Activitatea Unităţilor Cultural-Artistice din România 2023 PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Autori: Andoria IONIŢĂ - Director Florina-Marilen a RĂDOI - Şef Serviciu Beatrice IOŢA...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Autori: Andoria IONIŢĂ - Director Florina-Marilen a RĂDOI - Şef Serviciu Beatrice IOŢA - Expert Constantin SĂRĂCIN - Expert Iuliana NEGRU - Expert Gabriel CHINDRIŞ - Expert Silvia CHIOREAN - Expert Direcţia de Studii, Proiecţii Demografice şi Recensământul Populaţiei Dezvoltare aplicaţie IT: Doiniţa DEMETRESCU - Şef Serviciu Direcţia de Proiectare şi Întreţinere a Aplicaţiilor Informatice Statistice Tehnoredactare şi machetare: Beatrice IOŢA - Expert Constantin SĂRĂCIN - Expert Iuliana NEGRU - Expert Gabriel CHINDRIŞ - Expert Silvia CHIOREAN - Expert Direcţia de Studii, Proiecţii Demografice şi Recensământul Populaţiei Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Publicaţia electronică pe CD-rom: Valentina MUNTEANU - Consilier Foto: Vitty-Cristian CHIRAN Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] h t t p : / / w w w. i n s s e. r o INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau Vă rugăm justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi RECICLAŢI precisă a sursei. ISSN 2066 - 4087 ISSN-L 1584 - 8221 Tiraj: 10 Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică ACTIVITATEA UNITĂŢILOR CULTURAL – ARTISTICE ANUL 2023  CUPRINS Pagina I. Precizări metodologice ……………...…………………………………………….…....... 5 II. Aspecte privind activitatea unităţilor cultural-artistice în anul 2023……………... 10 1. Activitatea bibliotecilor ……………………………………………………………………… 10 2. Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice ………………………………………………… 14 3. Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte ……...………..…….… 18 4. Activitatea editurilor de ziare şi reviste.........………………………………………...…… 21 5. Producția de filme, activitatea cinematografică, de radiodifuziune şi televiziune......... 25 III. Tabele anexă.............................................................................................................. 29 1. Numărul şi activitatea bibliotecilor pe forme de proprietate, medii de rezidenţă şi tipuri de biblioteci, în anul 2023.................................................................................... 31 2. Distribuţia bibliotecilor, după numărul volumelor existente, pe medii de rezidenţă şi tipuri de biblioteci, în anul 2023.................................................................................... 33 3. Colecţiile bibliotecilor, intrările şi eliminările de documente înregistrate în anul 2023.. 34 4. Numărul şi activitatea bibliotecilor şcolare pe medii de rezidenţă şi niveluri de educaţie, în anul 2023.................................................................................................. 36 5. Distribuţia bibliotecilor şcolare, după numărul volumelor existente, pe medii de rezidenţă şi niveluri de educaţie, în anul 2023............................................................. 36 6. Împrumutul interbibliotecar pe medii de rezidenţă şi tipuri de biblioteci, în anul 2023.. 37 7. Personalul bibliotecilor pe categorii de personal, după tipul normei şi nivelul de educaţie, pe medii de rezidenţă şi tipuri de biblioteci, în anul 2023.............................. 38 8. Numărul programelor şi proiectelor educative şi numărul activităţilor și al participanţilor la activităţile derulate de biblioteci, după tipul unităţii, în anul 2023 ….. 41 9. Numărul şi activitatea muzeelor şi colecţiilor publice pe forme de proprietate, medii de rezidenţă şi după profilul unităţii, în anul 2023……………………………………….. 42 10. Numărul şi activitatea muzeelor şi colecţiilor publice pe forme de proprietate, medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi, în anul 2023................................................................ 44 11. Expoziţiile şi publicaţiile specifice muzeelor şi colecţiilor publice pe forme de proprietate, medii de rezidenţă şi după profilul unităţii, în anul 2023............................ 45 12. Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, după modul de acces, pe medii de rezidenţă şi profilul unităţii, în anul 2023....................................................................... 47 13. Numărul proiectelor educative şi numărul activităţilor și al participanţilor la activităţile derulate de muzee şi colecţii publice, după profilul unităţii, în anul 2023…….............. 48 14. Personalul instituţiilor muzeale pe categorii de personal, după tipul normei, nivelul de educaţie şi după profilul unităţii, în anul 2023.......................................................... 50 15. Reţeaua şi activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte pe forme de proprietate, medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi, în anul 2023……………............ 54 16. Reţeaua şi activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte, după limba de desfășurare a spectacolelor, pe tipuri de unităţi, în anul 2023…………….... 57 17. Spectatorii instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte, după tipul de acces, pe forme de proprietate, medii de rezidență și pe tipuri de unități, în anul 2023.......... 59 18. Activitatea desfășurată în străinătate de instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, pe forme de proprietate, medii de rezidenţă și pe tipuri de unităţi, în anul 2023.............................................................................................................................. 61 19. Personalul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte pe categorii de personal, după tipul normei, nivelul de educaţie şi pe tipuri de unităţi, în anul 2023.... 62 20. Numărul editurilor, titlurilor şi tirajul publicaţiilor (ziare şi reviste) pe forme de proprietate şi medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................. 64 21. Numărul titlurilor de ziare şi tirajul, după frecvenţa de apariţie, pe forme de proprietate şi medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................. 66 22. Numărul titlurilor de ziare şi tirajul, după frecvenţa de apariţie şi limba de publicare, pe medii de rezidenţă, în anul 2023.............................................................................. 67 23. Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste) şi tirajul, după frecvenţa de apariţie, pe forme de proprietate şi medii de rezidenţă, în anul 2023......................................... 69 24. Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste) şi tirajul, după limba de publicare şi medii de rezidenţă, în anul 2023................................................................................... 70 25. Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste) şi tirajul pe tipuri de periodice, domenii de apariţie şi medii de rezidenţă, în anul 2023…...…..................................... 73 26. Personalul editurilor pe categorii de personal, după tipul normei, nivelul de educaţie și medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................................... 74 27. Producţia naţională de filme pe tipuri, în anul 2023..................................................... 75 28. Proiecţia de filme naţionale şi internaţionale, în anul 2023........................................... 75 29. Reţeaua şi activitatea cinematografică, în anul 2023................................................... 75 30. Structura orelor-program emise de staţiile de televiziune publice centrale şi teritoriale, în anul 2023................................................................................................. 76 31. Structura orelor-program emise de posturile publice de radio pe genuri de emisiuni şi după limba de emisie, în anul 2023................................................................................... 78 32. Numărul posturilor publice de radio şi televiziune, după aria geografică de acoperire, în anul 2023.................................................................................................................. 78 33. Numărul posturilor și structura programelor posturilor private de radio și televiziune difuzate terestru, în anul 2023.................................................................... 79 34. Numărul posturilor și structura programelor posturilor private de radio și de televiziune difuzate prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu), în anul 2023.............................................................................................................................. 