Trăsături generale ale societăților potrivit criteriului naturii asocierii CURSUL 4 PDF

Trăsături generale ale societăților potrivit criteriului naturii asocierii 1. Societăţi de persoane Prototipul societăţilor de persoane îl constituie societatea în nume colectiv; o categorie aparte o reprezintă societatea în comandită simplă pe care o vom prezenta sub titlul “Deosebi...

Trăsături generale ale societăților potrivit criteriului naturii asocierii 1. Societăţi de persoane Prototipul societăţilor de persoane îl constituie societatea în nume colectiv; o categorie aparte o reprezintă societatea în comandită simplă pe care o vom prezenta sub titlul “Deosebiri”. a) Trăsături caracteristice societăţilor de persoane  Societăţile de persoane se caracterizează prin număr redus de membri (asociați); limitarea se explică deoarece la baza asocierii stă cunoaşterea reciprocă, onestitatea, priceperea profesională, spiritul de iniţiativă, conştiinciozitatea, puterea de muncă, solvabilitatea, devotamentul fiecăruia. Cu alte cuvinte, elementul personal, “intuitupersonae”, este predominant. Dacă aceste calităţi sunt avute în vedere, vom înţelege de ce primele entităţi asociative s-au constituit între membrii aceleiaşi familii (de exemplu între fraţi, între tată şi fiu, între bunic şi nepoţi, între care încrederea reciprocă este liantul principal). Din acest punct de vedere putem afirma că societatea în nume colectiv este cea mai veche formă de asociere sub formă de societate (comercială).  Răspunderea asociaţilor este nemărginită (nelimitată) în sensul că, indiferent de contribuţia fiecărui asociat la constituirea societăţii comerciale (aport) fiecare răspunde pentru datoriile societăţii comerciale cu întreaga avere personală, nu în limita aportului; această răspundere este solidară, în sensul că, în caz de neplată a datoriilor sociale, oricare dintre asociaţi poate fi ţinut să plătească întreaga datorie (nu doar în limita aportului său), dar, în acelaşi timp, această răspundere este subsidiară, în sensul că, deoarece societatea comercială are personalitate juridică proprie, ea trebuie întâi urmărită la plata propriilor datorii, numai în cazul în care nu poate plăti (în termenii Legii nr. 31/1990, modificată, această consecinţă se regăseşte în dispoziţia articolului 3, alineatul 2) respectiv “creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor îndrepta împotriva acestor asociaţi”. Dreptul asociaţilor de a cere cu prioritate urmărirea bunurilor din patrimoniul societăţii şi numai după aceea, subsidiar, bunurile din patrimoniul unuia dintre asociaţi, corespunde beneficiului în discuţiune ce aparţine asociaţilor, în acest sens asemănarea cu fidejusorii fiind relevantă. Acest beneficiu conferă caracterul subsidiar al răspunderii.  Firma(denumirea) unei societăți în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puțin unuia dintre asociați, cu mențiunea “ societate în nume colectiv “, scris în întregime (art. 53 din legea nr. 265/2022)  Capitalul social se divide în părţi de interes, care nu sunt negociabile şi nu pot fi transmise, în principiu; explicaţia porneşte de la caracterul subiectiv, personal al societăţilor în nume colectiv; cesiunea părţilor de interes sau transmiterea lor în caz de deces al unui asociat operează numai dacă în actele constitutive se prevede, în mod expres, continuarea activităţii cu moştenitorii celui decedat sub forma clauzei de continuitate cu succesorii. În reglementarea actuală societăţile de persoane au obligaţia să verse integral capitalul social subscris chiar de la data constituirii.   Nu este permisă emiterea de acţiuni sau obligaţiuni, motiv pentru care asociaţii nu sunt acţionari.  Nu se pot recruta asociaţi pe baza subscripţiei publice.  Puterile majorităţii societarilor sunt limitate, în sensul că, în afară de stipulaţie contrară, majoritatea asociaţiilor nu poate decide să schimbe sau să modifice tipul de societate, contractul, obiectul activităţii, pentru că principiul de decizie este al unanimităţii.  În lipsă de stipulaţie contrară, toţi asociaţii au dreptul să administreze societatea în virtutea prezumţiei (presupunerii) că şi-au acordat reciproc mandat în această privinţă (pot fi administratori fie asociaţii, fie, în temeiul republicării Legii nr. 31/1990, chiar terţe persoane, adică neasociaţi).  