ALCATUIREA CORPULUI UMAN PDF

TOPOGRAFIE, CELULĂ, ŢESUTURI CORINT  TOPOGRAFIE ORGANE= formate din ţesuturi care s-au diferenţiat în vederea îndeplinirii anumitor funcţii în organism → organele NU funcţionează izolat în organism Organele interne = viscere SISTEMELE DE ORGANE = unităţi morfologice care îndeplinesc principalele...

TOPOGRAFIE, CELULĂ, ŢESUTURI CORINT  TOPOGRAFIE ORGANE= formate din ţesuturi care s-au diferenţiat în vederea îndeplinirii anumitor funcţii în organism → organele NU funcţionează izolat în organism Organele interne = viscere SISTEMELE DE ORGANE = unităţi morfologice care îndeplinesc principalele funcţii ale organismului Care e diferenţa dintre morfologic şi funcţional? SEGMENTELE CORPULUI UMAN PERECHEA X DE COASTE În grile se mai pune accentul pe forma cadranelor, spre exemplu inghinal drept și stâng care au formă triunghiulară EPIGASTRU: HIPOCONDRU STÂNG: O parte din colonul transvers stomac, porţiunea de mijloc a ficatului splină (între lobul hepatic drept şi lobul flexura colică stângă hepatic stâng se poate observa o mică parte din lobul hepatic ligamentul rotund, care provine stâng (+- în grile) din obliterarea venei ombilicale) coada pancreasului colecist și căile biliare rinichiul stâng cu glanda SR extrahepatice stângă esofag ureterul stâng stomac duoden HIPOCONDRUL DREPT pancreas ficat - o parte din lobul drept colon - flexura colică dreaptă rinichi drept cu gl. SR dreaptă ureter drept PERIOMBILICAL: Abdomen lateral stâng (flancul colon transvers stâng): o mare parte din intestinul subţire colon descendent stomac o mică parte din intestinul subţire duoden (jejun în mare parte) pancreas coada pancreasului porțiunea inferioară a căilor biliare rinichiul stâng extrahepatice ureterul stâng aorta descendentă, VCI, ggl. limfatici, ggl. vegetativi ABDOMEN LATERAL DREPT lobul drept hepatic colonul ascendent jejun și ileon rinichiul drept ureterul drept HIPOGASTRU INGHINAL DREPT colon sigmoid și o mică parte din cecul și apendicele rect intestin subțire - ileon intestinul subțire (jejun și ileon) ovarul drept ureterele trompa dreaptă ductele deferente ductul deferent drept bifurcația aortei, arterele iliace comune INGHINAL STÂNG arterele iliace externe colonul sigmoid bifurcația VCI, venele iliace jejun și ileon comune și externe ovar stâng trompa stângă ductul deferent stâng Membrele: superioare: se leagă de trunchi prin centura scapulară → porţiunea liberă are 3 segmente: braţ, antebraţ + mână inferioare: se leagă de trunchi prin centura pelviană → porţiunea liberă are tot 3 segmente: coapsă, gambă + picior  SEGMENTELE CORPULUI UMAN SECRETELE DESENULUI: ✅ cavitatea pleurală şi pericardică reprezintă spaţiul dintre foiţe ✅ diafragma este mai ridicată pe dreapta, pentru că acolo este ficatul ✅ mediastinul este spaţiul dintre cei 2 plămâni ocupat de esofag, trahee etc Diafragma perineală Ce găsim în mediastin? AXE Fiecare ax are 2 poli Exista 3 axe: @admit eremedic ina longitudinal transversal @a dm ite rem sagital ed icin a SUPINAŢIE = ţine supa @a dm iter em edi cin a PRONAŢIE= cade pruna Planul MEDIOsagital este planul simetriei bilaterale, nu cel SAGITAL.  Planurile → prin cate 2 din axele amintite trece cate un plan 1. sagital→ axul longitudinal + sagital 2. medio-sagital → trece prin mijlocul corpului + îl împarte în 2 jumătăţi simetrice = planul simetriei bilaterale 3. frontal→ merge paralel cu fruntea & trece prin axul longitudinal + transversal → parte anterioară (ventrală) + alta posterioară (dorsală) 4. transversal(orizontal) → trece prin axul sagital + transversal → parte superioară şi inferioară = planul metameriei corpului NOMENCLATURA ANATOMICĂ cranial transversal proximal caudal distal ventral volar dorsal palmar medial dorsal lateral plantar sagital superficial frontal profund NOMENCLATURA ANATOMICĂ SECRETELE DESENULUI: ✅ Ficatul are raport de inferioritate cu esofagul ✅ Duodenul are raport de inferioritate cu canalul coledoc. ✅ Mitrocondria conţine ADN (este un depozit de material genetic extranuclear, ADN-ul, care conţine un număr de gene responsabile de sinteză enzimelor oxido-reducătoare). Prin urmare, mitocondria are lor în metabolismul celular. CELULA UNITATEA DE BAZĂ MORFO-FUNCȚIONALĂ + GENETICĂ A ORGANIZĂRII MATERIEI VII Işi păstrează forma globuloasă: celulele sangvine ovulul celulele adipoase celulele cartilaginoase  Dimensiunile celulelor variază în funcţie de specializarea lor👩‍⚕️ starea fiziologică a organismului 😌 condiţiile mediului extern ❄️ vârsta etc. 