Întrebări la disciplina Funiculare forestiere I - Exam PDF

Str. Șirul Beethoven 1 500123 – Brașov tel.: (+40) 268.418.600 | fax: (+40) 268.475.705...

Str. Șirul Beethoven 1 500123 – Brașov tel.: (+40) 268.418.600 | fax: (+40) 268.475.705 [email protected] | www.unitbv.ro/silvic Întrebări la disciplina Funiculare forestiere I pentru examenul scris 1. Un funicular este o instalaţie de colectare a lemnului care diferă de tractoarele cu trolii în principal prin: a.) Folosirea uui cărucior sau dispozitiv similar; b.) Folosirea cablurilor; c.) Folosirea unei surse de acţionare. 2. Sistemele cu cabluri de tipul ,,Ground Lead”: a.) Nu prezintă avantajul ridicării pieselor de lemn de la sol; b.) Au cablul purtător suspendat; c.) Folosesc cărucioare automate. 3. Sistemele cu cabluri de tipul ,,High Lead”: a.) Utilizează un cablu purtător, un cablu trăgător şi un cablu de retur; b.) Utilizează un cablu trăgător şi un cablu de retur; c.) Utilizează un singur cablu. 4. Sistemele cu cabluri de tipul ,,Standing Skyline”: a.) Sunt sisteme care utilizează un cablu purtător; b.) Nu pot ridica sarcinile de la sol; c.) Nu necesită suporți intermediari. 5. Sistemele cu cabluri de tipul ,,Live Skyline”: a.) Au un cablu purtător care poate fi coborât la sol; b.) Au un cablu purtător fixat sau ancorat la capete; c.) Au un cablu de retur care îndeplinește funcția de cablu purtător. 6. La funicularele clasice, grupurile de acționare sunt: a.) Montate pe sănii; b.) Montate pe platforme tractabile; c.) Montate pe autocamioane. 7. Funicularele moderne: a.) Sunt echipate cu dispozitive de manipulare şi procesare a lemnului; b.) Nu integrează un pilon artificial; c.) Au grupurile de acționare montate pe sănii. 8. O funcţie a cablului purtător este aceea de: a.) A susține căruciorul; b.) A tracta căruciorul; c.) A tracta sarcina prin intermediul căruciorului. 9. O funcţie a cablului trăgător este aceea de: a.) A susține căruciorul; b.) A tracta căruciorul; c.) A tracta sarcina prin intermediul căruciorului. 10. O funcţie a cablului de retur este aceea de: a.) A susține căruciorul; b.) A tracta căruciorul; c.) A tracta sarcina prin intermediul căruciorului. 11. O funcţie a căruciorului este aceea de: a.) Autopropulsare; b.) Ancorare; c.) Tractare. 12. Saboții preiau eforturi din: a.) Tensiunile cablului purtător; b.) Tensiunile cablului trăgător; c.) Tensiunile cablului de retur. 13. Suporţii intermediari au rolul principal de a: a.) Susține cablul purtător; b.) Susține cablul trăgător; c.) Susține cablul de retur. 14. Dispozitivele şi materialele anexe sunt folosite în principal la: a.) Montarea şi demontarea instalațiilor cu cabluri; b.) Comunicarea între muncitori; c.) Cățărarea în arbori. 15. Cablurile sunt construite din: a.) Materiale textile cu inimă de oțel; b.) Sârme de oțel cu inimă din diferite materiale; c.) Oțel. 16. Toronul este: a.) Un dispozitiv folosit la întinderea cablurilor; b.) Un dispozitiv folosit la ancorarea cablurilor; c.) Un mănunchi de sârme înfășurat în jurul unei inimi centrale. 17. Sensul de înfășurare caracterizează: a.) Direcţia pe care sunt înfășurate sârmele în toron şi toroanele în cablu; b.) Unghiul dintre sârmele înfășurate într-un toron şi generatoarea toronului; c.) Distanţa pe generatoarea cablului între locurile în care la suprafață o sârmă. 18. Cablarea este: a.) O operație; b.) O proprietate; c.) Afirmațiile de la a.) şi b.) sunt corecte. 19. Un cablu specificat ca H + 6 × 7: a.) Are inimă metalică; b.) Are inimă de plastic; c.) Are inimă vegetală. 20. Un cablu specificat ca H + 6 × 7: a.) Are 6 toroane; b.) Are 7 toroane; c.) Are 42 toroane. 21. Un cablu specificat ca H + 6 × 7: a.) Are 6 sârme în toron; b.) Are 7 sârme în toron; c.) Are 42 sârme în toron. 2 22. Alungirea elastică a unui cablu poate depinde de: a.) Efortul la întindere; b.) Construcţia cablului; c.) Afirmațiile de la a.) şi b.) sunt corecte. 23. Un tren de rulare conţine: a.) Mecanismul de blocare-deblocare; b.) Roțile; c.) Cadrul metalic. 24. Cărucioarele folosite la funiculare forestiere pot să aibă până la: a.) 8 roţi; b.) 4 roţi; c.) 2 roţi. 25. Suporţii de capăt sunt necesari pentru: a.) Asigurarea gabaritului de liberă trecere; b.) Tensionarea cablului purtător; c.) Ancorarea cablului trăgător. 26. Suporţii de capăt se pot construi pe: a.) Arbori sau cioate; b.) Arbori; c.) Cioate. 27. Zonele de ancorare sunt: a.) Anumite direcții pe care se amplasează cablurile de ancorare; b.) Zone care caracterizează natura terenului de ancorare; c.) Zone explicite în care se realizează ancorarea în teren. 28. Suporţii intermediari sunt necesari la: a.) Instalațiile de distanţă foarte scurtă, obişnuit sub 200 m; b.) Instalațiile de distanţă medie-lungă; c.) La sistemele de tipul ,,Ground Lead”. 