Calitatea obligatorie de a fi comerciant cerută fiecărui asociat al societăţii (comerciale) în nume colectiv, potrivit dreptului francez (ce decurge din calitatea de a administra societatea (comercială), adică de a săvârşi acte de comerţ) nu este prevăzută de dreptul român; asociaţii pot fi, aşadar, comercianţi sau necomercianţi, fără ca după dobândirea calităţii de asociat să devină automat şi comercianţi.  Pentru că fiecare asociat răspunde cu averea personală, pe care va trebui să o declare la constituire, prin contractul de societate se poate prevedea că asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare, dar că acel asociat care, fără consimţământul scris al celorlalţi, ar întrebuinţa capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane, este obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.  Se admit aporturi de bunuri în natură, dar şi în creanţe.  Controlul activităţiie economico-financiare se realizează de regulă de către asociaţi; numirea cenzorilor este facultativă.  În societăţile de persoane, printre cauzele care atrag dizolvarea acestora se numără: retragerea, excluderea, incapacitatea, falimentul sau moartea unui asociat (art. 229 din lega societăților nr 31/1990), dacă astfel colectivul se reduce la un singur membru, fără să existe în actul constitutiv o clauză de continuitate cu succesorii sau o altă modalitate de a asigura pluralitatea de membri; de unde deducem că numărul minim de asociaţi la societăţile de persoane este de doi membri (întărită şi de caracterul bilateral al actului constitutiv).  La societăţile de persoane nu se cere un minim de capital social la constituire pentru că, oricum, fiecare garantează cu întreaga avere (nelimitat).  Actul constitutiv este format numai din contractul de societate. Este obligatoriu a fi încheiat în formă autentică la societăţile de persoane.  Acesta trebuie să cuprindă date de identificare ale asociaţilor, care pot fi persoane fizice sau juridice, forma, denumirea, sediul şi dacă este cazul emblema, obiectul de activitate cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, capitalul social cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea lui şi modul de evaluare, cine sunt asociaţii ce reprezintă societatea sau administratorii cu datele de identificare şi puterile ce li s-au conferit; partea asociaţilor la beneficii şi la pierderi; sediile secundare, durata societăţii şi modul de dizolvare şi lichidare.  Fondatorii societăţii sunt semnatarii actului constitutiv sau persoanele care au un rol determinant în constituirea societăţii, în schimb nu pot fi fondatori persoanele care sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luate de mită, etc.  b) Deosebiri Spre deosebire de societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă cuprinde două categorii de asociaţi:  comanditaţii care, asemenea asociaţilor societăţii în nume colectiv, răspund nelimitat, solidar şi subsidiar pentru îndeplinirea obligaţiilor sociale; toţi comanditaţii, unii dintre ei, sau doar unul, în funcţie de prevederile actului constitutiv, sunt şi administratorii societăţii comerciale;  comanditarii răspund numai în limita aportului lor la capitalul social, fapt pentru care ei nu pot încheia operaţiuni în contul societăţii decât dacă au împuternicire să administreze societatea, printr-o procură specială; fără această împuternicire nu se pot face decât servicii în administraţia internă (nu în raporturile cu terţii), acte de supraveghere şi să participe la numirea şi revocarea administratorilor. Două sunt căile prin care comanditarii devin automat comanditaţi: atunci când fac acte de administrare externă, fără împuternicire, moment din care răspund nelimitat şi solidar faţă de terţi şi când numele lor este trecut în firma societăţii (de regulă firma cuprinzând numele comanditaţilor, pentru că ei răspund cu întreaga avere); în ambele cazuri, pentru existenţa societăţii este mai utilă trecerea acestor asociaţi din categoria “comanditari” în “comanditaţi”, decât excluderea lor. Pentru că existenţa celor două categorii de asociaţi este de esenţa societăţii în comandită simplă, înseamnă că pentru existenţa ei valabilă este necesar să existe cel puţin un comanditar şi un comanditat (aşadar: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, când prin aceasta o categorie de asociaţi dispare, atrag dizolvarea societăţii în comandită simplă). Societatea este legal constituită dacă în denumirea sa există numele a cel puțin unuia dintre asociații comanditați cu mențiunea “ societate în comandită “ scrisă în întregime ( art. 54 din legea 265/2022). Ca noutatea legisltivă evidențiem faptul că prin legea 265/2022, legiuitorul a adăugat o dispoziție care nu exista în legea anterioară ( legea nr. 26/199). Astfel că, în art. 55, se prevede și situația când în firmă (denumire) figurează și numele unei persoane străine de societate, bineînțeles cu consimțământul acesteia, peroana respectivă răspunde solidar și nelimitat. Această dispoziție se aplică și în cazul comanditarilor. Precum și în cazul societăților în nume colectiv, unde am precizat că firma trebuie să conțină numele asociaților sau cel puțin al unuia dintre ei Toate celelalte caracteristici enumerate la societatea în nume colectiv sunt valabile şi pentru societatea în comandită simplă. 