79 35. Numărul posturilor și structura programelor posturilor private de radio şi de televiziune difuzate prin satelit, în anul 2023................................................................ 79 I. PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Obiectivul cercetărilor statistice din domeniul culturii Obiectivul cercetărilor statistice din domeniul culturii îl constituie producerea de informaţii necesare descrierii reţelei şi activităţii unităţilor cultural-artistice şi analizarea evoluţiilor şi tendinţelor ce se manifestă de la un an la altul. 2. Sursele de date Datele prezentate în publicaţia “Activitatea unităţilor cultural-artistice în anul 2023” sunt colectate atât prin cercetări statistice proprii realizate de Institutul Naţional de Statistică, cât şi din surse administrative.  cercetările statistice exhaustive1 sunt realizate anual de Institutul Naţional de Statistică în toate unităţile cultural-artistice din categoria bibliotecilor, muzeelor şi colecţiilor publice, instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte, editurilor de ziare și reviste;  sursele administrative furnizează date statistice referitoare la producția de filme, activitatea cinematografică, de radiodifuziune şi televiziune. Datele statistice sunt reprezentative la nivel naţional şi corespund standardelor statistice de calitate. Informaţiile statistice din domeniul culturii sunt furnizate anual de către Ministerul Culturii – Centrul Naţional al Cinematografiei, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune. 3. Metoda de colectare a datelor Datele statistice privind activitatea cultural-artistică se colectează pe baza chestionarelor statistice CULT 1 – “Activitatea bibliotecilor”, CULT 2 – “Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice”, CULT 3 – “Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte” şi CULT 4 – “Activitatea editurilor de ziare și reviste” prin auto- înregistrare pe portalul web printr-o aplicaţie IT a Institutului Naţional de Statistică sau pe suport de hârtie. Datele statistice privind activitatea bibliotecilor şcolare (din învăţământul preuniversitar) sunt obţinute din cercetările statistice proprii realizate în domeniul educaţiei de Institutul Naţional de Statistică. Datele statistice completate pe chestionarele tipărite sunt transmise anual Direcţiilor Teritoriale de Statistică. Informaţiile colectate se referă la reţeaua unităților cultural-artistice publice şi private care au desfășurat activități cultural-artistice în cursul anului 2023. Nu s-au luat în considerare unitățile cultural-artistice care au activitatea suspendată în anul de referință (închise publicului). Fluxul prelucrării informaţiilor privind activităţile cultural-artistice înregistrează următoarele faze: recepţia datelor, verificarea integrităţii, identificarea datelor lipsă, inconsistenţe, neclarităţi sau nepotriviri şi corectarea acestora, transpunerea în structuri informatice standard, procesarea la Institutul Naţional de Statistică în vederea obţinerii datelor agregate, prezentarea rezultatelor cercetării în tabele statistice sintetice sau de detaliu, validarea tabelelor şi întocmirea notelor analitice şi metodologice pentru realizarea publicaţiei. Datele sunt prelucrate şi arondate geografic pe judeţe şi medii de rezidenţă în funcţie de sediile unităţilor cultural- artistice. Personalul unităţilor cultural-artistice este înregistrat o singură dată, la unitatea cultural-artistică unde are declarată funcţia de bază. Locurile în sălile proprii de spectacole s-au înregistrat o singură dată, la unitatea cultural-artistică de bază. 1 Chestionarele cercetării statistice anuale în domeniul culturii - https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-culturii. 5 4. Periodicitate şi perioada de referinţă Cercetările statistice din domeniul culturii se realizează cu periodicitate anuală. Datele prezentate în această publicaţie se referă la situația existentă la sfârșitul anului 2023 şi au fost colectate în perioada 16.01-19.02.2024. Pentru calculul indicatorilor relativi privind activitatea unităților cultural-artistice din anul 2023 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 ianuarie 20232, în loc de 1 iulie 2023 și, din acest motiv, datele sunt provizorii. Populația rezidentă la 1 iulie 2023 va fi disponibilă în luna ianuarie 2025. Pentru calculul indicatorilor aferenți anului 2022 privind activitatea unităților cultural-artistice din anul 2022 s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 20223. 5. Concepte de bază şi precizări metodologice 5.1. Activitatea bibliotecilor Biblioteca este instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţiile de cărţi, publicaţiile seriale, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere. Conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, actualizată, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, bibliotecile se clasifică în: - naționale – biblioteci investite cu sarcina de a achiziţiona, de a prelucra şi de a conserva la nivel național documente din toate domeniile cunoașterii și, în particular, pe cele referitoare la limba și civilizația română; organizatoare a Depozitului legal de documente. În categoria bibliotecilor naționale s-a inclus și o bibliotecă de interes național (Biblioteca Academiei Române); - universitare – biblioteci aflate prioritar în serviciul studenţilor, al cadrelor didactice şi al cercetătorilor din universităţi şi din alte unităţi de învăţământ superior şi de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, pot funcţiona şi ca biblioteci publice; - specializate – biblioteci destinate, în principal, unei categorii de beneficiari sau colecţionării, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori pentru a răspunde necesităţilor specifice organismului tutelar; - publice – biblioteci de tip enciclopedic puse în slujba unei comunităţi locale sau judeţene. Din categoria bibliotecilor publice fac parte: Biblioteca Metropolitană București, bibliotecile județene, municipale și orășenești și bibliotecile comunale. Datele statistice prezentate pentru bibliotecile județene se referă şi la Biblioteca Metropolitană București; - şcolare – biblioteci organizate în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar, care se află cu precădere în serviciul elevilor şi al cadrelor didactice din instituţiile respective şi care, în limitele prevăzute de lege şi de regulamentul de organizare, pot funcţiona şi ca biblioteci publice. Datele statistice prezentate pentru bibliotecile şcolare se referă şi la reţeaua de biblioteci care aparţine Casei Corpului Didactic. Colecţia bibliotecii cuprinde următoarele categorii de documente: cărţi, publicaţii seriale, manuscrise, microformate, documente cartografice, documente de muzică tipărite, documente audiovizuale, documente grafice, documente/colecţii electronice, documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice, documente arhivistice, alte categorii de documente indiferent de suportul material. 2 Date provizorii. 3 Date definitive. 6 Volumul de bibliotecă constituie unitatea de evidenţă a bibliotecii reprezentând cărţile, broşurile, colecţiile de ziare şi reviste cu minimum 5 pagini, precum şi materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, diafilme etc.) pentru toate tipurile de biblioteci. În numărul volumelor sunt incluse şi fotocopiile şi microformatele. Utilizatorul activ este persoana care, în cursul anului de referinţă, utilizează serviciile şi facilităţile bibliotecii, inclusiv pe cele electronice, în interiorul sau în afara spaţiului bibliotecii. Numărul mediu de volume care a revenit unui utilizator activ reprezintă numărul total de volume existente în biblioteci raportat la numărul total al utilizatorilor activi ai bibliotecilor, în anul de referință. Numărul mediu de volume împrumutate spre lectură care a revenit unui utilizator activ reprezintă numărul total de volume eliberate (tranzacții de împrumut individual) raportat la numărul total al utilizatorilor activi ai bibliotecilor, în anul de referință. 5.2. Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice Muzeul este instituţia de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării și recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător. Colecţia este un ansamblu de bunuri culturale şi naturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. Colecţiile publice, conform Legii muzeelor și colecțiilor publice nr. 311/2003, republicată, sunt colecţii accesibile publicului şi specialiştilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, științifică, culturală şi memorialistică. Colecţiile private sunt colecţiile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul şi specialiştii au acces numai cu acordul deţinătorilor. După natura bunurilor culturale existente în patrimoniu, muzeele şi colecţiile publice pot fi: - de artă - muzee (colecţii publice) care deţin bunuri mobile sau imobile (monumente) consacrate artelor frumoase şi artelor aplicate, inclusiv colecţiile muzeale din mânăstiri şi biserici. În acest grup se cuprind muzeele de sculptură, galeriile de pictură, muzeele de fotografie şi film, muzeele de arhitectură, inclusiv galeriile de expoziţii care depind de biblioteci, centrele de arhive; - de arheologie şi istorie - muzee (colecţii publice) care au în patrimoniu bunuri mobile sau imobile cu caracter istoric, arheologic, comemorativ, documentar (arhive referitoare la personalităţi istorice), militar, antic etc.; bunurile culturale ale muzeelor de arheologie provin în parte sau în totalitate din săpături arheologice; - de ştiinţă şi istorie naturală – muzee (colecţii publice) sau monumente ale naturii consacrate subiectelor care se raportează la una sau mai multe discipline, cum ar fi: biologia, botanica, zoologia, paleontologia şi ecologia; - de ştiinţă şi tehnică - muzee (colecţii publice) consacrate uneia sau mai multor ştiinţe exacte, cum ar fi: astronomia, matematicile, fizica, chimia, ştiinţele medicale, construcţiile şi industriile de construcţii, articole manufacturiere etc. Sunt, de asemenea, incluse în această categorie planetariile şi centrele ştiinţifice; - de etnografie şi antropologie - muzee (colecţii publice) care expun materiale referitoare la: cultură, structuri sociale, credinţă, costume naționale, arte tradiţionale etc.; - specializate - muzee (colecţii publice) privind cercetarea şi expunerea tuturor aspectelor referitoare la o temă sau un subiect unic (neincluse într-una din categoriile de mai sus); 7  - generale - muzee (colecţii publice) care au colecţii care nu pot fi încadrate într-un domeniu principal; - alte muzee - muzee (colecţii publice) care nu intră în niciuna dintre categoriile precedente şi mixte; - grădini zoologice, grădini botanice și acvarii; - rezervaţii naturale. Suprafaţa expoziţională (mp) cuprinde suprafaţa muzeelor (colecţiilor publice), exclusiv suprafaţa depozitelor, a sălilor de lucru şi a altor anexe ale unităţii. Bunurile culturale și naturale sunt bunuri de valoare excepţională, istorică, arheologică, etnografică, artistică, documentară, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică, epigrafică, specimene (plante, animale şi faună acvatică) din grădini botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale. Bunurile naturale se înregistrează sub formă de specimene pentru grădini zoologice, acvarii, rezervații naturale și sub formă de specii și taxoni infraspecifici pentru grădini botanice. Numărul de vizitatori este înregistrat în funcție de numărul biletelor vândute sau oferite gratuit (inclusiv biletele înregistrate la „Noaptea Muzeelor”). 5.3. Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte Instituţiile de spectacole şi concerte (unități publice) şi companiile de spectacole şi concerte (unități private) funcţionează în baza Ordonanţei nr. 21/2007, modificată şi completată de Legea nr.353/2007 şi prezintă direct publicului producţii artistice (spectacole şi/sau concerte) care pot fi: spectacole dramatice, coregrafice, de operă, operetă, folclorice, de revistă, cabaret, de circ, de păpuşi şi/sau de marionete, de teatru instrumental, respectiv concerte de muzică academică, simfonică, vocal-simfonică, camerală, corală, folclorică, electronică, precum şi alte spectacole şi concerte, indiferent de gen sau orice tip de reprezentaţie. Instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte sunt, după caz: - instituţii şi companii de spectacole şi concerte de repertoriu – dispun de cel puțin un colectiv artistic, precum și personal tehnic și administrativ pentru realizarea de producții artistice, cu cel puţin trei producții artistice diferite, din care cel puțin două producții noi (premiere); - instituţii şi companii de spectacole şi concerte de proiect – dispun de personal administrativ și tehnic minim necesar funcționării instituției și pot reuni colective artistice doar pe durata unui proiect, realizând producții sau coproducții artistice prezentate în serii determinate. Instituţiile şi companiile de concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte formaţii instrumentale, corale sau vocal- instrumentale care deţin un ansamblu artistic permanent, capabil să susţină activitatea unei stagiuni de concerte. În cercetarea statistică privind activitatea instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte sunt incluse și unitățile fără personalitate juridică care sunt în structura altor unități culturale (de exemplu: ansamblurile artistice care funcționează în cadrul centrelor culturale, centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orășenești de cultură). Numărul de spectatori este înregistrat în funcție de numărul biletelor vândute sau oferite gratuit. 8 5.4. Activitatea editurilor de ziare şi reviste Statistica publicaţiilor seriale (ziare și reviste) se referă la publicaţiile imprimate sau disponibile online, editate în ţară şi oferite publicului. În statistica ziarelor se includ publicaţiile destinate publicului, care au ca obiect principal asigurarea sursei de informaţii asupra evenimentelor din actualitatea internă şi internaţională. În statistica revistelor se includ publicaţiile care tratează subiecte de interes general, studiile şi informaţiile documentare referitoare la legislaţie, finanţe, comerţ, medicină, modă, sport etc. Nu sunt considerate publicaţii: cataloagele, prospectele destinate reclamei comerciale, industriale şi turistice, publicaţiile editate în scopuri publicitare, anuarele telefonice, programele de spectacole, expoziţii şi târguri, bilanţurile societăţilor, circularele, calendarele, operele muzicale, partiturile, producţiile cartografice (hărţi geografice, astronomice, rutiere, geologice etc.) cu excepţia atlaselor. Titlul publicaţiei este utilizat ca unitate de măsură a numărului de lucrări ce se editează sau se publică, prezentat sub forma unui volum de sine stătător din punct de vedere tipografic. În cazul ziarelor şi revistelor se consideră ca „titlu” denumirea separată a fiecărui ziar sau revistă, în parte. Numărul de titluri se referă la totalul publicaţiilor seriale (ziare şi reviste). Tirajul se referă la numărul exemplarelor în care s-a tipărit un ziar sau o revistă. Tirajul anual reprezintă numărul total al exemplarelor de ziare, reviste şi alte publicaţii periodice tipărite într-un an calendaristic (12 luni) care au fost vândute (direct sau prin abonamente) şi nevândute, la acestea adăugându-se cele distribuite gratuit în ţară sau în străinătate. 9 II. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA UNITĂŢILOR CULTURAL – ARTISTICE ÎN ANUL 2023 Obiectivul cercetărilor statistice din domeniul culturii îl constituie producerea de informaţii necesare descrierii reţelei şi activităţii unităţilor cultural-artistice şi analizarea evoluţiilor şi tendinţelor ce se manifestă de la un an la altul. Totodată, acestea asigură date comparabile la nivel naţional şi internaţional pentru utilizatorii interni implicaţi în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor din domeniul culturii, cât şi pentru utilizatorii externi. 