👴🏻 Media = 20-30 μ 7,5 μ 5-15 cm 150-200 μ MEMBRANA MEMBRANA SECRETELE DESENULUI: ✅ Colesterolul se găseşte doar la interiorul stratului hidrofob al fosfolipidelor ✅ Proteinele de pe faţa externă şi internă au structură filiformă ✅ Glicolipidele sunt ataşate şi de proteinele transmembranare şi de cele externe ✅ Mitocondriile se află şi în zona activă a citoplasmei  MEMBRANA Fosfolipide + proteine Fosfolipidele → porţiunea lor hidrofilă formează un bistrat, în interiorul căruia se află porţiunea lor hidrofobă →restricţionează pasajul moleculelor hidrosolubile + al ionilor COMPONENTA PROTEICĂ = cea care realizează funcţiile specializate ale membranei + mecanismele de transport transmembranar Proteinele → se pot afla pe faţa externă sau internă + transmembranar Deoarece proteinele nu sunt uniform distribuite în cadrul structurii lipidice → MODELUL MOZAIC FLUID MEMBRANA POLAR ÎNCĂRCAT ELECTRIC  MEMBRANA Glucidele (glicoproteine + glicolipide) = pe faţa externă = puternic încărcate negativ La unele celule, citoplasma prezintă diferite prelungiri acoperite de plasmalemă: temporare + neordonate permanente pseudopode microvili cili desmozomi epiteliul mucoasei epiteliul intestinului mucoasei epiteliul tubilor renali traheei  CITOPLASMA Sistem coloidal, în care: 💧 mediul de dispersie = apa 🟤 faza dispersată = ansamblul de micelii coloidale ce se găsesc în mişcare browniană hyalos = sticlă Funcţional, are: o parte nestructurată = hialoplasmă (citoplasma fundamentală) o parte structurată = organitele celulare → comune/ specifice Mișcarea browniană nu este aceeași cu difuziunea, deși ambele implică mișcarea particulelor. Mișcarea browniană se referă la mișcarea aleatorie și haotică a particulelor, în timp ce difuziunea se referă la mișcarea particulelor dinspre o zonă de concentrație mai mare către o zonă de concentrație mai mică.  RETICULUL ENDOPLASMATIC RE NETED Sistem canalicular, care leagă plasmalema de stratul extern al membranei nucleare Sistem circulator intracitoplasmatic Rol important în metabolismul glicogenului Rețea de citomembrane cu aspect diferit, în funcție de activitatea celulară RE RUGOS (ERGASTOPLASMA) Formă diferențiată a RE. Pe suprafața externă a peretelui membranos prezintă ribozomi Rol în sinteza de proteine  RIBOZOMII Organele bogate în ribonucleoproteine, de forma unor granule ovale sau rotunde (150-250 Å). Există ribozomi liberi în matricea citoplasmatică și asociați RE neted, care formează ergastoplasma (RE rugos), dar și pe foița externă a nucleului Sediul sintezei proteice Ribozomii pot fi liberi - rol în sinteza proteinelor proprii ataşaţi RE - rol în sinteza proteinelor de export  APARATUL GOLGI DICTIOZOMI Sistem membranar format din micro- și macrovezicule și din cisterne alungite, situat în apropierea nucleului, în zona cea mai activă a citoplasmei Excreția unor substanțe celulare  MITOCONDRIA Formă ovală, rotundă, cu un perete de structură trilaminară (lipoproteică). Prezintă un înveliș extern (membrana externă), urmat de un interspațiu, și, spre interior, o membrană internă, pliată, formând creste mitocondriale. În interior se găsește matricea mitocondrială, în care se află sistemele enzimatice care realizează fosforilarea oxidativă (sinteza ATP) Sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie, depozitată în ATP  LIZOZOMUL Corpusculi sferici răspândiți în întreaga hialoplasmă. Conțin enzime hidrolitice, cu rol important în celulele fagocitare (leucocite, macrofage) Digerearea substanțelor și particulelor care pătrund în celulă, precum și a fragmentelor de celule sau țesuturi  