2. Societăţi de capitaluri Prototipul societăţilor de capitaluri este societatea pe acţiuni (ale cărei trăsături le vom analiza la litera a – Asemănări), o categorie aparte reprezentând-o societatea în comandită pe acţiuni (a se vedea litera b – Deosebiri). a) Trăsături caracteristice societăţilor de capitaluri  societăţile de capitaluri se caracterizează printr-un număr mai mare de acţionari, calităţile personale ale acţionarilor fiind fără relevanţă;  prevalează elementul obiectiv, esenţială fiind contribuţia pecuniară a fiecărui acţionar la capitalul social (“intuitupecuniae”);  se constituie în formă unitară și în formă dualistă.   fiind societăţi mari, capitalul minim cerut pentru constituirea valabilă este de 90.000 lei, cu posibilitatea ca Guvernul să poată modifica acest capital minim, cel mult o dată la 2 ani, astfel încât acesta să reprezinte echivalentul în lei a sumei de 25.000 Euro; numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de doi, evitând un termen de graţie de 9 luni în care se poate reconstitui numărul minim de acţionari;  În cazul societăților pe acțiuni care se constituie prin subscripție simultană, legea impune ca la constituire să fie vărsat minim 30% din capitalul subscris dac aportul constă în numerar, diferența urmând să fie achitată în termen de 12 luni de la data înmatriculării societății. Dacă există și aporturi în natură, diferența se varsă în teren de 2 ani de la data înmatriculării societății numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de doi, evitând un termen de graţie de 9 luni în care se poate reconstitui numărul minim de acţionari; În cazul societăților pe acțiuni care se constituie prin subscripție publică, acționarii (subscriitorii) trebuie să verse în momentul conctituirii cel puțin 50% din valoarea acțiunilor subscrise, dacă se aportează sume de bani, iar dacă se aportează bunuri în natură, acestea trebuie predate integral (art. 21 legea societăților)  se constituie prin subscripţie instantanee(simultană) sau prin subscripţie publcă;  răspunderea acţionarilor la societatea pe acţiuni este limitată la aportul social;  capitalul social este divizat în acţiuni (sau obligaţiuni) care sunt negociabile şi transmisibile; fiind negociabile pot fi vândute pe pieţele financiare organizate, când sunt cotate la burse; când nu, pot fi vândute pe pieţele neorganizate;  administrarea societăţii se face după principiul votului majorităţii,  administrarea societății fie potrivit sistemului unitar,de către consiliul de administrație și directori,fie potrivit sistemului dualist de către consiliul de supraveghere și directorat.  acţionarii neadministratori nu pot gera interesele societăţii comerciale;  acţionarii pot fi comercianţi sau necomercianţi, nefiind relevate calităţile lor personale, ci contribuţia pecuniară;  se admit: aportul în numerar (lichidităţi) , bunuri în natură,creanțe(subscripție instantanee), strict interzis aportulul în industrie;  controlul activităţii se realizează obligatoriu și revine comisiei de cenzori , formată din minim 3 cenzori și tot atâția supleanți , dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar (art 159/legea societăților) societățile constituite în formă dualistă ,controlul se realizează prin audit.  în firma societăţii pe acţiuni nu se foloseşte numele acţionarilor, ci o denumire proprie, fără legătură cu numele acţionarilor;  moartea, incapacitatea sau falimentul acţionarilor nu duc la dizolvarea societăţii; în schimb, scăderea capitalului social sub o anumită limită sau a numărului de acţionari ( cu excepția cazului când s- a realizat completarea lui în termen de 9 luni ) pot conduce la dizolvare. b) Deosebiri Trăsăturile societăţii în comandită pe acţiuni corespund celor ale societăţii în comandită simplă, dar, fiind o societate de capitaluri, preia caracteristicile societăţii pe acţiuni, mai înainte prezentate.  