1. Activitatea bibliotecilor Reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2023 a fost formată dintr-un număr de 8263 unităţi administrative*). Rețeaua a înregistrat, faţă de anul 2022, o diminuare de 109 unităţi. În anul 2023 numărul bibliotecilor instituțiilor de învăţământ universitar a fost de 90 biblioteci universitare, la fel ca în anul anterior, iar cel al bibliotecilor specializate, care deservesc instituţiile publice şi agenţii economici, a scăzut cu 19 unităţi, ajungând la 324 biblioteci. În acelaşi timp, au fost înregistrate 1853 biblioteci publice (cu 61 unități mai puţine faţă de anul precedent), formate din 41 biblioteci judeţene (la fel ca în anul 2022), 236 biblioteci municipale şi orăşeneşti (cu 7 unități mai puține față de anul 2022) şi 1576 biblioteci comunale (cu 54 biblioteci mai puţine faţă de anul precedent). Numărul bibliotecilor şcolare a scăzut la 5993 unități în anul 2023 (cu 29 biblioteci mai puţine decât în anul 2022). Tabelul 1. Reţeaua şi activitatea bibliotecilor în perioada 2022-2023 Biblioteci*) Volume existente Utilizatori activi Volume eliberate Tipul de bibliotecă - unităţi - - mii volume - - mii persoane- - mii volume- 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Total 8372 8263 154391 153346 2362 2419 18643 19245 Naționale 3 3 21705 21800 29 29 167 235 Universitare 90 90 25638 25595 217 226 1944 2151 Specializate 343 324 5978 5764 33 32 177 171 Publice, din care: 1914 1853 42541 41980 815 842 9540 9661 - Judeţene 41 41 17596 17657 280 311 4951 5138 - Municipale şi orăşeneşti 243 236 9799 9599 212 214 2256 2232 - Comunale 1630 1576 15146 14724 323 317 2333 2291 Şcolare**) 6022 5993 58529 58207 1268 1290 6815 7027 *) Unități administrative (exclusiv filialele). **) Inclusiv reţeaua de biblioteci care aparţine Casei Corpului Didactic. Numărul volumelor existente în biblioteci a fost de 153346 mii volume, în scădere cu 0,7% (1045 mii volume) faţă de anul precedent. Repartizarea volumelor existente la sfârşitul anului 2023 pe tipuri de biblioteci a fost următoarea: 37,9% în biblioteci şcolare, 27,4% în biblioteci publice (11,5% în biblioteci judeţene, 6,3% în biblioteci municipale şi orăşeneşti şi 9,6% în biblioteci comunale), 16,7% în biblioteci ale instituțiilor de învăţământ universitar, 14,2% în biblioteci naționale şi de importanţă naţională şi 3,8% în biblioteci specializate. În mediul urban, au funcţionat 3259 biblioteci (39,4%) cu un fond de carte de 119967 mii volume (78,2%), iar în mediul rural, au funcţionat 5004 biblioteci (60,6%) cu un fond de carte de 33379 mii volume (21,8%). *) Împreună cu filialele, acestea au totalizat un număr de 8341 biblioteci. 10 Numărul volumelor intrate în colecţiile bibliotecilor, în anul 2023, a fost de 1395 mii volume, în scădere cu 91 mii volume (6,1%) faţă de anul precedent. La 100 locuitori s-au achiziţionat, în medie, 7 volume4. Numărul utilizatorilor activi a fost, în anul 2023, de 2419 mii persoane, mai mare cu 2,4% (57 mii persoane) faţă de anul 2022. Pe tipuri de biblioteci, distribuţia numărului utilizatorilor activi a fost următoarea: 53,3% dintre utilizatorii activi au frecventat bibliotecile şcolare, 34,8% bibliotecile publice (12,9% au frecventat bibliotecile judeţene, 8,8% bibliotecile municipale şi orăşeneşti, iar 13,1% bibliotecile comunale), 9,4% dintre utilizatorii activi au frecventat bibliotecile instituţiilor de învăţământ universitar, 1,3% bibliotecile specializate şi 1,2% bibliotecile naționale şi de importanţă naţională. Tabelul 2. Numărul și dotarea bibliotecilor**) naționale, universitare şi publice în anul 2023 Tipul bibliotecii Biblioteci Biblioteci Biblioteci naționale universitare publice5 Biblioteci – (nr. unităţi administrative) 3 90 1853 EXISTENT LA SFÂRŞITUL ANULUI TOTAL COLECŢII (mii volume și unități fizice) 26406 30452 43007 Cărţi şi periodice tipărite (mii volume), din care: 21800 25595 41980 - cărţi rare (mii unităţi fizice) 80 62 45 - periodice rare (mii volume) 164 6 11 Manuscrise (mii unităţi fizice) 901 37 78 Microformate (mii unităţi fizice) 143 70 9 Documente audiovizuale (mii unităţi fizice) 206 271 482 Colecţii electronice (mii unităţi fizice), din care: 68 2654 281 - accesibile online (mii unităţi fizice) 19 2489 190 Alte documente de bibliotecă (mii unităţi fizice) 3288 1825 177 Cărţi tipărite (mii titluri) 4143 9202 26809 Cărţi electronice (mii titluri) 28 203 52 INTRĂRI ÎN CURSUL ANULUI TOTAL COLECŢII (mii volume și unități fizice) 125 363 543 Cărţi şi periodice tipărite (mii volume) 105 281 472 Manuscrise (mii unităţi fizice) *) 1 1 Microformate (mii unităţi fizice) *) - - Documente audiovizuale (mii unităţi fizice) 2 1 5 Colecţii electronice (mii unităţi fizice) 9 65 63 Alte documente de bibliotecă (mii unităţi fizice) 9 15 2 Cărţi tipărite (mii titluri) 75 130 300 Cărţi electronice (mii titluri) 1 36 8 ELIMINĂRI ÎN CURSUL ANULUI TOTAL DOCUMENTE ELIMINATE (mii volume și unități fizice), din care: 9 342 485 Cărţi şi periodice tipărite (mii volume) 9 320 447 Manuscrise (mii unităţi fizice) - - *) Microformate (mii unităţi fizice) - *) *) Documente audiovizuale (mii unităţi fizice) - *) 6 Colecţii electronice (mii unităţi fizice) - 17 2 Alte documente de bibliotecă (mii unităţi fizice) - 5 30 *) Sub 0,5 mii volume. **) Exclusiv filialele. 4 Indicatorul are caracter provizoriu şi a fost calculat în funcţie de numărul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2023. 5 Biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale. 11 Numărul volumelor eliberate (inclusiv fotocopii şi microformate) diferiţilor utilizatori a fost, în anul 2023, de 19245 mii volume, revenind, în medie, 8 volume unui utilizator activ. Față de anul 2022, numărul volumelor eliberate a crescut la majoritatea tipurilor de biblioteci, astfel la bibliotecile naționale creșterea a fost de 40,7%, la bibliotecile universitare de 10,6%, la bibliotecile județene de 3,8%, iar la bibliotecile școlare creșterea a fost de 3,1%. O scădere a numărului de volume eliberate s-a înregistrat la bibliotecile specializate, cu 3,4% mai puțin față de anul anterior, la bibliotecile municipale și orășenești, cu 1,1% mai puțin față de anul 2022 și la bibliotecile comunale, cu 1,8% mai puțin față de anul precedent. Cele mai multe volume eliberate, în anul 2023, unui utilizator activ s-au înregistrat în bibliotecile județene, unde media a fost de 17 volume eliberate unui utilizator activ, urmate de bibliotecile municipale și orășenești și de bibliotecile universitare (cu 10 volume/ utilizator fiecare), de bibliotecile naționale (8 volume/utilizator) și de cele comunale (7 volume/utilizator). Bibliotecile specializate și bibliotecile școlare au eliberat fiecare, în medie, 5 volume unui utilizator activ. Bibliotecile naționale sau de importanță națională deţineau în colecţiile proprii, la sfârşitul anului 2023, un număr de 4143 mii de titluri de cărţi tipărite, 28 mii de titluri de cărţi electronice şi 21800 mii volume de cărţi şi periodice tipărite. Numărul colecţiilor electronice a fost, în anul 2023, de 68 mii unităţi. Bibliotecile universitare deţineau în colecţiile proprii 9202 mii titluri de cărţi tipărite, 203 mii titluri de cărţi electronice şi 25595 mii volume de cărţi şi periodice tipărite. Colecţiile bibliotecilor universitare includeau şi 2654 mii unități în colecţiile electronice, dintre acestea 2489 mii fiind documente accesibile online. Accesibilă publicului larg din toate zonele ţării, reţeaua de biblioteci publice, formată din biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, a pus la dispoziția publicului un număr de 41980 mii volume de cărţi şi periodice tipărite, reunind în colecţiile proprii un număr de 26809 mii titluri de cărţi tipărite și 52 mii titluri de cărți electronice. Bibliotecile publice au oferit publicului larg un număr de 281 mii unități în colecţiile electronice, mai mult de jumătate dintre acestea fiind puse la dispoziţia publicului online (190 mii documente accesibile online). Tabelul 3. Distribuţia bibliotecilor după numărul volumelor existente în anul 2023 - unități - Din care, după tipul bibliotecii din care: Biblioteci*) Naţio- Univer- Specia- Publice Municipale și Şcolare**) -Total- nale sitare Judeţene Comunale lizate orășenești Biblioteci, din care: 8341 6 94 1898 77 240 1581 6003 340 sub 5001 volume 2662 - 1 111 - 1 110 2390 160 5 – 10 mii volume 2370 - 2 895 6 12 877 1428 45 10 – 20 mii volume 2199 - 7 655 19 60 576 1473 64 20 – 50 mii volume 892 - 26 134 11 105 18 685 47 50 – 100 mii volume 101 - 13 46 - 46 - 26 16 100 – 200 mii volume 40 1 15 19 3 16 - 1 4 200 – 500 mii volume 49 2 17 26 26 - - - 4 500 – 1000 mii volume 21 1 8 12 12 - - - - peste 1000 mii volume 7 2 5 - - - - - - *) Inclusiv filialele acestora. **) Inclusiv reţeaua de biblioteci care aparţine Casei Corpului Didactic. În anul 2023, din cele 8341 biblioteci (8263 unităţi administrative şi 78 filiale), 60,3% au în colecţiile proprii sub 10 mii volume, iar 2,6% au în colecţiile proprii mai mult de 50 mii de volume. 