Funcționarea Societăților pe Acțiuni PDF

FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚILOR PE ACȚIUNI 1. Affectio societatis Intenția de a se asocia reprezintă voința părților de a aduce și exploata ceva în comun,împărțind foloasele și riscurile(pierderile ce ar rezulta) Affectatio societatis este evident și rezultă ,implicit,din definiția contr...

FUNCȚIONAREA SOCIETĂȚILOR PE ACȚIUNI 1. Affectio societatis Intenția de a se asocia reprezintă voința părților de a aduce și exploata ceva în comun,împărțind foloasele și riscurile(pierderile ce ar rezulta) Affectatio societatis este evident și rezultă ,implicit,din definiția contractului de societate prevăzută în art 1881 C civ. “se obligă reciproc să coopereze pentru desfășurarea unei activități”. În cazul societății simple ,ca și în cazul societăților (comerciale )care nu au caracter intuitu personae,affectatio societatis este un element proeminent. Doctrina de specialitate a atribuit înțelesuri diferite sintagme affectatio societatis cu aplicații în diferite structuri asociative,chiar și în interiorul firmelor de societăți (comerciale).Astfel,de la accepțiunea de „colaborare voluntară și activă,interesată și egalitară a asociaților” la „voință de unitate sau o convergență de interse” Voința de a se asocia și de a coopera în activitatea societății este diferită în funcție de forma de societate.Astfel,în cazul societăților de persoane,factorul psihologic-affectios societatis- este mult mai puternic decat în cazul societăților de capital unde voința asociațiilor de a participa la activitatea societății se concretizează în participarea la adoptarea hotărârilor și la controlul activității. Totodată,este important de precizat faptul că,atât doctrina,cât și jurisprudența au ajuns la concluzia că elementul subiectiv –affectio societatis- trebuie să existe nu numai la constituirea societății,ci pe toată durata de existență a acestuia. În cazul în care dispare încrederea ,voința de a colabora cu ceilalți asociați la” viața societății”,acesta poate fi un motiv de dizolvare a societății ,conform art.227 alin (1) lit e. din Legea societăților nr. 31/1990,republicată care prevede „neînțelegeri” dintre asociați. 2..Acțiunile- valori mobiliare emise de societățile pe acțiuni 2.1.Noțiune Acțiunile sunt titluri de valoare emise de către o societate (comercială) de capital, constituită în condițiile legii (Legea nr.31/1990 ,republicată,cu modificările și completările ulterioare). Conceptul juridic de acțiune poate avea mai multe înțelesuri.Astfel,într-o primă accepțiune,pornind de la faptul că,în conformitate cu Legea societăților nr. 31/1990,capitalul este reprezentat prin acțiunile emise de societate,acțiuni de valoare egală ,s-a considerat că o acțiune reprezintă o fracțiune a capitalului social.Așadar,suma acțiunilor formează capitalul social. În al doilea rând,având în vedere faptul că acțiunea apare și ca fundament al raportului juridic ce se naște între societate și asociatul “actionar”, acțiunea înseamnă și un raport juridic,respectiv,un raport societar,în care ambele subiecte au atât drepturi ,cât și obligații. Societatea are, în principal,dreptul de a pretinde de la acționar valoarea acțiunilor subscrise și obligația de a-i plăti dividende,în condițiile prevăzute de lege și de actul constitutiv,iar acționarul are,în principal,dreptul de a încasa dividende și obligația de a achita acțiunile subscrise. În al treilea rând,termenul de acțiune desemnează și titlul negociabil,exprimat în formă materializată sau dematerializată,care conferă o serie de drepturi unui asociat dintr-o societate de capital. Astfel,acțiunile pot fi considerate și titluri de credit ,cu un anumit specific,respectiv titluri de credit societar.Cu toate acestea,acțiunile presupun o singură trăsătură specifică titlurilor de credit ,respectiv faptul că ele încorporează dreptul patrimonial în cuprinsul titlului,fără însă a fi autonome(își găsesc izvorul în actul constitutiv al societății) și literale,din cuprinsul acțiunii nerezultând efectiv drepturile ce revin titularilor lor.Ca titluri de credit ,acțiunile încorporează drepturi complexe ,pe de o parte drepturi patrimoniale,pe de altă parte drepturi nepatrimoniale(dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale societății). 2.2.Caracteristicile acțiunilor 1 Orice acțiune are o valoare nominală,stabilită în actul constitutiv,care reprezintă o fracțiune din capitalul social al societății respective.Valoarea nominală a acțiunii nu se confundă cu valoarea patrimonială sau cu valoarea de piață.Valoarea patrimonială se determină în funcție de rezultatele activității societății,de fapt,de valoarea activului net bilanțier,iar valoarea de piață se stabilește în funcție de cerere și de ofertă.Aceste valori pot fi mai mici sau mai mari decât valoarea nominală a acțiunii.Potrivit art.92 alin 1 din Legea societăților nr. 31/1990,republicată,acțiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală. Conform art.93 alin 1 din Legea societăților nr 31/1990,republicată,valoarea nominală minimă a unei acțiuni este de 0,1 lei. 2 Potrivit art.102 din Legea societăților nr 31/1990,republicată,acțiunile sunt indivizibile ,adică nu pot fi fracționate. În cazul acțiunilor deținute de mai mulți coproprietari ,caracterul indivizibil al acțiunii se menține ,deoarece coproprietarii au obligația ,prin lege,să desemneze un reprezentant care să exercite toate drepturile care izvorăsc din acțiuni. Calitatea de coproprietar al acțiunilor naște si obligații ,toți coproprietarii fiind răspunzători în solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate pentru acțiunea respectivă. 