Seminar 2-12: Drept Constituțional și Instituții Politice I (Romanian)

ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 SEMINAR 2 IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL ȘI RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT CONSTITUȚIONAL  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I...

ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 SEMINAR 2 IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUȚIONAL ȘI RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT CONSTITUȚIONAL  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 DREPTUL CONSTITUȚIONAL (ramură a dreptului / factor structurant al sistemului): – M. Djuvara – ansamblul de reguli și principii după care se organizează și – M. Bădescu – este guvernează un stat. principalul factor de structurare al sistemului de – I. Muraru și E.S. Tănăsescu – cuprinde drept, care guvernează și norme juridice care reglementează, între orientează reglementarea altele, forma statului, organizarea, juridică din celelalte ramuri funcționarea și raporturile dintre puterile ale dreptului, îi imprimă un publice, limitele puterilor publice, organizarea politică a statului. / anumit conținut și o anumită direcție. – I. Deleanu – este ramura dreptului care – N. Prisca – este locomotiva cuprinde totalitatea normelor și instituțiilor care trage după sine juridice care au ca obiect reglementarea vagoanele reprezentate de acelor raporturi sociale care iau naștere în celelalte ramuri ale dreptului. procesul instaurării, menținerii și exercitării puterii de stat.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 IERARHIA ACTELOR NORMATIVE ÎN ROMÂNIA Norme CONSTITUȚIA ROMÂNIEI fundamentale LEGILE Norme PARLAMENT (constituționale, organice, ordinare) superioare (principiul Ordonanțele Guvernului constituționa- (de urgență, simple) lității) GUVERN ȘI AUTORITĂȚI Hotărârile de Guvern CENTRALE Norme Ordine, instrucțiuni, inferioare regulamente ale miniștrilor și altor autorități publice centrale (principiul legalității) AUTORITĂȚI Hotărâri ale autorităților LOCALE publice locale  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 Decretele Președintelui României Hotărârile Parlamentului Deciziile Prim-ministrului  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 IZVOARELE (originea/sursa) DREPTULUI CONSTITUȚIONAL IZVOARE MATERIALE (izvoare în sens material) IZVOARE FORMALE (izvoare în sens formal)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 IZVOARELE FORMALE Legea fundamentală (”legea legilor”) Principalul izvor al dreptului constituțional Cuprinde norme-principii care fundamentează întreaga legislație și vizează direct instaurarea, CONSTITUȚIA menținerea și exercitarea puterii de stat Principala formă de act juridic normativ elaborat și adoptat de către Parlament Cele care reglementează primar raporturi care se nasc în procesul de instituire, menținere și LEGILE (organice exercitare a puterii de stat (ex. sistemul electoral, referendumul, cetățenia, drepturile și sau ordinare) libertățile fundamentale etc.) Cuprind norme juridice care privesc instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat REGULAMENTELE PARLAMENTARE  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 Emise în considerarea delegării legislative din partea Parlamentului (art. 115 din Constituție) Cele care reglementează primar relații sociale fundamentale privind instaurarea, menținerea ORDONANȚELE GUVERNULUI și exercitarea puterii de stat Cele care reglementează esențial relații sociale fundamentale privind instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat TRATATELE INTERNAȚIONALE ex. cele care privesc stabilirea frontierelor de stat, probleme de cetățenie ș.a. Deciziile Curții Constituționale pronunțate în procesul controlului de constituționalitate a legilor ori în conflictele de natură constituțională între autoritățile publice JURISPRUDENȚA Acolo unde nu există constituții scrise, relațiile fundamentale privind instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat fiind guvernate de cutume, tradiții și practici CUTUMA CONSTITUȚIONALA constituționale (”convenții constituționale”) – ex. Marea Britanie, Noua Zeelandă, Australia  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 NORMA JURIDICĂ – fundamentul dreptului (TGD) NORMA JURIDICĂ DE DREPT CONSTITUȚIONAL – fundamentul dreptului constituțional NORMA JURIDICĂ NORMA JURIDICĂ DE DREPT CONSTITUȚIONAL – o regulă generală de conduită – o regulă generală de conduită privind obligatorie, instituirea, menținerea și exercitarea puterii instituită prin lege, de stat NORMA JURIDICĂ DE DREPT a cărei aplicare este asigurată, general obligatorie, CONSTITUȚIONAL instituită prin Constituție, la nevoie, de forța de a cărei aplicare este asigurată, la constrângere a statului ?????? nevoie, prin mecanismul de control al în scopul asigurării ordinii constituționalității legilor (o formă a forței de constrângere a statului sociale în scopul asigurării ordinii puterii de stat  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 RAPORTUL JURIDIC DE DREPT CONSTITUȚIONAL RAPORTUL JURIDIC  este o relație socială specifică instaurării,  este o relație socială, menținerii și exercitării  reglementată de o puterii de stat,  reglementată de o normă normă juridică juridică de drept RAPORTUL JURIDIC DE  conține un sistem de constituțional DREPT interacțiune reciprocă  conține un sistem de CONSTITUȚIONAL interacțiune reciprocă între între participanți determinați participanți determinați, ????? dintre care, întotdeauna,  relația este susceptibilă unul va fi statul (sau un a fi apărată pe cale organ al său), statală, prin  relația este susceptibilă a fi constrângere. apărată pe cale statală, prin constrângere, prin mecanismul de control al constituționalității.