12 Tabelul 4. Principalii indicatori de performanţă înregistraţi de bibliotecile publice în anul 2023 din care, biblioteci: Biblioteci Municipale publice*) Judeţene Comunale şi orăşeneşti Numărul mediu de volume existente în bibliotecile publice care a revenit unui utilizator activ (bucăți/persoană) 49,9 56,7 45,0 46,3 Numărul mediu de volume împrumutate spre lectură care a revenit unui utilizator activ (bucăți/persoană) 11,5 16,5 10,5 7,2 Numărul mediu de utilizatori activi care a revenit unei biblioteci publice (persoane/bibliotecă) 444 4044 889 201 *) Inclusiv filialele. Raportat la numărul de locuitori se evidenţiază faptul că, în anul 2023, la o bibliotecă publică6 au revenit, în medie, 10283 locuitori. Unui locuitor7 i-au revenit, în medie, 2,2 volume din colecţiile bibliotecilor publice, de serviciile acestor biblioteci beneficiind 842 mii utilizatori activi (4,4% din populaţia rezidentă a ţării). Pentru fiecare utilizator activ din populația rezidentă care a frecventat bibliotecile publice au fost disponibile, în medie, 49,9 volume (56,7 volume în bibliotecile judeţene, 45,0 volume în bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi 46,4 volume în bibliotecile comunale). Deși numărul bibliotecilor comunale a fost de 6,6 ori mai mare faţă de al bibliotecilor municipale şi orăşeneşti, numărul utilizatorilor a fost numai de 1,5 ori mai mare la bibliotecile comunale faţă de cele municipale şi orăşeneşti, fapt ce a condus ca numărul de volume disponibile, în medie, pentru un utilizator activ la o bibliotecă municipală şi orăşenească să fie apropiat cu cel disponibil într-o bibliotecă comunală. Totodată, se remarcă numărul mai mic de volume împrumutate de la bibliotecile comunale, un utilizator împrumutând, în anul 2023, în medie, 7,2 volume, faţă de 10,5 volume câte a împrumutat un utilizator al unei biblioteci municipale sau orăşeneşti şi 16,5 volume un utilizator al unei biblioteci judeţene. După forma de proprietate, 7904 unităţi (95,7%) din totalul bibliotecilor8 sunt unităţi proprietate majoritară de stat şi numai 359 unităţi (4,3%) sunt biblioteci private. În anul 2023, reţeaua privată a cuprins 36 biblioteci universitare, 36 biblioteci specializate şi 287 biblioteci şcolare. Personalul bibliotecilor cuprinde trei categorii distincte: personalul de specialitate (bibliotecari, bibliografi, restauratori, conservatori, custozi, informaticieni, alt personal de profil), personal administrativ şi personal de întreţinere. În anul 2023, personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile şcolare) a fost format din 9240 persoane, 90,8% (8389 persoane) fiind personal de specialitate. Tabelul 5. Numărul personalului existent la sfârşitul anului 2023, pe tipuri de biblioteci - persoane - Tipul bibliotecii Categorii de personal Total Biblioteci Şcolare*) Naționale Universitare Specializate publice Total, din care: 9240 451 1552 3965 214 3058 - personal de specialitate 8389 373 1356 3455 147 3058 - personal administrativ şi de întreţinere 851 78 196 510 67 - *) Inclusiv personalul din reţeaua de biblioteci ce aparţine Casei Corpului Didactic. 6 Unități administrative (exclusiv filialele). 7 Pentru calculul indicatorilor relativi raportaţi la populaţie s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2023, datele sunt provizorii. 8 Unități administrative (exclusiv filialele). 13 În profil teritorial, în anul 2023, cele mai multe biblioteci (unități de bază) au funcţionat în regiunile Nord-Est (1610 unităţi) şi Sud-Muntenia (1391 unităţi), iar cele mai puţine biblioteci au funcţionat în regiunile Vest (650 unităţi) şi Bucureşti-Ilfov (427 unităţi). Din punct de vedere al volumului de carte existent în colecţiile proprii, bibliotecile din regiunea Bucureşti-Ilfov au dispus de cel mai mare volum de carte (34887 mii volume), fiind urmate de cele din regiunile Nord-Est (24530 mii volume) şi Nord-Vest (21346 mii volume), iar cel mai mic volum de carte s-a înregistrat în bibliotecile din regiunea Vest (11651 mii volume). Judeţele cu cele mai multe biblioteci au fost Iaşi (356 unităţi) şi Argeș (324 unităţi), iar judeţele cu cele mai puţine biblioteci au fost Giurgiu (113 unităţi), Tulcea (104 unităţi) și Ilfov (94 unităţi). În Municipiul București, în anul 2023, a funcționat un număr de 333 biblioteci, unități de bază. În ceea ce privește numărul volumelor puse la dispoziția publicului, cele mai ridicate valori s-au raportat în judeţele Cluj (9718 mii volume) și Iași (7945 mii volume), iar cel mai mic volum de carte pus la dispoziţia publicului s-a înregistrat în judeţul Giurgiu (1036 mii volume). În Municipiul Bucureşti au fost puse la dispoziția publicului 33843 mii volume. Cele mai multe volume împrumutate care au revenit, în medie, unui utilizator activ s-au înregistrat în judeţele Iași și Sălaj (cu 13,0 volume fiecare), Neamț (11,8 volume), Harghita și Galați (cu 10,5 volume fiecare) și Vaslui (9,9 volume), iar cele mai puţine volume împrumutate care au revenit unui utilizator activ s-au înregistrat în judeţele Teleorman (5,1 volume) şi Ilfov (3,4 volume). În Municipiul Bucureşti, un utilizator activ a împrumutat de la biblioteci, în medie, 6,4 volume. 2. Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a cuprins, în anul 2023, un număr de 464 unităţi de bază şi a fost formată din: 411 muzee, 7 monumente, 20 grădini botanice, zoologice, acvarii şi 26 rezervații naturale. Activitatea muzeelor s-a desfăşurat atât la sediile de bază ale unităţilor muzeale, cât şi în cele 314 filiale şi secţii ale acestora. Tabelul 6. Numărul muzeelor şi colecţiilor publice*) în perioada 2022-2023 Muzee şi colecţii Numărul bunurilor Vizitatori publice culturale şi naturale Tipul de unitate - unităţi - - mii bunuri - - mii persoane - 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Total 446 464 32756 33469 16025 19107 Muzee de artă 95 102 433 436 2133 2714 Muzee de arheologie şi istorie 59 58 20778 21123 3080 3743 Muzee de ştiinţă şi istorie naturală 12 12 3664 3702 1014 1145 Muzee de ştiinţă şi tehnică 10 13 106 107 255 354 Muzee de etnografie şi antropologie 120 125 1143 1151 2112 2113 Muzee specializate 32 35 785 819 592 866 Muzee generale 18 17 2513 2496 474 664 Alte muzee (mixte) 46 49 2142 2430 752 1343 Monumente 8 7 12 2 374 544 Grădini botanice, zoologice, acvarii 21 20 1151 1174 3910 4218 Rezervații naturale 25 26 29 29 1329 1403 *) Unități administrative (exclusiv secții și filiale). 14 Comparativ cu anul 2022, numărul unităților muzeale a crescut cu 18 unități. Redeschiderea pentru publicul larg a unor unități muzeale închise temporar a condus, în anul 2023 la creșterea cu 7 unități a numărului de muzee de artă, cu 5 unități a numărului de muzee de etnografie și antropologie, cu câte 3 unități a numărului de muzee de știință și tehnică, a numărului de muzee specializate și a numărului de muzee mixte. De asemenea, față de anul 2022, o nouă rezervație naturală a fost înregistrată în cadrul cercetării din domeniul culturii în anul 2023, declarând că a fost deschisă publicului și a avut vizitatori. Figura 1. Numărul muzeelor şi colecţiilor publice*), după profilul unității, în perioada 2022-2023 *) Unități administrative (exclusiv secții și filiale). După aria de acoperire teritorială, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în anul 2023, au funcţionat: 66 de muzee şi colecţii publice de importanţă naţională (cu 49 filiale şi secţii), 28 de muzee şi colecţii publice de importanţă regională (cu 46 filiale şi secţii), 59 de muzee şi colecţii publice de importanţă judeţeană (cu 149 filiale şi secţii) şi 311 muzee şi colecţii publice de importanţă locală (cu 70 filiale şi secţii). După forma de proprietate, în anul 2023, au fost deschise publicului 364 muzee şi colecţii publice proprietate majoritară de stat (cu 306 filiale și secții) şi 100 muzee şi colecţii publice proprietate majoritar privată (cu 8 filiale și secții). Suprafaţa expoziţională ocupată de muzee, monumente, grădini botanice, zoologice și acvarii a totalizat 7054600 m2, iar o suprafață de 491626 ha a fost ocupată de rezervaţiile naturale. 15  Figura 2. Distribuţia muzeelor şi colecţiilor publice, după importanţa patrimoniului, în perioada 2022-2023 Numărul bunurilor culturale şi naturale, la sfârşitul anului 2023, a fost de 33469 mii, dintre acestea 32266 mii reprezintă bunuri culturale şi piese de muzeu, 1174 mii reprezintă bunuri naturale (plante, animale, faună acvatică etc.) din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi 29 mii reprezintă bunuri naturale (plante și animale) din rezervații naturale. În anul 2023, faţă de anul 2022, în contextul creșterii numărului de unități muzeale s-a înregistrat și o creștere de 713 mii bunuri culturale și naturale expuse publicului. Prin redeschiderea unor unități sau reintroducerea unor bunuri culturale în expozițiile deschise publicului s-au înregistrat creșteri ale numărului de bunuri culturale, în principal la muzeele de arheologie şi istorie (cu 345 mii bunuri culturale), la muzeele mixte (cu 288 mii bunuri culturale), la muzeele de știință și istorie naturală (cu 38 mii bunuri culturale), la muzeele specializate (cu 34 mii bunuri culturale) și la grădinile botanice, zoologice, acvarii (cu 23 mii bunuri culturale și naturale). În unităţile muzeale proprietate majoritară de stat au fost expuse 33304 mii bunuri culturale și naturale (99,5%), iar în unitățile muzeale din sectorul majoritar privat au fost expuse un număr de 165 mii bunuri culturale și naturale (0,5%). Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, înregistrat în anul 2023, a fost de 19107 mii persoane, în creștere cu 19,2% (3082 mii persoane) faţă de anul precedent. Din totalul vizitatorilor, 13486 mii persoane (70,6%) au vizitat muzeele şi monumentele, 4218 mii persoane (22,1%) au vizitat grădinile botanice, zoologice și acvariile, iar 1403 mii persoane (7,3%) au vizitat rezervaţiile naturale. Din punct de vedere al accesului la muzee, din cei 19107 mii de vizitatori, 44,5% au plătit integral biletele de acces, 26,6% au beneficiat de reduceri la bilete, 25,8% au beneficiat de acces gratuit în cursul anului, iar 3,1% au vizitat gratuit muzeele în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor. 16 Numărul vizitatorilor care au participat la „Noaptea Muzeelor” a crescut de la 481 mii persoane în anul 2022, la 596 mii persoane în anul 2023. Tabelul 7. Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, după modul de acces, în anul 2023 - mii persoane - Din total vizitatori, după tipul biletului: Din care: Total Gratuit în Tipul de unitate în grupuri vizitatori Întreg Redus Gratuit „Noaptea organizate Muzeelor" Total 19107 2332 8492 5083 4936 596 Muzee de artă 2714 273 1013 662 934 105 Muzee de arheologie și istorie 3743 401 1768 1005 841 129 Muzee de ştiinţă şi istorie naturală 1145 215 399 429 241 76 Muzee de ştiinţă şi tehnică 354 68 119 120 89 26 Muzee de etnografie şi antropologie 2113 260 675 549 824 65 Muzee specializate 866 230 243 317 236 70 Muzee generale 664 54 111 136 370 47 Alte muzee (mixte) 1343 185 295 304 682 62 Monumente 544 91 381 119 39 5 Grădini botanice, zoologice, acvarii 4218 241 2570 1129 509 10 Rezervaţii naturale 1403 314 918 313 171 1 Din totalul vizitatorilor, cele mai multe persoane au vizitat grădinile botanice, zoologice şi acvariile (22,1%), muzeele de arheologie şi istorie (19,6%) și muzeele de artă (14,2%), iar cele mai puţine persoane au vizitat muzeele de ştiinţă şi tehnică (1,9%). Cele 7 monumente au fost vizitate de 2,8% dintre vizitatori. Dintre participanţii la „Noaptea Muzeelor”, cei mai mulți au vizitat muzeele de arheologie și istorie (21,6%) și muzeele de artă (17,6%). În anul 2023 au fost organizate 3748 expoziţii de bază şi 4138 expoziţii temporare. Din punct de vedere al organizării expoziţiilor temporare, un număr de 2500 expoziţii au fost organizate de muzee (83,8% au fost organizate la sediile muzeelor, iar 16,2% au fost expoziţii itinerante), 1070 expoziţii au fost găzduite de muzee la sediile proprii şi 568 au fost expoziţii temporare la care au participat muzeele în afara sediilor proprii (organizate la sediile altor muzee din ţară sau din străinătate). Față de anul 2022, numărul expozițiilor de bază a crescut cu 711 expoziții, iar numărul expozițiilor temporare a crescut cu 520 expoziţii. Activităţile specifice desfăşurate de muzee au cuprins, în anul 2023, 11885 proiecte educative care s-au adresat populaţiei de toate vârstele. În cadrul proiectelor desfăşurate de muzee9 au avut loc 24693 activităţi educative specifice. La activitățile din cadrul proiectelor organizate de unitățile muzeale au participat 1073,7 mii persoane, dintre acestea 515,6 mii (48,0%) au fost copii cu vârsta de până la 14 ani. În cadrul activităților organizate prin proiectele educative derulate de grădinile botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale au participat 167,1 mii persoane, copiii cu vârsta de până la 14 ani reprezentând 54,2%. Numărul personalului din cadrul muzeelor10, grădinilor botanice, zoologice, acvariilor şi rezervaţiilor naturale, existent la sfârşitul anului 2023, a fost de 7364 persoane, mai mult de jumătate din acesta fiind personal de specialitate (3746 persoane). Din totalul personalului de specialitate, 35,7% (1336 persoane) au fost muzeografi, 22,2% (831 persoane) conservatori şi restauratori, 6,0% (225 persoane) cercetători, iar 36,1% (1354 persoane) 9 Inclusiv grădinile botanice, zoologice, acvariile și rezervațiile naturale. 10 Inclusiv monumentele. 17 alt personal de specialitate. Din totalul personalului, 56,4% a fost reprezentat de personalul cu studii superioare, iar 59,1% din personalul angajat a fost personal de sex feminin (4351 persoane). În profil teritorial, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în regiunea Bucureşti-Ilfov se regăsesc 37,4% dintre muzeele, secţiile şi filialele muzeelor de importanţă naţională (43 de unităţi din cele 115 existente la nivel naţional), unde au fost expuse 85,2% din bunurile naturale și culturale ale muzeelor de importanță națională. Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat în muzeele și colecțiile publice din judeţul Braşov (2790 mii), Municipiul Bucureşti (2469 mii) şi judeţul Sibiu (1428 mii), iar cei mai puţini în judeţele Teleorman (7,9 mii) și Giurgiu (6,3 mii). Din punct de vedere al suprafeţei de expunere, cea mai mare suprafaţă o ocupă rezervaţiile naturale, astfel cele mai mari suprafeţe de expunere ale acestora sunt în judeţele Caraș-Severin (134651 ha), Hunedoara (76335 ha), Bihor (75793 ha) și Neamţ (59568 ha). În Municipiul București s-a înregistrat o suprafață de expunere de 223 ha. 3. Activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins, în anul 2023, un număr de 175 unităţi de bază şi a fost formată din: 81 de teatre (62 teatre dramatice, 16 teatre de păpuși și marionete și 3 teatre muzicale, de estradă şi de operetă), 18 filarmonici și orchestre simfonice 11, 10 opere, 5 orchestre populare, 3 coruri, 1 circ, 30 de centre culturale și 27 alte tipuri de instituții culturale: ansambluri artistice, fanfare, trupe de dans şi de divertisment, care au funcționat independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii, caselor municipale de cultură sau caselor orășenești de cultură. Tabelul 8. Reţeaua şi activitatea*) instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte în perioada 2022-2023 Instituţii şi Titluri de piese, companii de spectacole, Locuri în sălile Spectacole*) Spectatori*) spectacole concerte, - nr. reprezentații - - mii persoane - proprii Tipul de unitate şi concerte**) evenimente - număr locuri - - unităţi - - titluri - 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Total 172 175 21365 27280 21474 24082 4241 6148 53310 56621 Teatre dramatice 63 62 2247 2353 9809 10721 1493 1884 24946 24659 Teatre de păpuși și marionete (animaţie) 16 16 720 775 4342 4503 725 688 3659 3943 Opere 9 10 414 563 1329 1758 454 785 3050 3450 Teatre muzicale, de estradă şi operetă 3 3 129 149 327 321 71 96 2071 1671 Filarmonici și orchestre simfonice 19 18 7380 8779 1806 1978 353 491 7524 7732 Ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment***) 25 27 4048 7787 1711 2445 571 1161 3388 5819 Orchestre populare 6 5 3779 3940 253 310 190 167 697 - Coruri 1 3 888 1044 117 148 42 412 510 860 Circ 1 1 5 5 103 98 83 95 1800 1800 Centre culturale 29 30 1755 1885 1677 1800 259 369 5665 6687 *) Datele se referă numai la activitatea instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte din țară. **) Exclusiv secţiile. ***) Inclusiv alte tipuri (fanfare și ansambluri artistice care funcționează independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orășenești de cultură). 11 Inclusiv orchestrele camerale. 18 Comparativ cu anul precedent, în anul 2023 numărul total al instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a înregistrat o creștere cu 3 unități. La spectacolele susținute de instituţiile şi companiile de spectacole și concerte, în anul 2023, au participat 6148 mii spectatori, reprezentând o creștere cu 45,0% față de anul precedent. În funcţie de tipul instituţiilor şi companiilor de spectacole și concerte, în anul 2023, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat la teatre dramatice, reprezentațiile acestora fiind vizionate de 1884 mii persoane (30,6%) şi la ansambluri artistice, trupe de dans și de divertisment, unde s-au înregistrat 1161 mii spectatori (18,9%). Figura 3. Distribuția spectatorilor, pe tipuri de instituții și companii de spectacole și concerte, în perioada 2022-2023 În anul 2023, în medie, 323 din 1000 locuitori12 au participat ca spectatori la spectacolele organizate de instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, față de 223 spectatori la 1000 locuitori în anul 202213. Numărul reprezentațiilor susținute în anul 2023 a fost de 24082, de 1,1 ori mai mare decât numărul reprezentațiilor înregistrat în anul precedent. Din totalul reprezentaţiilor susţinute în anul 2023 de instituţiile şi companiile de spectacole și concerte, 21082 reprezentaţii (87,6%) s-au desfășurat în limba română, 2428 reprezentaţii (10,1%) în limba maghiară, 224 reprezentaţii în limba germană (0,9%), 103 reprezentaţii în limba idiș (0,4%) și 245 reprezentații în altă limbă (reprezentând 1,0%). Cele mai multe reprezentaţii s-au desfăşurat la teatrele dramatice, 10721 reprezentaţii (44,5%). Din totalul spectacolelor susţinute de teatrele dramatice, 8872 reprezentaţii (82,8%) au fost în limba română, 1570 reprezentaţii (14,6%) în limba maghiară, 176 reprezentaţii (1,6%) în limba germană şi 103 reprezentaţii (1,0%) au fost în limba idiş. Un număr important de reprezentaţii în limbile minorităţilor naţionale au fost susţinute la teatrele de păpuși și marionete (teatrele de animaţie), unde 421 reprezentaţii au fost susţinute în limba maghiară şi 44 reprezentaţii în limba germană. 