Tematica Examenului Drept Constituțional si Institutii Politice ASE Ian.-Feb. 2025 PDF

**ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE** **FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC** **TEMATICA EXAMENULUI LA DISCIPLINA "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE",SESIUNEA IAN.-FEB.-2025** ** ** 1. Norma juridică (definiție, trăsături, structură internă, aplicare în timp, spațiu și asu...

**ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE** **FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC** **TEMATICA EXAMENULUI LA DISCIPLINA "DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE",SESIUNEA IAN.-FEB.-2025** ** ** 1. Norma juridică (definiție, trăsături, structură internă, aplicare în timp, spațiu și asupra persoanelor) **Norma juridică:** **Definiție**\ Norma juridică este o regulă de conduită generală, obligatorie și impersonală, stabilită sau recunoscută de stat, care prevede drepturi și obligații, asigurând conformarea prin forța coercitivă a statului. **Trăsături** 1. **Generalitate**: Se aplică unui număr nedeterminat de situații și persoane. 2. **Obligativitate**: Este imperativă și trebuie respectată. 3. **Impersonalitate**: Nu este emisă pentru persoane specifice. 4. **Stabilitate și permanență**: Există până la modificarea sau abrogarea sa. **Structura internă** 1. **Ipoteza**: Situația concretă în care norma se aplică. 2. **Dispoziția**: Conduita cerută sau interzisă. 3. **Sancțiunea**: Consecințele nerespectării normei. **Aplicarea normei juridice** - **Principiul neretroactivității**: Se aplică doar pentru viitor, cu excepții (ex.: legi penale sau civile mai favorabile). - Intră în vigoare de la data prevăzută sau, în lipsa acesteia, la 3 zile după publicare. - Se aplică pe teritoriul statului care o emite (principiul teritorialității), dar poate avea efecte și asupra cetățenilor în afara teritoriului. - Se aplică tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția statului, inclusiv cetățeni, străini sau apatrizi, cu posibile excepții (ex.: imunități diplomatice). 2. Dreptul constituțional în sistemul de drept (subiectele raporturilor de drept constituțional, izvoarele formale ale dreptului constituțional) **Dreptul constituțional în sistemul de drept** **Definiție**\ Dreptul constituțional este ramura fundamentală a dreptului public care reglementează organizarea și funcționarea statului, raporturile dintre autoritățile publice, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. **Subiectele raporturilor de drept constituțional** 1. **Statul**: Principala entitate organizatoare, titular al suveranității. 2. **Autoritățile publice**: Organele de conducere și administrație, inclusiv Parlamentul, Guvernul, Președintele, autoritățile locale. 3. **Cetățenii**: Beneficiarii drepturilor și libertăților constituționale, titulari ai obligațiilor. 4. **Grupurile sociale**: Partide politice, organizații civice sau alte entități recunoscute de lege. **Izvoarele formale ale dreptului constituțional** 1. **Constituția**: Actul fundamental al statului, care stabilește principiile de organizare și funcționare. 2. **Legile constituționale**: Acte normative cu rang constituțional (ex.: legile de revizuire a Constituției). 3. **Deciziile Curții Constituționale**: Interpretări obligatorii ale dispozițiilor constituționale. 4. **Legislația ordinară**: Legi care pun în aplicare prevederile constituționale (ex.: legi electorale, statutul funcționarilor publici). 5. **Actele internaționale**: Tratatul sau convențiile internaționale ratificate, în condițiile prevăzute de Constituție. 6. **Cutuma constituțională**: Practici consolidate, acceptate ca norme neformale (mai rar utilizate). Dreptul constituțional este fundamentul juridic al întregului sistem de drept, oferind cadrul necesar pentru dezvoltarea celorlalte ramuri juridice. 3. Curtea Constituțională a României (organizare, funcționare, atribuții) **Curtea Constituțională a României** **Definiție**\ Curtea Constituțională a României (CCR) este garantul supremației Constituției, având rolul de a asigura respectarea acesteia în cadrul ordinii juridice și politice din România. **Organizare** 1. **Componență**: - CCR este formată din **9 judecători**, numiți pentru un mandat de **9 ani**, care nu poate fi reînnoit. - Numirea este realizată astfel: - 3 judecători de Camera Deputaților, - 3 judecători de Senat, - 3 judecători de Președintele României. 