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 SUBIECTELE RAPORTURILOR JURIDICE DE DREPT CONSTITUȚIONAL Este consacrat astfel de art. 2 alin. (1) din Constituție În acest raport juridic, își exprimă voința în legătură cu instaurarea, menținerea și exercitarea POPORUL puterii de stat, în mod direct (prin referendum) ori prin intermediul organelor sale reprezentative Este întotdeauna subiect al raporturilor juridice de drept constituțional Apare în acest raport în mod direct (ex. în raporturile privind cetățenia, organizarea statului) sau în STATUL mod indirect (prin organele sale reprezentative) Sunt cele prevăzute în mod expres de Constituție (Parlament, Guvern, Președintele României etc.) AUTORITĂȚILE ȘI Alte autorități și instituții publice cu rol atribuit de lege în legătură cu instaurarea, menținerea și INSTITUȚIILE STATULUI exercitarea puterii de stat Partidele și formațiunile politice, asociațiile cu caracter politic, asociațiile și fundațiile PERSOANE Sunt subiecte în raporturile juridice de drept constituțional, deoarece prin intermediul lor cetățenii JURIDICE DE DREPT PUBLIC participă la guvernarea statului  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 Participă în mod direct, individual, ca persoană fizică (deputat, senator, Președinte) sau în raporturi care privesc exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, fie în mod colectiv, CETĂȚENII organizați în circumscripții electorale sau exercitând dreptul de inițiativă legislativă populară Cu ocazia solicitării cetățeniei române sau a depunerii candidaturii pentru o funcție aleasă de la STRĂINIIȘI nivel local în cazul cetățenilor statelor UE, iar în cazul apatrizilor și la solicitarea azilului politic. APATRIZII ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 2 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! VĂ DORESC MULT SUCCES PE PARCURSUL STUDIILOR UNIVERSITARE ȘI ÎN AFARA ACESTORA!!! ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 SEMINAR 3 NOȚIUNEA, ADOPTAREA, REVIZUIREA ȘI ABROGAREA CONSTITUȚIEI. CONȚINUTUL NORMATIV ȘI SUPREMAȚIA CONSTITUȚIEI  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 NOȚIUNEA DE CONSTITUȚIE Etimologic – ”CONSTITUȚIE” derivă din latinescul constitutio = ”așezare cu temei” În timpul Imperiului Roman, noțiunea semnifica edictele și legile date de către împărat, superioare ca forță juridică celorlalte acte. ”constituțiile imperiale” ”Este o normă care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului și la raporturile de echilibru între diferitele puteri ale statului.” – Paul Negulescu ”Constituția și legile fundamentale sunt planul în temeiul căruia Națiunea a hotărât să lucreze spre fericirea ei.” – Emmerich de Vattel, preluat ca moto de Ctin. Stere în cursul ”Introducere în studiul dreptului constituțional” ,1903 ”Poporul trebuie să aibă față de Constituția lui sentimentul dreptului său și al stării sale de fapt, altfel ea poate exista, e drept, în chip exterior, dar nu are nicio semnificație și nicio valoare... Fiecare popor își are Constituția care i se potrivește și care i se cuvine” – Hegel  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Art. 16 din Declarația* Drepturilor Omului și ale ”Societatea Cetățeanului, Franța 1789 în care garanția drepturilor nu este instaurarea, asigurată și nici menținerea și separația puterilor exercitarea puterii de stat determinată NU ARE CONSTITUȚIA – CONSTITUȚIE!” actul juridic fundamental care reglementează, în mod sistematic, cele mai importante relații sociale, privitoare la: promovarea, garantarea și apărarea drepturilorși libertăților fundamentale * Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului este preluată în cuprinsul Constituției Franceze din 1791  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 ADOPTAREA CONSTITUȚIEI 1. Inițiativa 2. Organul 3. Modul de adoptării competent adoptare Este organismul care, beneficiind de o Aparține acelui autoritate publică specială, ARE DREPTUL DE organism statal, politic A ADOPTA CONSTITUȚIA – constituantul sau sau social, care, puterea constituantă. Îmbracă două forme: ocupând în sistemul politic al unei societăți Puterea constituantă Puterea constituantă cel mai înalt loc originară – intervine înstituită (derivată) – este (organul suprem) este atunci când nu (mai) prevăzută de constituția cel mai competent să există constituție în în vigoare (sau cea cunoască evoluția vigoare (ex. statele nou- anterioară), atât ref. la societății, perspectivele create sau statele aflate competența materială, în perioade post- cât și la organizare și sale. revoluționare) funcționare.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Adevărat / Fals (argumentați) Activarea puterii constituante originare anulează existența puterii constituante instituite (derivate)! Adevărat Dacă ordinea juridică a statului nu mai este recunoscută de către popor, puterea constituantă Fals instituită (derivată) elaborează o nouă constituție! Puterea constituantă originară este opusă puterii constituante instituite (derivate), deoarece prima Fals poate adopta modificarea Constituției! Puterea constituantă derivată se bazează pe o procedură de lucru pentru modificarea constituției, Adevărat care este prevăzută de constituția în vigoare!  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 3. Modul de... adoptare Este determinat de stadiul de dezvoltare economic, social și politic, de ideologia dominantă la momentul adoptării Constituției și de raporturile sociale existente – conturează trei forme de constituție: Forme Forme Forme MONOCRATICE DEMOCRATICE MIXTE constituția acordată convenția, plebiscitul (statutul), (charta concedata) referendumul pactul  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Forme MONOCRATICE constituția acordată (charta concedata) Ex. Constituția Franceză din 1814, dată de Ludovic al XVIII-lea Constituția Piemontului și a Sardiniei din 1848, Constituția Japoneză din 1889 Constituția acordată (charta concedata) – ”emanație a puterii absolute a monarhului”; recunoaște numai anumite drepturi cetățenești fundamentale și stabilește modul de exercitare a puterii de stat; este considerată a fi cea mai ”primitivă”, neevoluată formă de constituție.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Forme DEMOCRATICE convenția, referendumul Ex. Constituția SUA Constituția României 1776 și 1787, din 1991, Constituția Constituțiile Franceze Spaniei 1978, Constit. 1791, Franc. 1793, Constituția convenție – este Constituția referendum – cea mai 1958 1848, adoptată de către o adunare democratică formă contemporană; 1946 reprezentativă (o convenție) a adunarea constituantă elaborează și corpului electoral, aleasă anume adoptă proiectul de constituție, care în acest scop; se supune spre ratificare poporului, este specifică acelei etape istorice care se exprimă prin referendum; în care monarhia este înlocuită de dacă rezultatul este pozitiv, forma de guvernământ Constituția intră în vigoare, fără o republicană. altă intervenție.