va pune capăt existenței regatului. Sargon al II-lea a cucerit Samaria (722 î.Hr.). Populația evreiască a fost deportată, fiind dusă în robie, iar în locul ei au fost aduse alte populații (babilonieni, hitiți, arabi) care, trecând mai târziu la mozaism, au fost numiți samariteni. Harta noului Imperiu Asirian în timpul luo Sargon al II-lea și deportarea evreilor sub Sargon și sub cei doi predecesori (Tiglathpallasar al III-lea și Shalmaneser al V-lea) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.3. Regatul Israel și Regatul Iudeea În 586 î.Hr. Ierusalimul a „În al nouălea an al domniei lui Zedechia fost cucerit și distrus de armatele (...) Nabucodonosor, împăratul Babilonului, a lui Nabucodonosor al II-lea. Statul venit cu toată armata lui împotriva iudeu este desființat, iar locuitorii Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui și a ridicat întărituri de jur împrejur. Cetatea a fost sunt deportați în Mesopotamia. împresurată până în al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. În ziua a noua a lunii a patra foametea a biruit în cetate și nu era pâine pentru poporul țării. Atunci s-a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului. (...) Fiii lui Zedechia au fost înjunghiați în fața lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanțuri de bronz și l-au dus la Babilon.” 2 Împărați, 25:1-7 (Asedierea Ierusalimului) III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez Pe teritoriul locuit de chinezi s-au succedat numeroase dinastii, între care cele mai importante au fost Shang (sec. XVI- XII î.Hr.) și Zhou (sec. XII-V î.Hr.). III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez Pe teritoriul locuit de chinezi s-au succedat numeroase dinastii, între care cele mai importante au fost Shang (sec. XVI- XII î.Hr.) și Zhou (sec. XII-V î.Hr.). III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez Începând cu secolul V î.Hr., regiunea a trecut printr-o puternică dezbinare politică, cunoscută sub numele de „Epoca Statelor Combatante”, când mai multe regate se luptau între ele pentru supremație. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez În 221 î.Hr., regatul Qin a reușit să se impună, cucerindu-le pe celelalte, iar regele Qin Shi Huang Di s-a proclamat împărat. El începe construcția celebrului Zid Chinezesc din nordul Chinei de azi pentru a se proteja de populațiile nomade. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez În 221 î.Hr., regatul Qin a reușit să se impună, cucerindu-le pe celelalte, iar regele Qin Shi Huang Di s-a proclamat împărat. El începe construcția celebrului Zid Chinezesc din nordul Chinei de azi pentru a se proteja de populațiile nomade. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez În 221 î.Hr., regatul Qin a reușit să se impună, cucerindu-le pe celelalte, iar regele Qin Shi Huang Di s-a proclamat împărat. El începe construcția celebrului Zid Chinezesc din nordul Chinei de azi pentru a se proteja de populațiile nomade. Portretul lui Qin Shi Huang Di, primul împărat al dinastiei Qin, album de secol XVIII III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez În 221 î.Hr., regatul Qin a reușit să se impună, cucerindu-le pe celelalte, iar regele Qin Shi Huang Di s-a proclamat împărat. El începe construcția celebrului Zid Chinezesc din nordul Chinei de azi pentru a se proteja de populațiile nomade. III. Forme de organizare politică în Orientul Antic III.4. Regatul Chinez