2. **Condiții pentru numire**: - Cetățenie română, experiență juridică de minimum 18 ani, reputație profesională și morală ireproșabilă. 3. **Conducerea CCR**: - Președintele CCR este ales de plenul Curții pentru un mandat de 3 ani. **Funcționare** 1. **Independență**: CCR este o instituție autonomă și independentă față de celelalte autorități publice. 2. **Decizii**: - Hotărârile CCR sunt obligatorii, definitive și general aplicabile. - Deliberările sunt secrete, iar deciziile se iau cu votul majorității judecătorilor. 3. **Sesizare**: Poate fi sesizată de autoritățile publice, parlamentari, instanțe judecătorești sau alte entități prevăzute de lege. **Atribuții** 1. **Controlul constituționalității legilor**: - Verificarea conformității legilor cu Constituția, înainte sau după promulgare. 2. **Conflict de competență**: - Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile publice. 3. **Validarea rezultatelor electorale**: - Confirmarea alegerii Președintelui României și a referendumurilor. 4. **Controale privind partidele politice**: - Verificarea constituționalității partidelor sau a obiectivelor acestora. 5. **Excepțiile de neconstituționalitate**: - Rezolvarea cererilor ridicate în fața instanțelor privind neconstituționalitatea unor dispoziții legale. 6. **Aviz consultativ**: - Emiterea avizului pentru suspendarea Președintelui României. CCR joacă un rol esențial în menținerea echilibrului dintre puterile statului și în protejarea valorilor fundamentale prevăzute de Constituție. 4. Drepturile inviolabilitati **Drepturile inviolabilității** **Definiție**\ Drepturile inviolabilității sunt drepturi fundamentale garantate de constituție, care protejează persoana și libertatea sa împotriva oricăror abuzuri, limitări nejustificate sau ingerințe ale autorităților publice ori ale altor persoane. **Exemple de drepturi ale inviolabilității** 1. **Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică**: - Garantat de Constituția României (Art. 22). - Interzice tortura, tratamentele inumane sau degradante. - Pedeapsa cu moartea este abolită. 2. **Inviolabilitatea persoanei**: - Orice măsură privativă de libertate trebuie să fie luată în condițiile legii (ex.: arestarea sau reținerea). 3. **Dreptul la libertatea individuală**: - Nimeni nu poate fi lipsit de libertate decât în cazurile prevăzute de lege și cu respectarea procedurilor legale. 4. **Inviolabilitatea domiciliului**: - Domiciliul și reședința unei persoane nu pot fi percheziționate sau violate fără mandat emis de o autoritate competentă, conform legii (Art. 27). 5. **Secreta corespondenței**: - Libertatea și confidențialitatea corespondenței, convorbirilor telefonice și altor forme de comunicare sunt garantate (Art. 28). 6. **Dreptul la gândire, conștiință și religie**: - Libertatea credinței religioase este inviolabilă, iar manifestările acesteia pot fi limitate doar pentru a proteja ordinea publică sau drepturile altor persoane (Art. 29). **Caracteristici ale drepturilor inviolabilității** 1. **Absolutism**: Sunt drepturi esențiale, de la care statul nu poate face derogări, cu excepția unor situații strict reglementate (ex.: stare de urgență). 2. **Universalitate**: Se aplică tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau statut. 3. **Protecție legală**: Orice încălcare a acestor drepturi poate fi sancționată prin mijloace juridice (plângeri, recursuri, sesizarea CCR sau CEDO). **Rol**\ Aceste drepturi sunt fundamentale pentru protejarea demnității umane și menținerea unui echilibru între puterea statului și libertățile individuale, fiind esențiale într-un stat democratic. 5. Parlamentul României (rol, funcții) **Parlamentul României** **Definiție**\ Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, conform Constituției. Este format din două camere: **Camera Deputaților** și **Senatul**, organizate în sistem bicameral. **Rolul Parlamentului** 1. **Reprezentativ**: Exprimă voința cetățenilor prin intermediul aleșilor. 2. **Legislativ**: Elaborează, adoptă, modifică sau abrogă legi. 3. **Control democratic**: Supraveghează activitatea Guvernului și a altor autorități publice. **Funcțiile Parlamentului** 1. **Funcția legislativă** - Adoptarea legilor: organice, ordinare și constituționale. - Inițiativa legislativă poate aparține Guvernului, parlamentarilor sau cetățenilor (cu cel puțin 100.000 de semnături). - Aprobarea ordonanțelor emise de Guvern. 