CENTROZOMUL Situat în apropierea nucleului, se manifestă în timpul diviziunii CENTRIOL celulare. Este format din doi centrioli cilindrici, orientați perpendicular unul pe celălalt și înconjurați de o zonă de citoplasmă vâscoasă (centrosferă) Rol în diviziunea celulară (lipsește în neuroni) Lângă nucleu: ribozomii, RER, Golgi, mitocondria, centrozomul Departe de nucleu: ribozomii, REN, CENTROZOM mitocondria, lizozomii REN este lângă centrozom. CITOPLASMA AU PERETE FOSFOLIPIDIC: membrana celulară membrana nucleară lizozomul Unde întâlnim 2 mitocondria membrane: RE mitocondria miceliile nucleul chilomicronii ATENŢIE - 2 membrane înseamnă 4 straturi NU conţin fosfolipide: fosfolipidice ribozomul centrozomul miofibrilele neurofibrilele CITOPLASMA RIBOZOMUL Un "bucătar care prepară mâncare. Mâncarea = proteinele Cum o prepară? După o reţetă. Reţeta = ARN-ul De ce ARN şi nu ADN? Pentru că ADN-ul nu iese din nucleu  ORGANITE SPECIFICE MIOFIBRILELE = elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare NEUROFIBRILELE = o reţea care se întinde în citoplasmă neuronului, în axoplasmă+ dendrite CORPII NISSL (CORPII TIGROIZI)= echivalenţi ai ergastoplasmei (REG) pentru celula nervoasă Incluziunile citoplasmatice – sunt în afara organitelor comune + specifice, în citoplasmă Au caracter temporar + sunt reprezentate prin granule de substanţa de rezervă, produşi de secreţie + pigmenţi Ex: glicogen in hepatocite  NUCLEUL Nucleul = conţine materialul genetic + controlează metabolismul celular, transmite informaţia genetică Poziţia - centrală său excentrică (celule adipoase, mucoase). Are, de obicei, forma celulei 3-20 μ, corespunzător ciclului funcţional al celulei, în raport de 1/3-1/4 cu citoplasma Structura: membrana nucleară, carioplasma + unul sau mai mulţi nucleoli Membrana = poroasă, dublă, trilaminată, 2 foiţe: 🧬 externă → spre matricea citoplasmatică, prezintă ribozomi+ se continuă cu citomembranele RE 🧬 internă → aderentă miezului nuclear → între cele 2 membrane există un spaţiu numit spaţiu perinuclear NUCLEUL Pori nucleari Membrana nucleară Cromatină Nucleu Nucleol Cisterne  NUCLEUL Carioplasma = sub membrană = soluţie coloidală cu aspect omogen → la nivelul ei, există o reţea de filamente subţiri, formate din granulaţii fine de cromatină, din care, la începutul diviziunii celulare, se formează cromozomii, alcătuiţi din: ADN + ARN cromozomal + proteine histonice & nonhistonice + cantităţi mici de lipide + ioni de Ca &Mg MAJORITATEA celulelor - un nucleu DAR 🧬 binucleate - hepatocitele 🧬 polinucleate - fibra musculară striată 🧬 anucleate - hematia ADULTĂ - nu are nici mitocondrii cromatină cromozom Aţa = ADN  PROPRIETĂŢILE CELULEI 5 proprietăţi generale potenţialul membranar 2 proprietăţi speciale transport transmembranar activitatea secretorie metabolism contractilitatea sinteza proteică reproducerea 1. CONTRACTILITATEA= proprietatea celulelor musculare de a transforma energia chimică a unor compuşi în energie mecanică 2. ACTIVITATEA SECRETORIE → fiecare celulă sintetizează substanţele proteice + lipidice proprii, necesare pentru refacerea structurilor, creştere + înmulţire → unele celule s-au specializat în producerea de substanţe pe care le exportă în mediul intern (secreţie endocrină) sau extern (secreţie exocrină)  TRANSPORTUL TRANSMEMBRANAR Membrana celulară prezintă permeabilitate selectivă pentru anumite molecule + majoritatea ionilor → permite: 🔁un schimb bidirecţional de substanţe nutritive + produşi ai catabolismului celular 🔄un transfer ionic → care determină apariţia curenţilor electrici MECANISME ✈️care NU necesită prezenţa unor proteine membranare transportoare (cărăuşi) → difuziunea + osmoza 🚗care necesită prezenţa unor astfel de proteine → difuziunea facilitată + transportul activ PASIV→ ce NU necesită energie pentru desfăşurare: difuziunea + osmoza + difuziunea facilitată ACTIV → care necesită cheltuială energetică (ATP) CANAL = PASIV POMPA = ACTIV (CA SĂ DAI LA POMPĂ TE CHINUI, DAI ENERGIE) TRANSPORTUL DE CA PRIN MEMBRANĂ: se face cu ajutorul unui