12 Indicatorul a fost calculat cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2023, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011; datele sunt provizorii. 13 Indicatorul a fost calculat cu populaţia rezidentă la 1 iulie 2022, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011; datele sunt definitive. 19 Tabelul 9. Numărul spectacolelor*) susţinute de instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, după limba în care s-au desfăşurat spectacolele, în anul 2023 - număr reprezentații - Din total, după Spectacole Tipul de unitate limba în care s-au desfăşurat spectacolele Total Română Maghiară Germană Idiş Altă limbă Total 24082 21082 2428 224 103 245 Teatre dramatice 10721 8872 1570 176 103 - Teatre de păpuși și marionete (animație) 4503 4038 421 44 - - Opere 1758 1456 58 - - 244 Teatre muzicale, de estradă şi de operetă 321 321 - - - - Filarmonici și orchestre simfonice 1978 1978 - - - - Ansambluri artistice, trupe de dans, de divertisment**) 2445 2164 276 4 - 1 Orchestre populare 310 310 - - - - Coruri 148 148 - - - - Circ 98 98 - - - - Centre culturale 1800 1697 103 - - - *) Datelese referă numai la spectacolele susținute în țară. **) Inclusiv alte tipuri (fanfare și ansambluri artistice care funcționează independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor județene pentru conservarea și promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orășenești de cultură). Un număr de 2445 spectacole au fost susținute în anul 2023 de ansamblurile artistice, de trupele de dans, de divertisment și de alte tipuri de instituții culturale (1765 reprezentații susținute de ansamblurile artistice, 41 reprezentații susținute de trupele de dans, 115 reprezentații susținute de trupele de divertisment și 524 reprezentații susținute de alte tipuri de instituții culturale), dintre acestea, 2164 reprezentații (88,5%) au fost susținute în limba română. Din cele 1765 spectacole susținute de ansamblurile artistice, 272 de reprezentaţii (15,4% dintre reprezentaţii) au fost susţinute în limba maghiară și 4 reprezentații (0,2% dintre reprezentații) au fost susținute în limba germană. Operele au susţinut 1758 spectacole, dintre care 58 de reprezentaţii în limba maghiară și 244 de reprezentații în altă limbă. Centrele culturale au susținut 1800 spectacole, dintre care 103 de reprezentaţii au fost susținute în limba maghiară. Teatrele muzicale, de estradă şi de operetă, filarmonicele și orchestrele simfonice, orchestrele populare, trupele de divertisment, corurile și circul au susţinut reprezentaţii numai în limba română. Personalul de specialitate existent la sfârşitul anului 2023 în cadrul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a fost de 13199 persoane, cu 518 persoane mai mult decât în anul 2022. Dintre acestea, 45,9% (6053 persoane) au fost persoane de sex feminin. Din totalul personalului, 58,6% (7730 persoane) a fost reprezentat de personalul cu funcţii artistice de specialitate, 20,9% (2761 persoane) de personalul cu funcţii tehnice de specialitate, iar 20,5% (2708 persoane) de personalul cu funcţii administrative de specialitate. În profil teritorial, cele mai multe instituţii şi companii de spectacole şi concerte au funcţionat în regiunea Centru (35 unităţi de bază şi 13 secţii), urmată de regiunea Nord-Vest (28 unităţi de bază şi 17 secţii), iar cele mai puţine în regiunile Nord-Est (18 unități de bază și 2 secții) și Vest (15 unităţi de bază şi 2 secţii). În ceea ce priveşte numărul reprezentaţiilor susţinute în anul 2023, cele mai multe reprezentaţii au fost susţinute în regiunile Bucureşti-Ilfov (6846 reprezentaţii) și Centru (4608 reprezentaţii), iar cele mai puţine reprezentaţii au fost susţinute în regiunea Sud-Muntenia (1283 reprezentaţii). Din punct de vedere al numărului de spectatori care au participat la spectacolele instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte susţinute în țară, atât în sălile de spectacole, cât și în aer liber, cei mai mulţi spectatori au fost înregistraţi în regiunile Bucureşti-Ilfov (2107 mii 20 spectatori) și Nord-Vest (976 mii spectatori), iar cei mai puţini spectatori au fost înregistraţi în regiunile Vest (286 mii spectatori) și Sud-Muntenia (232 mii spectatori). Din punct de vedere al repartizării unităților și a activității acestora în profil teritorial (la nivelul județelor și al Municipiului București) cele mai multe instituţii şi companii de spectacole şi concerte se regăsesc în Municipiul Bucureşti (32 unităţi de bază şi 10 secţii), unde au avut loc şi cele mai multe reprezentaţii (6846 reprezentaţii) şi unde s-au înregistrat şi cei mai mulţi spectatori (2107 mii spectatori, respectiv 34,3% din totalul spectatorilor la nivel național). În privinţa mărimii reţelei instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte, Municipiul Bucureşti a fost urmat de judeţele Braşov (12 unităţi de bază și 3 secții), Cluj (13 unităţi de bază şi o secţie) și Bistrița- Năsăud (5 unităţi de bază şi 8 secţii). Din punct de vedere al numărului de reprezentații, Municipiul București a fost urmat de județele Iași (1600 reprezentații) și Brașov (1336 reprezentații), iar din punct de vedere al numărului de spectatori a fost urmat de județele Cluj (626 mii spectatori) și Brașov (352 mii spectatori). Cele mai puţine reprezentaţii au fost susţinute în judeţele: Mehedinți (47 reprezentaţii) și Ialomiţa (13 reprezentaţii), iar cei mai puţini spectatori s-au înregistrat în județele Ialomița (12 mii spectatori) și Teleorman (11 mii spectatori). În anul 2023, instituțiile și companiile de spectacole și concerte au susținut în străinătate un număr de 599 reprezentații, comparativ cu un număr de 410 reprezentații susținute în anul 2022. Cele mai multe reprezentații susținute în străinătate în anul 2023 au fost susținute de teatrele dramatice (296 reprezentații) și de ansamblurile artistice (74 reprezentații). La evenimentele susținute în străinătate de instituțiile și companiile de spectacole și concerte s-au prezentat 824 piese și titluri din repertoriul curent (479 piese și titluri în anul 2022), dintre acestea un număr de 596 piese și titluri au fost prezentate în turnee, 158 piese și titluri la festivaluri de gen și 70 piese și titluri la alte evenimente culturale organizate în străinătate. La spectacolele susținute de instituțiile și companiile de spectacole și concerte au participat un număr de 259 mii spectatori (154 mii în anul 2022). 