Locul DCIP în Sistemul de Drept Românesc PDF

DCIP 5 LOCUL DCIP ÎN SISTEMUL DE DREPT ROMÂNESC CUPRINS I. NOȚIUNEA DE ”DREPT CONSTITUȚIONAL” ȘI NOȚIUNEA DE ”INSTITUȚII POLITICE” II. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT CONSTITUȚIONAL III IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL ROMÂNESC I. NOȚIUNILE DE ”DREPT...

DCIP 5 LOCUL DCIP ÎN SISTEMUL DE DREPT ROMÂNESC CUPRINS I. NOȚIUNEA DE ”DREPT CONSTITUȚIONAL” ȘI NOȚIUNEA DE ”INSTITUȚII POLITICE” II. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT CONSTITUȚIONAL III IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL ROMÂNESC I. NOȚIUNILE DE ”DREPT CONSTITUȚIONAL” ȘI ”INSTITUȚII POLITICE” II.1. Apariția disciplinei ”Drept constituțional” (DC) DC → apărut după elaborarea primelor constituții (sf. sec. al XVII-lea) Prima catedră de DC → Ferara (1797) → Giuseppe Compagnioni di Luza → apoi Pavia, Bologna, Milano DC → născut sub influența Revoluției Franceze → 1834 → prima catedră → Paris → italianul Pellegrino Rossi ► Odată cu elaborarea primelor constituții scrise în Europa → noțiunea DC→ și în alte state (”drept de stat”) → Germania, Austria, Rusia ► În țara noastră: ❖ studiul DC → împreună cu dreptul administrativ = drept public ❖ primii profesori: Simion Bărnuțiu și Paul Vioreanu (”Elemente de drept public” – 1858 – 1859) ❖ La facultatea de la Cluj (+ Sibiu și Oradea) → ”Drept public și știința de stat”, ”Dreptul general de stat” ❖ 1864 → Al. Codrescu → ”Drept constituțional” ❖ 1881 → Brăila → Crist Suliotis → ”Elemente de Drept Constituțional” ❖ 1910 → C-tin Stere (Facultatea de Drept Iași) → ”Drept Constituțional” ❖ 1915 → București → C-tin Dissescu ❖ Între cele două războaie mondiale → G. Alexianu (1926), P. Negulescu (1927), I. Vântu (1939 – 1940), C. R. Rarincescu (1940), I. V. Gruia (1945 – 1946) ❖ După instaurarea regimului comunist → denumirea ”Drept constituțional” → apoi ”Drept de stat” o Dreptul privat - dreptul civil 1  - dreptul comercial - dreptul internațional privat o DC → apare într-o dublă ipostază: - ca ramură de drept → totalitatea normelor și instituțiilor juridice → raporturi juridice privind instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat - ca factor structurant al sistemului de drept → DC guvernează celelalte ramuri de drept ► III. Conceptul de instituție politică (I.P.) - I. P. → cuprind normele juridice ce reglementează înființarea, organizarea și funcționarea organelor împuternicite să exercite puterea (Parlamentul, Guvernul, Autoritatea judecătorească, Președintele etc.) IV. Subiectele raporturilor juridice de D.C. în orice raport juridic → un subiect - statul (ori un organ al său) Sunt subiecte ale rap. de D.C.: a) poporul → ”Suvernitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative... și prin referendum” e) cetățenii → individual → pers. fizică – deputat, senator, Președinte) → organizați în circumscripții electorale f) străinii și apatrizii → solicitarea acordării cetățeniei → depunerea candidaturii pentru o funcție electivă → acordarea cetățeniei române → acordarea azilului politic V. Izvoarele formale de D.C. Izvoarele dreptului → izvoare materiale (sau în sens material) → ”dat”-urile dreptului, realități exterioare care determină acțiunea legiuitorului → izvoare formale (sau în sens formal) → formele de exprimare a normelor juridice (n. j.), forma exterioară a acestora Clasificarea izvoarelor formale a) Constituția → principal izvor de drept → cuprinde norme – principii care stau la baza întregii legislații → reglementează în cel mai direct mod instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat Legile constituționale (legile de revizuire a C.) → au același specific b) Legile ⮚ acte juridice normative elaborate (adoptate) de Parlament ⮚ cuprind reglementări primare ale relațiilor sociale 2  ⮚ organice → reglementează cele mai importante relații sociale (art. 73 C.R.) ⮚ ordinare → reglementează relații sociale obișnuite c) Regulamentele parlamentare → cuprind norme ce privesc raporturile juridice specifice instaurării, menținerii și exercitării puterii de stat ⮚ Regulamentul Camerei Deputaților ⮚ Regulamentul Senatului ⮚ Regulamentul ședințelor comune d) Ordonanțele Guvernului (OG) → acte juridice adoptate de G. în baza unei delegări legislative din partea Parlamentului ⮚ ordonanțe (OG) ⮚ ordonanțe de urgență (OUG) e) Tratatele internaționale → sunt izvoare ale D.C. în măsura în care privesc reglementarea unor relații speciale privind instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat ⮚ negociate de Guvern ⮚ semnate de Președinte ⮚ ratificate de Parlament f) Jurisprudența → este izvor de D.C. doar cea privitoare la controlul constituționalității legilor (c.c.l.) ⮚ în România, deciziile Curții Constituționale (CCR) sunt publicate în Monitorul Oficial (M. Of.) și sunt general obligatorii g) Tradițiile și practicile constituționale → există în unele țări care nu au constituții scrise (ci cutumiare) - Anglia, Noua Zeelandă, Australia → sunt denumite și ”convenții constituționale” Ex. → în Anglia, primul ministru este desemnat în persoana președintelui partidului care a câștigat alegerile 3  Tematica seminar/lucrare de verificare/examen 1. Aparitia dreptului constitutional 2.Subiectele raportului juridic de drept constitutional 3.Izvoarele dreptului constitutional 4