Drept Constituțional - Tematică Examen

Drept Constituțional și Instituții Politice - Tematică Examen

• Norma juridică: O regulă de conduită generală, obligatorie și impersonală stabilită de stat. Are trăsături precum generalitate, obligatoriu, impersonalitate și stabilitate.
• Structură internă a normei juridice: Ipoteza (situația), dispoziția (conduita) și sancțiunea (consecințele nerespectării).
• Aplicarea normei: Valabilă în timp (principiul neretroactivității, intră în vigoare la data prevăzută sau la 3 zile după publicare), în spațiu (principiul teritorialității) și asupra persoanelor (toți locuitorii statului).
• Dreptul constituțional: Ramura fundamentală a dreptului public care reglementează organizarea și funcționarea statului, raporturile dintre autorități publice și drepturile/libertățile cetățenilor.
• Subiecte ale raporturilor de drept constituțional: Statul, autoritățile publice, cetățenii și grupurile sociale (partide politice, organizații civice).
• Izvoare formale ale dreptului constituțional: Constituția, legile constituționale, decizii Curții Constituționale, legislația ordinară și actele internaționale ratificate.
• Curtea Constituțională a României (CCR): Garantează supremația Constituției, asigurând respectarea acesteia în sistemul juridic și politic românesc. Este formată din 9 judecători. Condițiile pentru numire sunt cetățenie română, experiență juridică de minimum 18 ani și reputație profesională ireproșabilă.
• Atribuții CCR: Controlul constituționalității legilor, conflicte de competență, validarea rezultatelor electorale, controale privind partidele politice, exepții de neconstituționalitate și aviz consultativ.
• Drepturi de inviolabilitate: Sunt drepturi fundamentale care protejează persoana și libertatea împotriva oricăror abuzuri, limitări sau ingerințe din partea autorităților sau a altor persoane. Exemple includ dreptul la viață și integritate fizică, inviolabilitatea persoanei, libertatea individuală și inviolabilitatea domiciliului.
• Parlamentul României: Organul reprezentativ suprem al poporului român, autoritate legiuitoare unică, format din Camera Deputaților și Senat.
• Funcții ale Parlamentului: Funcția legislativă (adoptarea legilor organice, ordinare, constituționale), de control (asupra Guvernului), reprezentare (interesele alegătorilor) și numirea unor persoane în funcții publice.
• Etapele procesului de legiferare: Inițiativa legislativă, Depunerea și Examinarea, Dezbaterile parlamentare, Adoptarea legii, Trimiterea către cealaltă cameră, Promulgarea de către Președinte și Publicarea în Monitorul Oficial.
• Mandatul parlamentar: Împuternicire acordată unui deputat/senator prin vot pentru reprezentare și participare la legislație/decizii politice. Caracteristici: Reprezentativ, Imperativ-interzis, Durată limitată, Imunitate parlamentară (pentru opinii/voturi politice și imunitate penală), Incompatibilități (alte funcții/activități).
• Președintele României: Şeful statului, reprezentând națiunea intern și internațional, arbitru constituțional și garant al valorilor democratice. Exercită rol de reprezentare, mediere și garant.
• Guvernul României: Autoritatea publică care asigură implementarea politicilor publice, aplicarea legilor și administrarea generală a statului. Funcțiile: Executivă, legislativă, reprezentare şi administrare. Componență: Prim-ministru, miniștri, secretare de stat și consilieri.
• Activitatea jurisdicțională: Aplicarea legii de către instanțele judecătorești, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
• Cetățenia română: Apartenența la statul român conferind drepturi și obligații prin Constituție. Dobândirea prin naștere (ius sanguinis), adopție, repatriere și naturalizare. Pierderea prin renunțare, retragere sau efectul legii.