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Forme MIXTE plebiscitul (statutul), pactul Ex. Constituția Regală din România 1938, Charta Franceză 1830, Statutul Albertin 1848 Constituțiile Române - C. 1866 Italiei și1923 Constituția plebiscitară (statutul) Constituția pact – este – o variantă mai dezvoltată a considerată un pact între monarh Constituției acordate, inițiată tot și popor (reprezentat de către de către monarh (șeful statului), Parlament); monarhul este obligat dar supusă ratificării prin plebiscit să țină cont de pretențiile (unui corp electoral bine motivat reprezentanților poporului. și controlat); se creează numai o aparență de democrație.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 REVIZUIREA CONSTITUȚIEI Reformularea unui text constituțional Abrogarea unor articole Constituțiile suple (flexibile) – sunt constituțiile ale căror proceduri de revizuire sunt Adăugarea similare cu cea de modificare unui text nou a unei legi ordinare Constituțiile rigide – sunt constituțiile ale căror revizuiri Necesitatea revizuirii: sunt mai dificile decât Adaptarea la nevoile sociale, ameliorarea și perfecționarea modificarea unei legi ordinare, textului, garantarea drepturilor din cauza procedurii solicitate; fundamentale implică colaborarea mai multor organisme și votul unei majorități calificate; se manifestă o tendință de răspândire a acestui tip în epoca contemporană.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 Președintele României, Proiectul trebuie Nu sunt revizuibile: PROCEDURĂ INIȚIERE LIMITE la propunerea adoptat de cele două Caracterul național, Guvernului camere ale independent, unitar și Parlamentului cu indivizibil al statului Cel puțin ¼ dintre majoritate absolută de român senatori și deputați 2/3 Forma republicană de guvernământ Cel puțin 500.000 de Dacă textul diferă intre Integritatea teritorială cetățeni cu drept de vot, camere – procedură de Independența justiției din cel puțin jumătate mediere Pluralismul politic dintre județele țării (în Limba oficială fiecare dintre județele Dacă medierea eșuează, Dacă se determină respective și/sau în Camerele decid suprimarea drepturilor Mun. București, cel adoptarea în ședință fundamentale sau a puțin 20.000) comună cu votul a cel garanțiilor acestora puțin ¾ Pe durata stării de asediu, urgență sau Referendumul de război aprobare a revizuirii se organizează în cel mult 30 de zile de la LIMITELE pot fi: adoptarea proiectului exprese/tacite heteronome/autonome  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 ABROGAREA CONSTITUȚIEI ABROGAREA CONSTITUȚIEI – intervine, implicit, cu ocazia unor mișcări sociale extraordinare, majore, de tipul loviturilor de stat, al revoltelor populare și revoluțiilor, atunci când întreaga națiune se ridică împotriva puterii de stat în forma de organizare în vigoare și reușește impunerea unui nou mecanism de instituire, menținere și exercitare a puterii de stat, deci a unei noi constituții, care o abrogă pe cea precedentă.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 CONȚINUTUL NORMATIV AL CONSTITUȚIEI Principiul suveranității naționale (indică deținătorul legitim al puterii) Principiul reprezentării (poporul exercită prerogativele suveranității sale prin organisme mandatate să acționeze în numele său) Principii și Dispoziții CONSTITUȚIA norme statornicește: solemne privind constituționale Principiul separației puterilor în drepturile și Unele dispoziții cu rol stat (modul de constituire și libertățile constituționale determinant funcționare a puterilor și fundamentale ale care nu au pentru raporturilor dintre ele) cetpțenilor și legătură directă funcționarea garanțiile cu procesul de organismelor de juridice ale guvernare guvernare și Valorile fundamentale și tradițiile exercitării istorice (definesc identitatea stabilirea formei acestora națională și spirituală a poporului) statului Forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic Drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și îndatoririle acestora față de stat  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 SUPREMAȚIA CONSTITUȚIEI Este un principiu, apărat prin intermediul Se traduce în valoarea juridică superioară mecanismului de control al pe care Constituția o are în raport cu constituționalității legilor orice altă normă de drept Rezidă atât din caracterul politic, cât și din cel juridic pe care Constituția le are Caracterul politic – este generat de Caracterul juridic – este dat de conținutul expresia voinței supreme a poporului, încărcat de principii juridice regăsită în Constituție, privind obiectivele fundamentale, de garanțiile oferite și instrumentele de exercitare ale puterii exercitării drepturilor și libertăților politice; sunt stabilite principalele cetățenești, care, toate, îi imprimă instrumente de guvernare, organele caracterul de factor structurant al ordinii puterii și relațiile dintre ele juridice naționale ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 3 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 SEMINAR 4 CONTROLUL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR ÎN ROMÂNIA NOȚIUNEA ȘI FORMELE CONTROLULUI CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI (ORGANIZARE, FUNCȚIONARE, ATRIBUȚII) CAZURILE DE CONTROL AL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR (OBIECȚIA ȘI EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE) ACTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI EFECTELE JURIDICE ALE ACESTORA  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 NOȚIUNEA CONTROLULUI CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR Verificarea ACTIVITATE constituționalității proiectelor de lege - nu este un control veritabil (în procesul de elaborare există Constă în obligația verificării INSTITUȚIE verificarea constituționalității) conformității A DREPTULUI legilor cu CONSTITUȚIONAL constituția Actele normative emise de organe Cuprinde regulile executive (supuse privitoare la autoritățile Actele controlului competente a face această legalității prin verificare, procedura de normative cu Legile urmat și măsurile ce pot fi forță juridică mijloace obișnuite, luate după realizarea egală legii inclusiv contencios acestei proceduri administrativ)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 FORMELE CONTROLULUI CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR I Controlul prin opinia publică – controlul Control explicit – consacrat expres de textul constituțional, inclusiv