2. **Funcția de control** - Exercită control asupra Guvernului prin: - **Întrebări și interpelări** adresate miniștrilor. - Moțiuni simple și moțiuni de cenzură. - Avizarea sau retragerea încrederii Guvernului (votul de învestitură). - Controlul altor instituții: Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). 3. **Funcția de reprezentare** - Parlamentarii reprezintă interesele alegătorilor lor în procesul decizional. - Se implică în relații externe prin ratificarea tratatelor și participarea la organizații internaționale. 4. **Funcția de numire** - Desemnează persoane în funcții publice importante, cum ar fi judecători la Curtea Constituțională sau conducători ai unor instituții publice. 5. **Funcția constituțională** - Poate iniția revizuirea Constituției. - Are rol în procedura de suspendare a Președintelui României (aviz consultativ, urmat de referendum). 6. **Funcția bugetară** - Aprobă bugetul de stat și contul de încheiere a exercițiului bugetar. **Rol în sistemul democratic**\ Parlamentul României este esențial pentru funcționarea democrației, garantând echilibrul între puterile statului și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. 6. Funcția legislativă a Parlamentului României. Etapele procesului de legiferare. **Funcția legislativă a Parlamentului României** **Definiție**\ Funcția legislativă reprezintă principala atribuție a Parlamentului României, constând în adoptarea, modificarea, interpretarea și abrogarea legilor care reglementează raporturile juridice din societate. **Etapele procesului de legiferare** 1. **Inițiativa legislativă** - Propunerile legislative pot veni de la: - **Guvern** (proiecte de lege). - **Parlamentari** (inițiative legislative individuale sau de grup). - **Cetățeni** (minimum 100.000 de semnături din cel puțin 4 județe). 2. **Depunerea și examinarea inițiativei legislative** - Proiectul sau inițiativa legislativă se depune la una dintre cele două Camere, conform competenței. - Se analizează de comisiile parlamentare de specialitate, care emit rapoarte consultative sau de fond. 3. **Dezbaterile parlamentare** - Se dezbate în plenul Camerei sesizate: - Se analizează raportul comisiilor. - Se formulează amendamente. - Se supune la vot. 4. **Adoptarea legii** - Votul final se exprimă în plenul Camerei: - Legea poate fi adoptată cu majoritate simplă, calificată sau absolută, în funcție de tipul legii: - **Legi ordinare**: Majoritatea simplă. - **Legi organice**: Majoritatea absolută (50% + 1 din numărul total al membrilor). - **Legi constituționale**: Majoritatea calificată (două treimi). 5. **Trimiterea către cealaltă Cameră** - Parlamentul funcționează în sistem bicameral: - Camera Deputaților sau Senatul este Cameră decizională, în funcție de obiectul reglementării. - După adoptarea în prima Cameră, proiectul este transmis celei de-a doua pentru dezbatere și vot. 6. **Promulgarea legii de către Președinte** - Legea adoptată este transmisă Președintelui României, care poate: - Promulga legea. - Trimite legea spre reexaminare Parlamentului. - Sesiza Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității. 7. **Publicarea în Monitorul Oficial** - Legea intră în vigoare la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută expres. **Importanță**\ Procesul de legiferare asigură un cadru democratic, transparent și eficient pentru elaborarea normelor juridice, respectând principiile separației puterilor și ale statului de drept. 7. Mandatul parlamentar (noțiune, protecția mandatului parlamentar) **Mandatul parlamentar** **Noțiune**\ Mandatul parlamentar reprezintă împuternicirea acordată unui deputat sau senator de către alegători, prin vot, pentru a-i reprezenta în Parlamentul României și a participa la procesul legislativ și la luarea deciziilor politice pe durata mandatului (4 ani). **Caracteristicile mandatului parlamentar** 1. **Reprezentativ**: Parlamentarii reprezintă întregul popor, nu doar interesele circumscripției în care au fost aleși. 2. **Imperativ interzis**: Parlamentarii nu pot fi obligați să respecte instrucțiuni sau directive din partea alegătorilor ori a partidelor, acționând conform propriei conștiințe și convingeri. 