transportor consumator de energie fixarea cationului de Ca se face în partea centrală a proteinei transportoare energia consumată rezultă din hidroliza ATP proteină transportoare este INTEGRATĂ, transmembranara  DIFUZIUNEA Ori de câte ori există o diferenţă de concentraţie între 2 compartimente ale unei soluţii, mişcarea moleculară tinde să elimine această diferenţă + să distribuie moleculele uniform Datorită structurii sale, membrana celulară nu reprezintă o barieră în difuziunea moleculelor nepolarizate (liposolubile) - O2 /steroizi Moleculele organice, care prezintă legături covalente polare, dar nu sunt încărcate electric (CO2, etanol, ureea) pot difuza Moleculele polarizate mai mari (glucoză) NU pot traversa prin difuziune → au nevoie de proteine transportoare NU permite pasajul ionic liber → doar la nivelul canalelor ionice cu structură proteică (nu pot fi vizualizate nici cu microscopul electronic) DIFUZIUNEA OSMOZA  OSMOZA Difuziunea apei (solventului) dintr-o soluţie → pentru ca ea să se producă, membrană care separă cele 2 compartimente trebuie să fie semipermeabilă (mai permeabilă pentru moleculele de solvent decât pentru cele de solvit) Apa va trece din compartimentul în care concentraţia ei este mai ↑ (soluţie mai diluată) în cel cu concentraţie mai ↓ (soluţie mai concentrată) Forţa care trebuie aplicată pentru a preveni osmoza = presiune osmotică → proporţională cu numărul de particule dizolvate în soluţie  MECANISME CARE UTILIZEAZĂ PROTEINE TRANSPORTOARE Moleculele organice polarizate + cu greutate moleculară mare traversează MP cu ajutorul proteinelor transportoare = specific, saturabil (va exista un transport maxim pentru o anumită substanţă) şi pentru aceeaşi proteină transportoare poate apărea competiţia între moleculele de transportat) DIFUZIUNEA FACILITATĂ TRANSPORTUL ACTIV- deplasarea moleculelor şi a ionilor împotriva gradientelor lor de concentraţie + cu consum de energie furnizată de ATP PRIMAR: pentru funcţionarea proteinei transportoare (POMPE) necesară hidroliza directă a ATP-ului SECUNDAR (cotransport): energia pentru transferul unei molecule sau ion împotriva gradientului sau de concentraţie este obţinută prin transferul altei energii conform gradientului ei de concentraţie → ex: pompa de Na+/K+! MECANISME CARE UTILIZEAZĂ PROTEINE TRANSPORTOARE POMPA DE NA/K E TRANSPORT PRIMAR  TRANSPORTUL VEZICULAR ENDOCITOZA: materialul extracelular = captat în vezicule formate prin invaginarea membranei celulare + transferat intracelular EXOCITOZA: material intracelular = captat în vezicule care vor fuziona cu membrana celulară + conţinutul lor va fi eliminat în exteriorul celulei → forme particulare de endocitoza sunt: fagocitoza, pinocitoza  POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ 🚫permeabilitatea selectivă a membranei ⛔prezenţa intracelulară a moleculelor nedifuzibile încărcate negativ ⛽activitatea pompei Na+/K+ Potenţialul membranar de repaus → -65 mV până la -85 mV (apropiată de cea a potenţialului de echilibru pentru K+) şi depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni Valoarea se datorează activităţii pompei Na+/K+ → care: 🧂 reintroduce în celulă 2K+ difuzat la exterior 🧂 expulzează 3Na+ pătruns în celulă O celulă îşi menţine: 🔥 relativ constantă concentraţia intracelulară a ionilor de Na+ şi K+ 🔥 un potenţial membranar constant, în absenţa unui stimul POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ POTENŢIALUL DE ACȚIUNE NEURONAL Timp (PA + hiperpolarizare) = 5 ms Amplitudine MAXIMĂ= +40 mV Variaţia de potenţial (val max - val min) = amplitudine= 120mV Depolarizarea (PA) durează aproximativ 0.5-1 ms PA DIN CELULA MIOCARDICĂ VENTRICULARĂ Timp >200 ms Amplitudine maximă >0 mV Variaţia de potenţial (val max - val min)= 120mV Repolarizare rapidă - platou - repolarizare lentă Panta descendentă coboară abrupt în primele 25ms, după care face PLATOU până la 175 ms apoi coboară din nou abrupt, iar după 200ms coboară cel mai lent PA AL FIBREI MUSCULARE NETEDE DIN ANTRUL GASTRIC Timp = 5 ms Amplitudine maximă NEGATIVĂ