elementar; cuprinde reacția opiniei publice la procedura și organul competent încălcarea unei norme constituționale; specific 1 teoriei rezistenței la opresiune, dreptului la insurecție; este o formă primitivă deoarece poate Control implicit – nu este implica violența. consacrat expres, dar este recunoscut inclusiv pe principiul legalității II Controlul politic – exercitat de către organul legiuitor sau de alte organe de stat; mai rar întâlnit în prezent; autocontrol – când Control anterior (prealabil sau 2 organul este Parlamentul sau control – când Efectuat preventiv) – se exercită în faza de altă entitate de tip politic este însărcinată cu proiect efectuarea verificării constituționalității anterior promulgării legii Control posterior – se exercită asupra legilor în vigoare; este o formă veritabilă de control Controlul jurisdicțional – exercitat de către Efectuat organele judecătorești obișnuite sau de către alte posterior III 3 organisme cu proceduri de lucru asemănătoare (curți constituționale, tribunale speciale etc.) promulgării Control abstract – verificarea unei legii legi în afara oricărui litigiu, este o formă pe cale de acțiune și poate fi anterior sau posterior Efectuat și anterior și Control concret – se exercită pe Realizat pe cale Realizat pe cale posterior calea ridicării excepției de de excepție, când de acțiune în neconstituționalitate, ridicată de promulgării către oricare parte sau de către o parte ridică legătură cu o excepția de lege considerată legii instanță din oficiu, în cadrul unui proces; este numai posterior neconstit. neconstituțională  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4  Autoritate publică politico- CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI jurisdicțională (politic – modul de desemnare a membrilor; jurisdicțional – natura atribuțiilor) Condiții pentru candidatură:  Unica autoritate de jurisdicție - pregătire juridică superioară constituțională din România - înaltă competență profesională  Independentă (supusă exclusiv - vechime de cel puțin 18 ani în activitate juridică sau în învățământul Constituției și legii de juridic superior Funcția este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu organizare și funcționare) excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. Sunt independenți și inamovibili, pe durata mandatului. 3 judecători numiți de către Președintele României 9 judecători numiți pe mandat de 9 ani (din 3 în 3 ani se reînnoiesc o treime ! Modalitatea de Președintele – ales dintre dintre judecători) 3 judecători numiți de către numire nu creează judecători, prin vot secret, un raport ierarhic Senatul României pentru un mandat de 3 ani față de instituția care nominalizează Răspunderea juridică: nu răspund pentru opiniile și voturile exprimate Răspundere disciplinară – pentru / încălcarea obligațiilor din 3 judecători numiți de către Legea nr. 47/1992; sancțiunile sunt stabilite în ROF. CCR Camera Deputaților Răspundere penală – arestarea sau trimiterea în judecată numai la cererea procurorului general de pe lângă ÎCCJ, cu aprobarea Biroului permanent al camerei care l-a numit sau a Președintelui României; se judecă la ÎCCJ; suspendat de drept la trimiterea în judecată, exclus de drept la condamnarea definitivă, la achitare suspendarea încetează.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 Activitatea Curții se desfășoară în plen Actele Curții se adoptă cu votul majorității judecătorilor Atribuțiile Președintelui Curții dacă legea nu spune altfel Ședințele Curții sunt publice, cu excepția celor în Coordonează activitatea Curții Reprezintă Curtea în fața altor care plenul și repartizează cauzele spre autorități publice și a altor decide ședință rezolvare organizații române sau străine secretă. Convoacă și prezidează ședințele în plen Constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor și Îndeplinește și alte atribuții sesizează autoritățile publice prevăzute de lege și de care i-au numit, pentru regulamentul de organizare și ocuparea postului devenit funcționare a Curții vacant  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 Atribuțiile Curții Constituționale la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Se pronunţă asupra constituţionalităţii Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de legilor, înainte de promulgarea acestora cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei Se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin internaţionale 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori Se pronunţă asupra constituţionalităţii la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a regulamentelor Parlamentului unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori Hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial Soluţionează conflictele juridice de la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a natură constituţională dintre autorităţile primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii publice  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 Veghează la respectarea procedurii pentru Înregistrează un exemplar al candidaturii, soluționează contestațiile (inclusiv cele privind obstrucționarea susținerii campaniei electorale) alegerea Preşedintelui României şi confirmă Primește PV cu rezultatele alegerilor și le validează sau anulează rezultatele sufragiului Publică rezultatul în presă și în M.Of. și prezintă Parlamentului un exemplar din actul de validare pentru jurământ Constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Dacă se declanșează interimatul funcției de președinte (vacantare, suspendare, Preşedinte al României şi comunică cele imposibilitate temporară) Curtea emite un act de constatare a împrejurărilor de suspendare constatate Parlamentului şi Guvernului Dă aviz consultativ pentru propunerea de La cererea Parlamentului suspendare din funcţie a Preşedintelui Avizul se emite de plenul Curții, pe baza unui raport elaborat de către 3 judecători desemnați ca României raportori Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului Se organizează la cererea Președintelui, după consultarea Parlamentului, în probleme de şi confirmă rezultatele acestuia interes național; pentru demiterea Președintelui României; pentru aprobarea revizuirii Constituției. Verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către Verifică îndeplinirearegulilor constituționale cetăţeni Hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca Se sesizează prin contestație formulată de către președintele uneia dintre Camerele obiect constituţionalitatea unui partid politic parlamentare (pe baza unei hotărâri în acest sens) sau de către Guvern Se judecă în plen cu prezența contestatorului, a partidului politic și a Ministerului Public; decizia se publică în M.Of. Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 CAZURILE DE CONTROL AL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR Președintelui României Se face la Unuia din presedinții camerelor sesizarea Guvernului scrisă și ICCJ - Până la data dezbaterii, președinții camerelor, motivată a... Avocatul Poporului 50 deputați + 25 senatori Guvernul și Av. Pop. pot prezenta în scris un punct de vedere. Obiecția - Sesizarea se dezbate în plen pe baza materialului de sesizare, a de neconstitu- După documentelor și punctelor de vedere primite. Cu 5 zile/2zile înainte (dacă a fost ționalitate adoptare, înainte de procedură de urgență) - Decizia se pronunță în urma Guvernului, ÎCCJ și Av.Pop., (control anterior promulgare, legea se secretarului general al C.Dep.și Sen. deliberării, cu votul majorității judecătorilor, și se comunică promulgării legii) trimite... Președintelui României. - Dacă se constată neconstituționalitatea, decizia se comunică și președinților Președintelui României, în ziua camerelor Parlamentuluispre Sesizarea se întegistrării reexaminare și prumului- depune la Președinților celor două camere, ministru. în 24 de ore, precizând data CCR, care o dezbaterii - Decizia se publică în M. Of. comunică Președintelui celeilalte camere, pentru Guv și Av Pop analiză... Președinților celor două camere și Av Pop, dacă apartine Guv  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 - Președintele CCR, nominalizează un judecător ca raportor și comunică Poate fi ridicată numai încheierea presedinților Oricare dintre părți, în fața instanței camerelor Parlamentului, Din oficiu, de instanță judecătorești Direct, de către Avocatul Poporului Guvernului și Av Pop, sau de arbitraj De către procuror, în fața instanțrei, în indicând data limită pentru comercial, de cauzele în care participă trimiterea pdv. către... - Judecătorul raportor ia măsuri pentru administrarea probelor la data judecății. - Termenul de judecată se stabilește de către Excepția Președintele CCR la data depunerii raportului de neconstitu- Excepția poate Celor de care nu depinde soluționarea - Judecarea se realizează pe baza: raportului jud. cauzei deduse judecății în fața instanței ționalitate viza prevedrile unei legi sau Prevederilor a căror constituționalitate a fost stabilită pe calea controlului raportor, încheierii de sesizare a CCR, pdv-urile (control posterior ordonanțe, cu prealabil sau cele constatate deja ca prezentate, probelor neconstituționale printr-o decizie excepția... anterioară a CCR administrate, susținerilor promulgării legii) - părților Sunt citate părțile și Ministerul Public (părțile pot reprezentate prin avocați cu drept de a pleda la ÎCCJ) Care va cuprinde punctele de vedere ale - Decizia este definitivă și părților, opinia instanței și dovezile obligatorie; poate cuprinde depuse de părți și alte prevederi din actul Se depune de Dacă a fost cerută de instanță din oficiu, atacat care nu pot fi încheierea trebuie motivată, cuprinzând către instanță, susținerile părților și dovezile necesare disociate de cele referite în printr-o Dacă invocarea este inadmisibilă, excepție încheiere... instanța o respinge printr-o încheiere - Deciziile se comunică motivată, fără a mai sesiza CCR Sesizarea admisibilă suspendă camerelor Parlamentului și judecarea cauzei Guvernului, se publică în M. Of. și produc efecte numai pentru viitor  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 ACTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI EFECTELE JURIDICE ALE ACESTORA DECIZII HOTĂRÂRI - Respectarea procedurii AVIZE - Sunt consultative și - În cazul controlului pentru alegerea prealabil Președintelui României și se pronunță numai cu - Din oficiu, în cazul confirmarea rezultatului privire la propunerea inițiativelor de revizuire a sufragiului de suspendare din Constituției - Constatarea existenței funcție a - În cazul Regulamentelor împrejurărilor pentru Președintelui Parlamentului interimatul funcției de Președinte al României României. - Asupra excepțiilor ridicate în controlul - Respectarea procedurii posterior pentru organizarea și - Asupra conflictelor desfășurarea juridice de natură referendumului și constituțională dintre aut. confirmarea rezultatelor Publice - Verificarea îndeplinirii - Asupra contestațiilor care condițiilor pentru inițiativa vizează constituționalitatea legislativă a cetățenilor partidelor politice - Încetarea efectelor dispozițiilor constatate ca neconstit. La 45 de zile de la publicarea în M. Of., dacă Parlamentul sau Guvernul nu rezolvă în acest interval problema (în acest termen EFECTELE JURIDICE dispozițiile sunt suspendate de drept) - La controlul anterior, Parlamentul trebuie sa reexamineze prevederile - Au valoarea unui aviz - Au caracter consultativ - La revizuirea Constit. are forța unui aviz obligatoriu - În cazul controlului posterior, produce efecte juridice în sensul neaplicării de către instanță în cauza dedusă judecății - În cazul partidelor politice, generează radierea din evidența legal constituită ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 4 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 SEMINAR 5 FORMA STATULUI STRUCTURA DE STAT FORMA DE GUVERNĂMÂNT REGIMUL POLITIC FORMA DE STAT A ROMÂNIEI  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 STRUCTURA DE STAT STATUL Accepţiunea largă Accepţiunea restrânsă Statul reprezintă entitatea politică Statul reprezintă ansamblul organelor constituită dintr-un teritoriu politice care delimitat de frontiere, dintr-o populaţie şi guvernează societatea şi care alcătuiesc dintr-o putere instituţionalizată. mecanismul sau aparatul statal. (a se vedea art. 47 alin. (1) din Constituția (a se vedea art. 10 din Constituția României) României)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 Relația dintre cele două Puterea este unică și concepte apare ca o relație aparține poporului – poartă de la întreg la parte. Puterea politică denumirea de putere politică Puterea de stat (statul) reprezintă organizarea statală a puterii politice Puterea de (puterea poporului) stat ☝️ Reținem!!! Statul se formează atunci când poporul situat pe un anumit teritoriu decide să se organizeze, își stabilește autoritățile și își alege reprezentanții, către care își transferă puterea. Exercitarea puterii de către autoritățile reprezentative nu schimbă titularul acesteia, care rămâne poporul. În concluzie, puterea poporului într-o formă organizată alcătuiește puterea de stat.