3. **Durată limitată**: Mandatul durează 4 ani, dar poate înceta anticipat prin dizolvarea Parlamentului sau în alte situații prevăzute de lege (ex.: demisie, pierderea drepturilor electorale). **Protecția mandatului parlamentar** 1. **Imunitatea parlamentară**: - **Imunitatea pentru opinii politice**: Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau declarațiile politice făcute în timpul exercitării mandatului. - **Imunitatea penală**: Un parlamentar nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală fără încuviințarea Camerei din care face parte, cu excepția cazului de flagrant delict. 2. **Incompatibilități**: - Parlamentarii nu pot exercita alte funcții sau activități care contravin mandatului lor, pentru a evita conflictele de interese. - De exemplu, nu pot ocupa funcții publice remunerate în afara celor permise de lege. 3. **Interdicții privind retragerea mandatului**: - Mandatul nu poate fi revocat de alegători sau de partidul politic, în conformitate cu principiul mandatului reprezentativ. 4. **Independența în exercitarea funcției**: - Parlamentarii sunt liberi să își exprime opiniile și să voteze conform propriei conștiințe, fără presiuni sau constrângeri externe. **Importanța protecției mandatului**\ Protecția mandatului parlamentar asigură independența și eficiența activității parlamentare, permițându-le aleșilor să își îndeplinească responsabilitățile în interesul public și să contribuie la funcționarea democrației fără interferențe nejustificate. 8. Președintele României (rol, funcții, mandat, atribuțiile Președintelui, răspunderea Președintelui) **Președintele României** **Noțiune**\ Președintele României este șeful statului, având rolul de a reprezenta statul român, de a veghea la respectarea Constituției și la funcționarea autorităților publice. Este ales prin vot universal, direct și secret pentru un mandat limitat. **Rolul Președintelui** 1. **Reprezentare**: Reprezintă România pe plan intern și internațional. 2. **Arbitru constituțional**: Mediază între puterile statului, precum și între stat și societate. 3. **Garant al valorilor democratice**: Asigură respectarea Constituției și a legilor. **Funcțiile Președintelui** 1. **Funcția de reprezentare**: - Reprezintă statul în relațiile externe. 2. **Funcția de mediere**: - Mediază între puterile statului și între stat și cetățeni. 3. **Funcția de garant**: - Garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială a statului. **Mandatul Președintelui** 1. **Durată**: - 5 ani, cu posibilitatea unui singur mandat suplimentar. 2. **Condiții pentru ocupare**: - Cetățenie română, drepturi electorale, vârsta minimă de 35 de ani, domiciliu în România. 3. **Incompatibilități**: - Nu poate exercita alte funcții publice sau private pe durata mandatului. **Atribuțiile Președintelui** 1. **În domeniul politic**: - Numește un candidat pentru funcția de prim-ministru. - Poate dizolva Parlamentul, în condițiile prevăzute de Constituție. 2. **În domeniul legislativ**: - Promulgă legile sau le poate retrimite Parlamentului spre reexaminare. - Poate sesiza Curtea Constituțională în cazul unor conflicte juridice. 3. **În domeniul executiv**: - Conduce ședințele Guvernului, la solicitarea prim-ministrului. - Numește și revocă miniștri, la propunerea prim-ministrului. 4. **În domeniul apărării și securității naționale**: - Este comandantul forțelor armate. - Poate declara, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea generală sau parțială a forțelor armate. 5. **În domeniul relațiilor externe**: - Acreditează și recheamă reprezentanți diplomatici. - Încheie tratate internaționale, supuse ratificării de Parlament. **Răspunderea Președintelui** 1. **Politică**: - Președintele poate fi suspendat de Parlament dacă încalcă grav Constituția, pe baza unui aviz consultativ al Curții Constituționale. - Suspendarea este urmată de organizarea unui referendum pentru demitere. 2. **Penală**: - Poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare de către Parlament, printr-o hotărâre adoptată cu votul a două treimi dintre membri. Judecarea se face de Înalta Curte de Casație și Justiție. **Importanță**\ Președintele României joacă un rol central în sistemul politic, asigurând echilibrul puterilor în stat, protecția drepturilor fundamentale și promovarea intereselor naționale în plan extern. 4o 9. Guvernul României (rol, funcții, organizare și funcționare, acte) **Guvernul României** **Definiție**\ Guvernul României este autoritatea publică centrală a puterii executive, care asigură implementarea politicilor publice, aplicarea legilor și administrarea generală a statului. Acesta răspunde politic în fața Parlamentului. **Rolul Guvernului** 1. **Executiv**: Asigură aplicarea legilor adoptate de Parlament. 