3 Acțiunile din aceeași emisiune au valoare egală,conferind titularilor sau posesorilor lor drepturi egale. Cu toate acestea,potrivit art. 94 alin 2, dacă în actul constitutiv s-a prevăzut astfel,se pot emite categorii de acțiuni care conferă titularilor sau posesorilor drepturi diferite.  Prin excepție de la art. 94 din Legea societăților nr.31/1990,republicată, există acțiuni care conferă titularilor lor drepturi preferențiale ,respectiv acțiunile cu dividend prioritar. Acțiunile sunt titluri negociabile ,titluri de valoare care conferă titularului sau posesorului dreptul de a efectua operațiuni speculative,fie pe piețe financiare organizate,dacă sunt cotate,fie prin negociere directă. 1. Felul acțiunilor Potrivit noii reglementări, art.91 se modifică și va avea următorul conținut: „Art.91 –(1) În societatea pe acțiuni,capitalul social este reprezentat prin acțiuni nominative emise de societate. -(2) Felul acțiunilor va fi determinat prin actul constitutiv.Acțiunile nominative pot fi emise în formă materială,pe suport hârtie,sau în formă dematerializată,caz în care se înregistrează în registrul acționarilor.” Potrivit noii reglementări, art.94 se modifică și va avea următorul conținut: „(1) Acțiunile trebuie să fie de o egală valoare;ele acordă proprietarilor drepturi egale” Potrivit noii reglementări, art.98 se modifică și va avea următorul conținut (1) “Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă materială se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea făcută pe titlu,semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă dematerializată se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor ,semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea și în alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acționarilor.” Potrivit noii reglementări, art.99 se modifică și va avea următorul conținut: „(1) Constituirea de ipoteci mobiliare asupra acțiunilor se face prin înscris sub semnătură privată,în care se vor arăta cuantumul datoriei,valoarea și categoria acțiunilor cu care se garantează,iar în cazul acțiunilor la purtător și nominative emise în formă materială,și prin menționarea ipotecii pe titlu ,semnată de creditor și debitorul acționar sau de mandatarii acestora”. 2. Mențiuni obligatorii în cuprinsul acțiunii: Pentru a fi considerată valabilă,acțiunea va cuprinde mențiunile obligatorii impuse de lege ,respectiv:  a) Denumirea societății emitente; b) Durata societății emitente; c) Data actului constitutiv; d) Numărul din registrul comerțului ,sub care a fost înregistrată societatea; e) Codul unic de înregistrare al societății; f) Numărul Monitorului Oficial în care s-a realizat publicitatea societății constituite; g) Capitalul social al societății eminente; h) Numărul de acțiuni pentru care s-a realizat vărsământul ; i) Numarul de acțiuni în care e împărțit capitalul social ,numărul de ordine al acestora și valoarea nominală; j) Avantajele rezervate fondatorilor În cazul acțiunilor nominative,în conținutul acțiunii trebuie să se menționeze și elementele de identificare acționarului(dacă este persoană fizică ,numele,prenumele,domiciliul și codul numeric personal,iar dacă este persoană juridică ,denumirea,sediul,numărul de înmatriculare și codul unic de înregistrare) Orice acțiune,pentru a fi validată trebuie semnată de doi membrii ai consiliului de administrație ,respectiv al directoratului sau după caz,semnătura administratorului unic,respectiv al directorului general unic. Dacă o societatate nu emite acțiuni pe suport material,aceasta va fi eliberată la solicitarea acționarului sau din oficiu,un cercificat de acționar care va cuprinde în mod obligatoriu toate mențiunile ce trebuie să se regăsească în conținutul unei acțiuni precum și numărul categoria și valoarea nominală a acțiunilor acelui acționar,poziția la care este înscris acționarul în registrul acționarilor și numărul de ordine al acțiunilor emise. 5 Acțiunile cu divident prioritar fără drept de vot Definiție: acțiunile cu divident prioritar fără drept de vot sunt acțiuni care conferă titularului dreptului la un divident prioritar ,care se plătește din profitul distribuit la finele exercițiului financiar înaintea oricărei alte prelevări. Drepturi conferite  Drepturile recunoscute acționarilor cu acțiuni ordinare ,cu excepția dreptului de a participa la vot în adunările generale.  Acțiunile cu divident Regim juridic  Valoarea nominală este egală cu cea a acțiunilor ordinare ( art. 95 al. 2 din Legea nr. 31/1990 rep.);  Pot fi convertite în acțiuni ordinare și invers ( prin hotărârea Adunării generale extraordinare);  Nu pot depăși 1⁄4 din capitalul social,  Nu pot fi deținute de către administratori ,cenzori și reprezentanții societății (comerciale)( art. 95 al.3 din Legea nr. 31/1990 rep.). Conducerea societăților Organul de conducere în cadrul societăților este Adunarea generală, care poate fi ordinară, extraordinară sau specială. Adunarea generală ordinară trebuie să se intrunească cel puțin o dată pe an , în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar contabil pentru anul precedent.  