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 Desemnează organizarea puterii STRUCTURA DE STAT de stat pe un anumit teritoriu, raporturile specifice care se constituie între elementele alcătuitoare ale ansamblului statal (unități administrativ-teritoriale sau formațiuni statale); STATUL legăturile specifice dintre întreg și STATUL FEDERATIV părțile componente. ASOCIAȚIILE UNITAR (COMPUS DE STATE (SIMPLU) SAU UNIONAL) CARACTERISTICI:  Constituie o singură formațiune statală;  Ansamblu unic de mecanisme constituționale prin care se exercită puterea politică la nivel central și local;  Își constituie un singur rând de organe de vârf ale EXEMPLE: puterii de stat (legiuitoare, administrative, judecătorești) ROMÂNIA, ITALIA, FRANȚA, cu autoritate la nivel central și asupra întregului teritoriu BULGARIA, SUEDIA, NORVEGIA, și întregii populații; UNGARIA, GRECIA ș.a.  Populația are o singură cetățenie acordată de către stat (fără a fi exclusă însă recunoașterea deținerii de către cetățeni și a unei alte cetățenii);  Statul însuși (și numai el) este subiect de drept internațional  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 - Este constituit din două sau mai STATUL multe state membre (state FEDERATIV federate) (COMPUS - Statele membre își transferă o SAU parte din atribuțiile lor suverane UNIONAL) în favoarea statului compus (în limitele și condițiile precizate prin Constituția Federației) și dau naștere unui nou stat, distinct de acestea CARACTERISTICI:  Pe teritoriul său există mai multe formațiuni statale;  Are două rânduri de organe de vârf ale puterii de stat, unul pentru nivelul federativ și câte unul al fiecărui stat; EXEMPLE:  Populația are dublă cetățenie, atât a statului federativ, cât SUA, ELVEȚIA, GERMANIA, și a statului membru de apartenență; FEDERAȚIA RUSĂ, MEXIC, AUSTRIA  Parlamentul federal are două camare, una reprezintă ș.a. federația, iar cealaltă reprezintă statele membre;  Are o ordine constituțională proprie, guvernată de Constituția federală, contenciosul constituțional fiind în sarcina Tribunalului Constituțional Federal.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 Au apărut în contextul decăderii feudalismului și ridicării burgheziei. Statele se asociau într-o formă sau alta, ASOCIAȚIILE dar își păstrau identitatea juridică și DE STATE politică. Conveneau rezolvarea în comun a anumitor probleme, pentru care creau organisme comune sau recunoșteau același conducător. Se creează o asociație de state, nu un stat nou (ca în cazul federației)!!! UNIUNEA PERSONALĂ UNIUNEA REALĂ UNIUNEA SPECIALĂ CONFEDERAȚIA DE STATE Asociere cu un singur element Pe lângă conducătorul comun, O formă intermediară între Ia naștere când statele membre comun - șeful statului/ monarhul mai au și anumite organe uniunea reală şi confederaţie, cu decid să-și creeze pentru unele Statele rămân independente, comune (ex.ministerul de accente, uneori, spre uniunea domenii organe de conducere relațiile dintre ele sunt strict externe, al finanțelor, apărării reală, alteori spre confederaţie comune și să-și unifice legislația diplomatice etc) sau chiar federaţie, ori spre Este o uniune de drept Consecință a legilor de Ia naștere printr-un act juridic statul unitar internațional, care se limitează la succesiune la tron, a prin care statele convin să O realitate juridică şi politică care câteva probleme generale combinațiilor matrimoniale desfășoare unele activități în nu se încadrează cu rigurozitate comune, esențiale pentru statele dinastice ori a unor comun în “formele clasice” ale confederate acorduri/tratate internaționale Se materializează în cuprinsul a asociaţiilor de state, fie datorită Implică dreptul la secesiune sau naționale două legi interne sau printr-un unor situaţii conjuncturale, fie (fiecare stat iese din confederație tratat internațional datorită unor tradiţii istorice, fie când dorește, cu respectarea De regulă, sunt state vecine datorită voinţelor statelor în pactului confederativ) geografic cauză, voinţă exprimată într-un Este axată pe principiul limitării și tratat al medierii puterii confederale  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 Statele vasale - state care, deşi au o structură politică şi un teritoriu propriu, dispun numai de o suveranitate incompletă; îşi iau faţă de un alt Uniunile inegale – stat – statul suveran – anumite obligaţii care le constituite după principiul grevează suveranitatea. Obligaţiile statului paternalismului vasal sunt de a da asistenţă militară statului suveran în caz de război şi de a-l sprijini cu anumite contribuţii băneşti. In schimb, statul suveran protejează şi ajută statul vasal Statele protejate - au o structură politică şi un teritoriu propriu, dar pierd o parte a Uniunile inedite - prerogativelor suveranităţii în folosul statului au fost reprezentate de uniunile dintre protector. Statul protejat este un stat vasal în fostele colonii cu fosta metropolă. formă “modernă”, obligaţiile acestuia fiind însă Uniunea Semnificativ este cazul dominioanelor mult mai diferite decât cele ale statului vasal şi britanice care au fost integrate în aşa- de intensitate variabilă specială zisa “Comunitate britanică de naţiuni”, alcătuită din fostele colonii (Canada, Australia, Noua-Zeelandă, Africa de Sud) Statele sub mandat - au fost fostele colonii germane şi o parte dintre fostele provincii ale Imperiului Otoman a căror administrare şi-a asumat-o Liga Naţiunilor care, la rândul ei, a dat mandat unora dintre puterile semnatare ale tratatelor de pace să exercite efectiv competenţa de a le administra, sub controlul Uniunile democratice între parteneri Ligii Naţiunilor. egali – sunt forme unionale care determină constituirea unei entități de tip stat, în care fiecare parte componentă, indiferent de caracteristici ori nivel de dezvoltare, are drepturi egale  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 FORMA DE GUVERNĂMÂNT Exprimă modul în care se exercită puterea M. clasice (mnh. Dictatura absolută, Guvernă militară