2. **Administrativ**: Coordonează activitatea administrației publice și gestionează resursele statului. 3. **Strategic**: Elaborează politici publice și programe de guvernare pentru dezvoltarea țării. **Funcțiile Guvernului** 1. **Funcția legislativă**: - Inițiază proiecte de lege pe care le prezintă Parlamentului. - Emeterea ordonanțelor și ordonanțelor de urgență, în limitele prevăzute de lege. 2. **Funcția executivă**: - Asigură punerea în aplicare a legilor și exercită controlul asupra autorităților administrației publice. 3. **Funcția de reprezentare**: - Reprezintă România în relațiile interne și externe prin intermediul prim-ministrului sau al miniștrilor. 4. **Funcția de administrare**: - Administrează bugetul de stat, patrimoniul public și alte resurse ale statului. **Organizarea Guvernului** 1. **Componență**: - **Prim-ministru**: Conduce Guvernul și coordonează activitatea acestuia. - **Miniștri**: Conduc ministerele și sunt responsabili pentru domenii specifice (ex.: sănătate, educație, economie). - **Secretari de stat** și **consilieri**: Sprijină activitatea prim-ministrului și a miniștrilor. 2. **Numire și învestire**: - **Nominalizarea prim-ministrului**: De către Președintele României. - **Votul de încredere**: Acordat de Parlament prin adoptarea programului de guvernare și a listei miniștrilor. - **Depunerea jurământului**: În fața Președintelui României. 3. **Organizarea internă**: - Activitatea Guvernului se desfășoară în cadrul ședințelor săptămânale conduse de prim-ministru. **Actele Guvernului** 1. **Hotărâri**: - Acte administrative de aplicare a legii, obligatorii și specifice pentru anumite domenii. - Ex.: Alocarea de fonduri pentru un proiect public. 2. **Ordonanțe**: - Emise în baza unei legi speciale de abilitare, în domenii care nu sunt rezervate legilor organice. - Au forță juridică subordonată legilor. 3. **Ordonanțe de urgență**: - Emise în situații extraordinare, când adoptarea unei legi prin procedura obișnuită nu este posibilă. - Intră în vigoare imediat, dar trebuie supuse aprobării Parlamentului. **Funcționarea Guvernului** 1. **Autonomie decizională**: Guvernul decide cu privire la priorități și programe în limitele legii. 2. **Colaborare interinstituțională**: Interacționează cu Președinția, Parlamentul și autoritățile locale. 3. **Răspundere politică**: Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului, care poate retrage încrederea printr-o moțiune de cenzură. **Importanță**\ Guvernul este esențial pentru stabilitatea și funcționarea statului, gestionând politicile interne și externe, resursele publice și aplicarea legilor, în conformitate cu principiile democrației și ale statului de drept. 10. Activitatea jurisdicțională (instanțele judecătorești, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii) **Activitatea jurisdicțională** **Definiție**\ Activitatea jurisdicțională constă în aplicarea legii de către instituțiile abilitate pentru soluționarea conflictelor juridice, protejarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și garantarea respectării legii. **1. Instanțele judecătorești** **Definiție**\ Instanțele judecătorești sunt instituții ale puterii judecătorești, independente și imparțiale, care soluționează litigiile și asigură respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor. **Principii fundamentale** - **Independența judecătorilor**: Judecătorii sunt independenți și se supun doar legii. - **Accesul liber la justiție**: Orice persoană are dreptul de a se adresa instanțelor. - **Publicitatea ședințelor**: Procesele se desfășoară, de regulă, în ședințe publice. **Structura instanțelor judecătorești** 1. **Judecătorii**: - Instanțe de drept comun care soluționează cauze civile și penale de competență redusă. 2. **Tribunalele**: - Judecă în primă instanță cauze mai complexe și soluționează apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor. 3. **Curțile de apel**: - Instanțe de control judiciar care soluționează apelurile și recursurile împotriva hotărârilor tribunalelor. 