29. Un suport intermediar mono-arbore diferă de unul bi-arbore prin: a.) Necesitatea montării unui sabot; b.) Eliminarea necesității de a fi ancorat; c.) Numărul de arbori folosiți pentru construcţia sa. 30. Un suport bi-arbore are umătoarele avantaje faţă de unul mono-arbore: a.) Oferă un spațiu mai mare pentru trecerea căruciorului şi a sarcinii; b.) Necesită mai puține resurse pentru construire; c.) Este mai ușor de construit. 31. Cablurile utilizate pentru montarea saboților trebuie să furnizeze o rezistenţă: a.) Mai mare decât cea a cablurilor purtătoare; b.) Mai mică decât cea a cablurilor purtătoare; c.) Egală cu cea a cablurilor purtătoare. 32. La cățărarea în arbori se folosește un sistem de contact prin: a.) 3 puncte; b.) 2 puncte; c.) 5 puncte. 3 33. Capacitatea de reţinere a unei cioate depinde de: a.) Adâncimea şi densitatea solului; b.) Tensiunea din cablul ancorat la cioată; c.) Starea vremii. 34. Capacitatea de reţinere a unei cioate este invers proporțională cu: a.) Adâncimea şi densitatea solului; b.) Umiditatea solului; c.) Diametrul cioatei. 35. Un ancoraj de tipul ,,cap mort” este compus din: a.) O groapă; b.) Un buştean îngropat la care se fixează cablul de ancorare; c.) Un palan la care se fixează cabluri de ancorare. 36. La ancorajele de tip ,,cap mort” diametru buşteanului folosit se calculează: a.) Din condiția de rezistenţă la întindere; b.) Din condiția de rezistenţă la încovoiere; c.) Din condiția de rezistenţă la flambaj. 37. Calculul aproximativ al diametrului cioatelor sau a arborilor folosiți pentru ancorare se face în funcţie de: a.) Efortul maxim de întindere în cablu; b.) Înălțimea cioatei sau a arborelui; c.) Diametrul cablului. 38. La saboții moderni, pentru calculul forței de apăsare se ia în considerare: a.) Toată lungimea canalului sabotului; b.) Jumătate din lungimea canalului sabotului; c.) 2/3 din lungimea canalului sabotului. 39. Diametrul rolelor folosite pentru cablul trăgător se determină în funcţie de: a.) Unghiul de frângere a cablului pe canalul scripetelui şi diametrul cablului; b.) Efortul maxim de întindere în cablu; c.) Lungimea cablului. 40. Ciochinarele sunt: a.) Bucăți de cablu prevăzute la capete cu ochiuri şi cârlige; b.) Dispozitive folosite la tensionarea cablului purtător; c.) Dispozitive folosite pentru suspendarea saboților. 41. Tirforul este: a.) O bucată de cablu prevăzută la capăt cu un cârlig; b.) Un dispozitiv folosit la tensionarea cablului purtător; c.) Un dispozitiv folosit pentru suspendarea saboților. 42. Un baracament este: a.) O construcţie sau o amenajare folosită pentru adăpostirea tobelor de cablu; b.) O construcţie sau o amenajare folosită pentru adăpostirea grupului de acționare; c.) Un cadru metalic folosit pentru a adăposti mecanismele unui cărucior. 43. Autotractarea grupului de acționare din aval în amonte este o operație de: a.) Colectare; b.) Relocare; c.) Montare. 4 44. Planificarea reprezintă: a.) Studiul posibilităților de amplasare a funicularelor; b.) Elaborarea unor proiecte tehnice pentru anumite trasee; c.) Amplasarea efectivă în teren a specificațiilor unui proiect. 45. Semnalizarea punctelor de capăt este relevantă: a.) Pentru instalaţiile de distanţă scurtă; b.) Pentru instalaţiile de distanţă lungă; c.) Pentru instalaţiile cu o singură deschidere. 46. Jalonarea unui traseu reprezintă: a.) Măsurarea distanţelor şi declivităților pe un traseu dat; b.) Indicarea în teren a locurilor unde se află arbori care pot fi folosiți pentru construcţia de suporți; c.) Materializarea unui traseu în teren prin țăruși. 47. Pentru un proiect de funicular, principala piesă desenată este: a.) Profilul orizontal; b.) Profilul longitudinal; c.) Profilul transversal. 48. Pentru a întocmi un profil longitudinal poate fi necesară măsurarea în teren a următorilor parametri: a.) Distanțele şi declivitățile între picheți; b.) Diametrele arborilor; c.) Înălțimea arborilor. 49. Raportarea datelor de teren pentru un profil longitudinal se face: a.) Prin folosirea unor scări diferite pentru distanțe şi cote; b.) Prin folosirea aceleiași scări pentru distanțe şi cote; c.) În raport cu caracteristicile datelor de teren colectate. 50. Un carnet de teren pentru un traseu de funicular trebuie să conțină cel puțin următoarele informaţii: a.) Numărul de ordine al pichetului, distanţa între picheți, declivitatea între picheți, observații; b.) Schița traseului din etapa de planificare, numărul de ordine al pichetului, distanţa între picheți, declivitatea între picheți, observații; c.) Documente cu privire la lemnul de exploatat, schița traseului din etapa de planificare, numărul de ordine al pichetului, distanţa între picheți, declivitatea între picheți, observații. 5