3. Societăţi cu răspundere limitată Definită ca fiind o formă intermediară(atipica) între societăţile de persoane şi cele de capitaluri, societatea cu răspundere limitată poate fi explicată ca societate de persoane cu intruziuni ale elementelor specifice, societăţilor de capitaluri şi, paradoxal, la fel de corect, ca societate de capitaluri care preia unele trăsături ale societăţilor de persoane. De aceea prezentăm asemănările cu societăţile de persoane (a) şi apoi cu societăţile de capitaluri (b). a) Asemănări cu societăţile de persoane  numărul relativ mic de asociaţi, respectiv maxim 50 asociaţi;  Capitalul social. În cazul societăților cu răspundere limitată în prezent legea nu mai prevede un capital minim pentru constituire, dar cu toate acestea trebuie să existe. O dovadă în acest sens sunt si actualele reglementări care prevăd că societatea trebuie să verse 30% din valoarea capitalului social subscris , nu mai târziu de 3 luni de la data înmatriculării, dar înainte de a incepe operațiuni în numele societății, cu diferența, în termen de 12 luni pentru aportul în numerar și de 2 ani pentru aportul în natură ( art 91 alin (2) legea societatilor 31/1990 modificată prin legea 265/2022)  diviziunile de capital social, numite părţi sociale, nu sunt, în principiu, transmisibile (ca excepţie pot fi transmise asociaţilor potrivit actului constitutiv si a legii 31/1990 modificata; de exemplu: clauza de continuitate cu succesorii sau chiar terţilor conform actului constitutiv/ 31/1990 modificata.  nu poate emite acţiuni sau obligaţiuni;  firma poate conţine si numele unuia sau mai multor asociaţi insotiti de mentiunea societate cu raspundre limitata scrisa in intregime sau prescurtat SRL.  în lipsă de cenzori sau auditori financiari; fiecare dintre asociaţi, care nu are calitate de administrator, poate exercita dreptul de control, asemănător dreptului ce îl au asociaţii la societăţile în nume colectiv; b) Asemănări cu societăţile de capital  răspunderea limitată a asociaţilor potrivit aportului la capitalul social.  hotărârile asociaţilor se iau în Adunarea generală, care decide, în lipsă de stipulaţie contrară, prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilo rşi a părţilor sociale (când obiectul îl constituie modificarea actului constitutiv, e necesar votul tuturor asociaţilor). Prin actul constitutiv se poate stabili ca votarea să se facă şi prin corespondenţă.  administrarea societăţii poate fi făcută de asociaţi sau de terţi;  controlul gestiunii se face de către înşişi asociaţii (ca la societăţile de persoane), dar, când numărul asociaţilor depăşeşte cifra 15, este obligatorie numirea de cenzori;  nu se admit decât aporturi în natură şi numerar; fiind interzis aportul în creanţe şi în industrie;  deşi între cauzele de dizolvare sunt şi unele specifice societăţilor de persoane, scăderea capitalului social sub limita legală (ca la societăţi de capitaluri) atrage dizolvarea societăţii cu răspundere limitată.  1 art 9 1 alin (2) legea societatilor 31/1990 modificată prin legea 265/2022) c) Societatea cu răspundere limitată cu unic asociat ( unipersonal) În cazul S.R.L.-ului unipersonal actul constitutiv, reprezentând voinţa unei singure persoane, îmbracă forma unui act juridic unilateral, respectiv statutul. Fiind vorba de un singur asociat, acesta îşi asumă prerogativele pe care Adunarea generală a asociaţilor le exercită în cazul societăţilor pluripersonale. Când aportul asociatului este în bunuri mobile sau imobile şi nu în numerar, este necesară expertiza de specialitate a acestuia pentru a se asigura o evaluare obiectivă a bunurilor. Unicul asociat poate fi şi administrator, caz în care, dacă a vărsat contribuţiile la asigurările sociale, inclusiv pentru pensia suplimentară, poate beneficia de pensie de la asigurările sociale. Asociatul unic poate fi salariat cu excepţia cazului când este şi administrator unic sau membru al consiliului de administraţie. Aşadar, calitatea de salariat a asociatului unic poate fi cumulată cu cea de administrator numai dacă este o pluralitate de administratori ai S.R.L.-ului şi asociatul unic nu face parte din consiliul de administraţie. S.R.L.-ul unipersonal poate fi înţeles ca treaptă a evoluţiei activităţii comerciale. Bibliografie 1. Smaranda Angheni, drept comercial , tratat, editia a 2-a , editura CH Beck, Bucuresti 2022 2. Florentina Camelia Stoica, dreptul societar, note de curs, Editura ASE Bucuresti ,2015- 2017 3. Vasile Nemes Ediția a 5-a revizuită și adugită, editura Hamangiu, București 2023