tirania, -mânt dictatura) Partito- Pluriper- crația sonal Plutocra- Monocrația Aristo- Populară ția censi- tară crația MONOCRAȚIA OLIGARHIA D. Semi- D. directă Cezarismul Mnh. limitată directă democratic D. semi- D. Mnh. reprezenta- Reprezenta- Parlamentară Mnh. tivă tivă Parlamentară contempo- dualistă rană DEMOCRAȚIA Preiau și articulează tot ce FORMELE MIXTE au mai malefic monocrația, oligarhia și cezarismul democratic FORMELE SPECIFICE STATELOR SOCIALISTE  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 REGIMUL POLITIC Evidenţiază modalităţile, procedeele și metodele prin care se exercită puterea Regimul politic convenţional Regimul politic Regimul politic (dictatorial, directorial, al prezidenţial, parlamentar, “guvernământului de caracterizat prin adunare”) care are la care se bazează pe separarea strictă a bază confuziunea colaborarea puterilor puterilor puterilor Regimul politic mixt sau semiprezidenţial, caracterizat ca fiind Regimuri politice rezultatul unirii unor trăsături specifice unor specifice statelor regimuri politice diferite socialiste (mai ales parlamentar şi prezidenţial)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 FORMA DE STAT A ROMÂNIEI ROMÂNIA este stat unitar și indivizibil - este organizat ca o singură entitate, ca o unică formaţiune statală; - are un singur rând de autorităţi publice centrale; - are un unic sistem de organisme prin care se exercită cele trei puteri, deciziile de putere fiind difuzate în principal, de la centru; - are o singură ordine juridică bazată ROMÂNIA pe o unică Constituţie, un singur este stat naţional, suveran şi Parlament, un singur Guvern, un singur for judecătoresc suprem; independent - populaţia ţării are aceeaşi cetăţenie - aparține exclusiv națiunii ROMÂNIA indiferent de naţionalitatea pe care române are ca formă de guvernământ fiecare individ şi-o declară. - poporul român își exercită în republica - nu poate fi împărţit, fie în sensul mod liber prerogativele - Constituția consacră un sistem formării mai multor unităţi statale (stat suveranității sale (regim) semiprezidenţial bazat pe federal), fie în sensul de a fi sub - statul este independent în separația puterilor în stat stăpânirea altor state raport cu orice alt stat și cu orice - puterea legislativă este organism de drept internațional reprezentată de Parlamentul României, bicameral (Camera Deputaților și Senatul) - puterea executivă reprezentată de Președintele României și de către Guvern - puterea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 5 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 SEMINAR 8 ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI ROMÂNIEI NOȚIUNEA DE „TERITORIU” UNITĂȚILE ADMINISTRATIV- TERITORIALE  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 De ce este importantă organizarea administrativ-teritorială a statului? funcţiile statului, de administrator al societăţii, nu pot fi realizate pe întreaga întindere a teritoriului Necesitate său numai cu ajutorul organelor centrale, cu satisfacerea nevoilor tot mai complexe ale unui număr tot mai mare de cetăţeni Delimitarea teritoriului unui stat în unităţi pentru o mai bună organizare şi exercitare a administrativ- Scop puterii de stat, în condițiile creșterii volumului și complexității nevoilor cetățenilor, precum și a teritoriale, făcută în numărului acestora scopul realizării unitare a puterii de stat. Teritoriul – spațiu fix; Populația – factor mobil; Cauze Organele administrației publice centrale – insuficiente pentru a putea asigura singure exercitarea puterii de stat pe întreg teritoriul și pentru toată populația  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 (A se vedea prevederile art. 3 din NOȚIUNEA DE „TERITORIU” Constituția României) Plenitudine – statul exercită în limitele sale teritoriale plenitudinea funcţiilor sale Spaţiul geografic alcătuit din sol, subsol, ape, precum Exclusivitate – pe teritoriul său, statul şi din coloana aeriană de deasupra solului şi apelor exercită în mod liber întreaga sa autoritate, fiind exclusă, aşadar, până la limita spaţiului cosmic, asupra căruia statul îşi intervenţia sau amestecul altui stat exercită suveranitatea sa „în mod exclusiv şi deplin” Opozabilitate – legitimitatea şi recunoaşterea internaţională a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu FRONTIERELE – sunt liniile reale ori imaginare între diferitele puncte de pe suprafaţa globului pământesc în REȚINEM!!! vederea delimitării teritoriului unui stat. Elementele constitutive ale Orografice (cu aj. formelor de teritoriului sunt: Terestre relief) Solul; Fluviale Geometrice (cu aj. liniilor drepte Subsolul; Maritime între puncte) Astronomice (meridiane și paralele Spaţiul acvatic; Aeriene Spaţiul aerian geografice)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 SOLUL – principal element SUBSOLUL – intră în constitutiv al teritoriului – este componenţa teritoriului alcătuit din uscatul aflat sub suveranitatea statului, indiferent statului, acesta având dreptul de locul unde este situat din de a dispune de el deplin şi punct de vedere geografic. exclusiv. TERITORIUL SPAŢIUL ACVATIC – este alcătuit din apele râurilor, lacurilor şi canalelor, 238.397 km2 SPAŢIUL AERIAN – reprezintă apelor porturilor, radelor, băilor – ca ape coloana de aer de deasupra interioare , precum şi din porţiunea teritoriului terestru şi a celui maritimă, de o anumită lăţime, care se acvatic. Această coloană ajunge întinde de-a lungul ţărmului, în afara – convenţional vorbind – până la limitelor apelor interioare şi care poartă denumirea de „mare teritorială” sau „ape limita inferioară a spaţiului teritoriale”. cosmic. PLATOUL CONTINENTAL – o prelungire a teritoriului statului, adică solul şi subsolul mării adiacente coastelor situate dincolo de marea teritorială, până la o adâncime de 200 m. ZONA MARITIMĂ CONTIGUĂ sau „adiacentă” - o zonă maritimă cu regim special; spaţiul maritim aflat dincolo de marea teritorială, adiacentă însă acesteia, care se întinde până la o anumită distanţă în larg, dar, în principiu, nu mai mult de 12 mile de la linia de bază a mării teritoriale. România şi-a stabilit marea teritorială la o lăţime de 12 mile marine (22.224 m), iar zona contiguă la 24 mile marine, măsurate de la liniile de bază, adică de la liniile celui mai mare reflux sau, după caz, de la liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale ţărmuluI. (Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, mării teritoriale şi al zonei contigue ale României)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 Art. 3 alin. (3) din Constituția României UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă (U.A.T.) a teritoriului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare JUDEȚUL ORAȘUL (41) (320) 3325 UAT-uri MUNICIPIUL COMUNA (103, incl. M. Buc.) (2861)  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 JUDEȚUL Unitate administrativ-teritorială intermediară, constituită prin lege, între stat şi unităţile administrativ-teritoriale de bază: localităţile urbane şi rurale pe care le înglobează. Existenţa sa prezintă utilitate: - atât pentru colectivităţile umane teritoriale – asigură coordonarea între UAT-urile componente, constituie chintesenţa cooperării localităţilor urbane şi rurale dintr-o anumită zonă geografică, legate între ele prin interese economice, cultural, tradiţionale etc. - cât şi pentru stat – asigură implementarea la nivelul UAT-urilor componente a deciziilor administrației centrale; prin intermediul său, se realizează maximum de descentralizare posibilă, înfăptuindu-se coordonarea unitară a activităţilor de autoadministrare. Prin intermediul său se realizează apropierea conducerii centrale de stat de colectivităţile locale.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 ORAȘUL UAT care reprezintă un centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Se pot distinge oraşe unitare şi compuse. Oraşele unitare sunt alcătuite dintr-o singură localitate. Oraşele compuse sunt alcătuite din Marea majoritate sunt oraşe obişnuite, care au în mai multe localităţi. jurul lor comune suburbane sau sate care le sunt Caracterul de unitar sau compus nu subordonate. are influenţă asupra importanţei Aceste localităţi subordonate se află sub directa lor oraşului. Astfel, există oraşe influenţă, într-un proces rapid de urbanizare. importante alcătuite dintr-o singură De exemplu: în judeţul Alba, oraşul Zlatna îi sunt localitate, după cum există oraşe mai subordonate 18 sate; în judeţul Hunedoara, oraşului puţin importante, dar alcătuite din mai Călan îi sunt subordonate 11 sate. multe localităţi.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 MUNICIPIUL Este un oraş cu un mare număr de locuitori, organizat ca atare prin lege, cu denumirea şi personalitate juridică, cu o importanţă deosebită în viaţa economică, social-politică, cultural-artistică şi ştiinţifică a ţării, exercitând o acţiune de urbanizare asupra zonei înconjurătoare. Pot fi: municipii mari, mijlocii și mici. Municipiile mari și mijlocii – pot fi reședință de județ. Municipiul București – capitala României, cel mai mare dintre municipiile țării; a dezvoltat în jur o zonă metropolitană. În Capitală îşi au sediul organele centrale ale ţării, organele supreme ale puterii de stat, fiind principalul centru politic şi administrativ al ţării. De asemenea, ea este cel mai mare centru economic-industrial şi comercial al ţării.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 COMUNA Este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Comuna Odăile, Jud. Buzău Este o colectivitate umană teritorială rurală, formând o comunitate socială, cu o denumire şi personalitate juridică, organizată de lege ca unitate administrativ-teritorială. O comună poate fi formată După importanţa lor, comunele pot fi clasificate fie dintr-un sat în: comune mici, sub 1000 locuitori; comune mare, fie din mai multe sate. mijlocii, între 1000-5000 locuitori; comune mari, între 5000-10.000 locuitori; comune foarte mari, peste 10.000 locuitori.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 Satul poate fi definit ca un nucleu natural şi permanent de populaţie, cu activităţi îndeosebi agricole, având o denumire şi formând o comunitate social-teritorială de interese şi tradiţii. Din punctul de vedere al mărimii lor, satele se pot clasifica în: - sate mici, sub 500 locuitori, - sate mijlocii, între 500-1500 locuitori, - satele mari, între 1.500 –4.000 locuitori, - satele foarte mari, între 4.000-7000 locuitori în Podişul Sucevei, Câmpia Banatului, Câmpia Olteniei. După modul de distribuire al gospodăriilor rurale în teritoriu, satele sunt clasificate în trei tipuri principale: - satul risipit sau împrăştiat, cu gospodăriile despărţite prin fâneţe şi păşuni, ce caracterizează zonele montane - satul răsfirat, cu casele printre grădini şi vii, ce caracterizează zonele deluroase cu livezi şi podgorii, - satul adunat, cu casele grupate, strânse unele lângă altele, specifice Transilvaniei de sud şi unor zone de câmpie.  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 Staţiunile balneoclimaterice – oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezării lor, prezintă importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor. Nu constituie obligatoriu unităţi administrativ-teritoriale distincte, ci sunt declarate ca atare, prin lege, deoarece posedă în plus faţă de celelalte localităţi, factori curativi naturali ce pot fi utilizaţi în scopul asigurării sănătăţii oamenilor. Există în România peste 200 de staţiuni balneoclimaterice, circa 1.700 de izvoare şi lacuri cu valoare terapeutică care ajută la tratarea diferitelor boli pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, reumatismului, boli neurologice, cardiovasculare, afecţiuni ale aparatului respirator, boli profesionale ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 8 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE! ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 9 SEMINAR 9 CETĂȚENIA ROMÂNĂ (I) NOȚIUNEA DE „CETĂȚENIE” PRINCIPIILE CETĂȚENIEI ROMÂNE DOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE REDOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE  ANUL I DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE I Seminar 9 POPULAȚIE vs. POPOR vs. NAȚIUNE NAȚIUNE vs. STAT CETĂȚENI Poporul – expresia generației Naţiunea precedă statul. Populaţia – unul din elementele actuale. Ex. naţiunea română s-a format înainte constitutive ale statului, alături de Națiunea – expresia simultană a de unirea celor două principate teritoriu. tuturor tradiţiilor trecutului, a româneşti şi formarea statului unitar Populaţia – cuprinde trei categorii generației actuale, precum şi a naţional (1859) precum şi evident, de locuitori: spiritualităţii viitoare. înainte de desăvârşirea statului - Cetățenii - locuitori c