4. **Înalta Curte de Casație și Justiție**: - Instanța supremă a României, asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul țării. **2. Ministerul Public** **Definiție**\ Ministerul Public este o instituție care reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept și drepturile cetățenilor, exercitând urmărirea penală și supravegherea respectării legii. **Rolul Ministerului Public** - Conduce și supraveghează urmărirea penală. - Apără drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. - Participă la judecarea cauzelor în instanțe. **Structura Ministerului Public** 1. **Parchetele**: - Parchetul de pe lângă judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. 2. **Procurorul General**: - Conduce Ministerul Public și Parchetul General. 3. **Direcții specializate**: - **DNA** (Direcția Națională Anticorupție): Combaterea corupției. - **DIICOT** (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism): Combaterea criminalității organizate. **3. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)** **Definiție**\ CSM este garantul independenței justiției, având rolul de a administra cariera magistraților și de a asigura buna funcționare a sistemului judiciar. **Atribuțiile CSM** 1. **Administrația carierei magistraților**: - Propune numirea și revocarea magistraților. - Decide promovările și transferurile. 2. **Disciplină**: - Examinează abaterile disciplinare ale magistraților. 3. **Consultativ**: - Avizează proiectele de acte normative privind justiția. 4. **Autonomie**: - Funcționează independent de alte autorități publice. **Structura CSM** - **Secția pentru judecători** și **Secția pentru procurori**. - Membri: Judecători, procurori, reprezentanți ai societății civile, Ministrul Justiției și Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. **Importanța activității jurisdicționale**\ Activitatea jurisdicțională asigură respectarea statului de drept, protecția drepturilor fundamentale și soluționarea conflictelor juridice, constituind un pilon esențial al democrației. 11. Cetățenia română (principii, dobândire, pierdere) **Cetățenia română** **Definiție**\ Cetățenia română reprezintă apartenența unei persoane la statul român, conferindu-i drepturi și obligații prevăzute de Constituție și legile în vigoare. **Principiile cetățeniei române** 1. **Unitatea și indivizibilitatea cetățeniei**: Toți cetățenii români formează o comunitate națională unică și indivizibilă. 2. **Non-discriminarea**: Toți cetățenii români sunt egali în fața legii, indiferent de origine, etnie, religie sau convingeri. 3. **Ius sanguinis (dreptul sângelui)**: Copiii născuți din părinți cetățeni români dobândesc automat cetățenia română, indiferent de locul nașterii. 4. **Respectarea voluntariatului**: Dobândirea sau pierderea cetățeniei este rezultatul unei voințe libere și expres exprimate, cu excepțiile prevăzute de lege. **Dobândirea cetățeniei române** 1. **Prin naștere**: - Copilul dobândește cetățenia română dacă cel puțin unul dintre părinți este cetățean român. 2. **Prin adopție**: - Copilul adoptat de cetățeni români dobândește cetățenia română. 3. **Prin repatriere**: - Persoanele care au pierdut cetățenia română sau descendenții acestora pot redobândi cetățenia la cerere. 4. **Prin naturalizare**: - Cetățenia poate fi acordată unui cetățean străin sau apatrid care îndeplinește următoarele condiții: - Rezidență legală pe teritoriul României timp de cel puțin 8 ani (sau 5 ani, în cazul căsătoriei cu un cetățean român). - Dovada integrării în societatea românească (cunoașterea limbii române, a Constituției și a culturii naționale). - Absența condamnărilor penale grave. **Pierdera cetățeniei române** 1. **Prin renunțare**: - Cetățeanul român poate renunța la cetățenie dacă îndeplinește următoarele condiții: - Este rezident într-un alt stat. - Are o altă cetățenie sau garanția dobândirii unei alte cetățenii. - Nu are obligații financiare față de statul român. 2. **Prin retragere**: - Cetățenia poate fi retrasă în cazuri excepționale, cum ar fi: - Activități împotriva ordinii constituționale. - Obținerea cetățeniei prin fraudă. 3. **Prin efectul legii**: - În cazul dobândirii unei cetățenii străine, dacă legislația națională interzice cumulul de cetățenii (doar în anumite situații limitate). **Importanța cetățeniei române**\ Cetățenia asigură drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la protecție diplomatică, dreptul de vot și dreptul de a participa la viața politică, și definește relația legală dintre individ și statul român, constituind un element fundamental al identității naționale.