Adunarea generală ordinară are următoarele atribuții, stabilite de art. 111 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 (a societăților): a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administraţie, respectiv de directorat şi de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, şi să fixeze dividendul; b) să aleagă şi să revoce membrii consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi cenzorii; b1) în cazul societăţilor ale căror situaţii financiare sunt auditate, să numească sau să demită auditorul financiar şi să fixeze durata minimă a contractului de audit financiar; c) să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs membrilor consiliului de administraţie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, şi cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv; d) să se pronunţe asupra gestiunii consiliului de administraţie, respectiv a directoratului; e) să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate, pe exerciţiul financiar următor; f) să hotărască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor unităţi ale societăţii. Adunarea generală ordinară este legal constituită în masura în care, în cadrul ei participă acționari care reprezintă cel puțin o pătrime din numărul total de voturi și se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate. Spre deosebire de adunarea generală ordinară, adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este nevoie, pentru probleme esențiale care apar în viața societăților. În acest context, art. 113 din Legea nr. 31/1990 stabilește următoarele cazuri de întrunire a adunării generale extraordinare: a) schimbarea formei juridice a societăţii; b) mutarea sediului societăţii; c) schimbarea obiectului de activitate al societăţii; d) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel; e) prelungirea duratei societăţii; f) majorarea capitalului social; g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acţiuni; h) fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii; i) dizolvarea anticipată a societăţii; j) conversia acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă; k) conversia unei categorii de obligaţiuni în altă categorie sau în acţiuni; l) emisiunea de obligaţiuni. Adunările generale speciale sau conversia în acțiuni nominative se întrunesc pentru aspecte care vizează anumite categorii de acționari, cum ar fi, de exemplu, titularii de acțiuni. Conceptul de obligațiune Definiție: obligațiunile sunt titluri de credit emise de societățile de capitaluri în schimbul sumelor de bani împrumutate ,care încorporează îndatorirea societății comerciale de a rambursa aceste sume și de a plăti dobânzile aferente. Caractere juridice  Sunt titluri de valoare care încorporează dreptul la suma de bani înscrisă în titlu și la dobândă.   Au o valoare nominală egală și sunt indivizibile ( transmiterea lor funcțională nu este posibilă);  Valoarea nominală a unei obligațiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei (RON);  Obligatarul are calitatea de creditor al societății pentru suma înscrisă în titlul obligațiunii și pentru dobândă aferentă ( obligatarul nu este acționar al societății de capitaluri și, în consecință,nu are drepturile acționarului).  Conferă dreptul la restituirea sumei înscrisă în titlul obligațiunii;  Dreptul obligatarului există indiferent dacă societatea a obținut sau nu beneficii.  Conferă dreptul deținătorilor de a se întruni în adunări speciale:  Adunările sociale se convoacă de către titularii reprezentând 1⁄4din valoarea obligațiunilor dintr-o emisiune;  Pot desemna un reprezentant în adunarea generală a acțiunarilor ,dar acesta nu poate lua parte la administrarea societății. Interdicții legale  Obligațiunile nu pot fi emise de societățile cu răspundere limitată (art.200 din Legea nr31/1990 rep.) Interes practic  Emiterea de obligațiuni permite societății obținerea unui capital suplimentar; Regim juridic  Condițiile emiterii obligațiunilor:  Emiterea de obligațiuni se decide de către Adunarea generală a asociaților extraordinară numai dacă a fost vărsat în întregime capitalul social ( în doctrină s- a statuat în mod judicios că societatea comercială nu poate apela la fondurile bănești ale terțelor persoane atât timp cât proprii acționari nu și-au îndeplinit obligația personală de vărsare a aportului social);  Suma pentru care se emit obligațiunile nu poate fi mai mare de 3⁄4 din capitalul social vărsat existent conform ultimei situații financiare aprobate;  Valoarea nominală a obligațiunilor trebuie să respecte limita valorică minimă stabilită de lege,respectiv 2,5 lei ( RON);  Obligațiunile din aceeași emisiune trebuie să aibă o valoare egală și să fie vărsate integral,să le confere titularilor aceleași drepturi;   Obligațiunile se rambursează de societatea comercială la scadență sau chiar anticipat ( art. 176 din Legea nr.31/1990 rep.);  Prevederile art. 167/L.S.C nu se aplică. Bibliografie 1. Smaranda Angheni, Drept comercial , tratat, editia a 2-a , editura CH Beck, Bucuresti 2022 2. Florentina Camelia Stoica, Drept societar, note de curs, Editura ASE Bucuresti ,2015- 2017 3. Vasile Nemes, Drept comercial, Ediția a 5-a revizuită și adugită, editura Hamangiu, București 2023