4. Activitatea editurilor de ziare şi reviste În anul 2023 au funcţionat 525 unităţi cu activitate editorială a ziarelor și revistelor. Dintre acestea, 257 edituri au publicat ziare (cotidiene şi/sau necotidiene), 225 edituri au publicat reviste şi un număr de 43 edituri au publicat atât ziare, cât şi reviste. Faţă de anul 2022, în anul 2023 numărul de edituri care au editat numai ziare a crescut cu 8 unități, numărul de edituri care au editat numai reviste a scăzut cu 4 unități, iar numărul de edituri care au editat atât ziare, cât și reviste, a crescut cu 10 unități. Tabelul 10. Numărul titlurilor de ziare tipărite, după frecvenţa de apariţie şi limba de publicare , în perioada 2022-2023 - număr titluri tipărite - Titluri tipărite Din care în: Tipul ziarelor Limba română Limba maghiară Alte limbi *) Frecvenţa de apariţie 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Cotidiene 79 81 67 70 12 10 - 1 Necotidiene, din care: 150 159 133 143 11 12 6 4 - 2-3 ori pe săptămână 19 18 18 17 - - 1 1 - o dată pe săptămână 74 65 61 54 10 9 3 2 - cu frecvenţă neregulată 57 76 54 72 1 3 2 1 *) bilingve, multilingve sau editate într-o limbă străină: germană, engleză etc. 21 Cele 300 de edituri în care s-au editat ziare în anul 2023 au publicat un număr de 81 titluri de ziare cotidiene tipărite (cu 2 titluri mai multe decât în anul 2022) şi 159 titluri de ziare necotidiene tipărite (cu 9 titluri mai multe decât în anul 2022). Totodată, în anul 2023 s-au publicat online un număr de 201 titluri de ziare cotidiene (cu 8 titluri mai multe decât în anul 2022) şi 88 titluri de ziare necotidiene (cu 8 titluri mai puține decât în anul 2022). Din totalul titlurilor de ziare cotidiene tipărite, 70 titluri (86,4%) s-au editat în limba română, iar 10 titluri (12,3%) s-au editat în limba maghiară. Online s-au publicat 193 titluri de ziare cotidiene în limba română (96,0%) și 8 titluri (4,0%) de ziare cotidiene în limba maghiară. Din totalul titlurilor de ziare necotidiene tipărite, 143 titluri (89,9%) s-au publicat în limba română, 12 titluri (7,6%) în limba maghiară, iar 4 titluri (2,5%) au fost publicate în alte limbi. Online s-au publicat 82 titluri de ziare necotidiene în limba română (93,2%), 3 titluri de ziare necotidiene în limba maghiară, iar 3 titluri de ziare necotidiene au fost publicate în alte limbi. Tabelul 11. Tirajul anual al ziarelor după frecvenţa de apariţie şi limba de publicare, în perioada 2022-2023 - mii exemplare - Din care în: Tipul ziarelor Tirajul anual Limba română Limba maghiară Alte limbi*) Frecvenţa de apariţie 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Cotidiene 63807 53978 49751 42650 14056 11228 - 100 Necotidiene, din care: 13673 12320 11975 11198 1311 859 387 263 - 2-3 ori pe săptămână 903 811 799 707 - - 104 104 - o dată pe săptămână 11260 10228 9680 9225 1310 856 270 147 - cu frecvenţă neregulată 1510 1281 1496 1266 1 3 13 12 *) bilingve, multilingve sau editate într-o limbă străină: germană, engleză etc. În anul 2023, tirajul ziarelor cotidiene a ajuns la 53978 mii exemplare, în scădere cu 15,4%, iar cel al ziarelor necotidiene a fost de 12320 mii exemplare, în scădere cu 9,9%. În profil teritorial, pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe titluri de ziare cotidiene s-au editat în regiunea Sud-Muntenia (43 titluri online şi 6 titluri tipărite), urmată de regiunea Nord-Est (cu 34 titluri online şi 11 titluri tipărite), iar cele mai puţine titluri de ziare cotidiene s-au editat în regiunile Centru (13 titluri online şi 15 titluri tipărite), Sud-Vest Oltenia (21 titluri online şi 7 titluri tipărite) și Sud-Est (12 titluri online şi 8 titluri tipărite). În Municipiul Bucureşti s-au editat cele mai multe titluri de ziare cotidiene (28 titluri online şi 11 titluri tipărite), urmat de județul Cluj (15 titluri online și 5 titluri tipărite), la polul opus situându-se judeţul Ialomiţa, în care editurile nu au editat niciun titlu de ziar cotidian. Din punct de vedere al editării ziarelor necotidiene, cele mai multe titluri de ziare necotidiene au fost editate în regiunea Sud-Muntenia (22 titluri online și 30 titluri tipărite), urmată de regiunea Vest (13 titluri online şi 39 titluri tipărite), iar cele mai puţine în regiunea Nord-Vest (2 titluri online şi 11 titluri tipărite). În județul Timiș s-au editat cele mai multe titluri de ziare necotidiene (8 titluri online şi 29 titluri tipărite), urmat de Municipiul București (12 titluri online şi 18 titluri tipărite). La polul opus s-au situat judeţele Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Giurgiu, Maramureş, Mureș, Neamţ și Satu Mare în care, în anul 2023, nu s-a editat niciun titlu de ziar necotidian. Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste) apărute în anul 2023 a fost de 1305 titluri tipărite, cu 66 titluri mai puţine faţă de anul 2022, iar numărul titlurilor publicaţiilor periodice cu apariţie online a crescut de la 446 titluri în anul 2022, la 562 titluri în anul 2023. 22 Titlurile publicaţiilor periodice tipărite în limba română au reprezentat 72,9% din totalul titlurilor de periodice publicate, cele în limba maghiară 4,0%, iar 23,1% dintre reviste au fost publicate în alte limbi (engleză, franceză, slovacă, italiană, bilingve sau multilingve). Dintre cele 562 titluri de periodice publicate online, 288 titluri au fost publicate în limba română (51,2%), 140 de titluri bilingve sau multilingve (24,9%), 99 titluri în limba engleză (17,6%), 20 titluri în limba franceză (3,6%), 13 titluri în limba maghiară (2,3%) și două titluri într-o altă limbă (0,4%). Tabelul 12. Numărul titlurilor publicaţiilor periodice tipărite (reviste) după frecvenţa de apariţie şi limba de publicare, în perioada 2022-2023 - număr titluri tipărite - Din care în: Frecvenţa de apariţie a publicaţiilor Titluri tipărite Limba română Limba maghiară Alte limbi*) periodice 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Total 1371 1305 1024 951 55 52 292 302 - de cel puţin 4 ori pe săptămână 4 29 4 29 - - - - - de 1-3 ori pe săptămână 11 9 11 9 - - - - - de 2-3 ori pe lună 15 22 13 19 2 2 - 1 - de 8-12 ori pe an 254 219 211 167 26 25 17 27 - de 5-7 ori pe an 68 65 60 50 1 6 7 9 - de 2-4 ori pe an 475 404 278 236 16 12 181 156 - o dată pe an sau la o perioadă mai mare 380 385 292 274 3 2 85 109 - la intervale neregulate 164 172 155 167 7 5 2 - *) bilingve, multilingve sau editate într-o limbă străină: engleză, franceză, slovacă etc. După frecvenţa de apariţie a titlurilor publicaţiilor periodice tipărite, cele mai multe publicaţii periodice (reviste) apărute în anul 2023 s-au editat de 2-4 ori pe an (31,0%), urmate de publicaţiile periodice editate o dată pe an sau la o perioadă mai mare (29,5%). Tabelul 13. Tirajul publicaţiilor periodice (reviste) tipărite, după frecvenţa de apariţie şi limba de publicare, în perioada 2022-2023 - mii exemplare - Din care în: Frecvenţa de apariţie a publicaţiilor Tirajul anual Limba română Limba maghiară Alte limbi *) periodice 2022 2023 2022 2023 2022 2023 2022 2023 Total 12972 11927 11666 10778 1015 955 291 194 - de cel puţin 4 ori pe săptămână 627 826 627 826 - - - - - de 1-3 ori pe săptămână 4653 3640 4653 3640 - - - - - de 2-3 ori pe lună 2001 1467 1891 1390 110 76 - 1 - de 8-12 ori pe an 3057 2793 2267 2022 743 747 47 24 - de 5-7 ori pe an 501 808 423 698 2 62 76 48 - de 2-4 ori pe an 781 1113 526 1003 129 54 126 56 - o dată pe an sau la o perioadă mai mare 1157 1059 1112 981 4 13 41 65 - la intervale neregulate 195 221 167 218 27 3 1 - *) Bilingve, multilingve sau editate într-o limbă străină: engleză, franceză, slovacă etc. Tirajul anual al publicaţiilor periodice (reviste) a fost, în anul 2023, de 11927 mii exemplare, în scădere faţă de anul 2022 cu 8,1% (1045 mii exemplare), determinat de scăderea tirajului publicaţiilor editate în limba română cu 7,6% (888 mii exemplare), al celor în limba maghiară, cu 5,9% (60 mii exemplare), dar şi la revistele editate în alte limbi cu 33,3% (97 mii exemplare). Comparativ cu anul 2022, în anul 2023 se observă o scădere semnificativă a tirajului la publicaţiile periodice cu apariție de 2-3 ori pe lună (26,7%) și la cele cu apariție de 1-3 ori pe săptămână (21,8%). Creșteri ale tirajului 23 s-au înregistrat la publicațiile cu apariție de 2-4 ori pe an (cu 332 mii exemplare) și la publicațiile cu apariție de 5-7 ori pe an (cu 307 mii exemplare). Publicaţiile periodice (revistele) au fost destinate atât publicului larg, 50,8% dintre publicațiile tipărite (663 titluri), respectiv 46,4% dintre publicațiile online (261 titluri), cât şi publicului de specialitate, 49,2% dintre publicațiile tipărite (642 titluri), respectiv 53,6% dintre publicațiile online (301 titluri). Dintre publicaţiile periodice destinate publicului larg, numărul cel mai mare de titluri după domeniul de apariţie l-au avut publicaţiile științifice și tehnice cu 114 titluri tipărite şi 91 titluri online, urmate de publicațiile pentru copii și tineret, benzi desenate și ilustrații, cu 181 titluri tipărite și 5 titluri online. Dintre periodicele de specialitate, cele mai multe titluri după domeniul de apariție le-au avut revistele de specialitate (tehnice, ştiinţifice şi de cercetare) cu 349 titluri tipărite şi 263 titluri online, reprezentând 54,4% din totalul periodicelor tipărite destinate publicului de specialitate, respectiv 87,4% din totalul periodicelor online destinate publicului de specialitate. Tabelul 14. Numărul şi tirajul anual al publicaţiilor periodice (reviste), după domeniul de apariţie, în anul 2023 Titluri periodice Titluri periodice Tirajul anual al online tipărite periodicelor Domeniul de apariţie tipărite -număr titluri online- -număr titluri tipărite- -mii exemplare- TOTAL 562 1305 11927,4 Periodice destinate publicului larg 261 663 10213,9 - Magazine ilustrate de informație și reportaje 26 25 822,6 - Publicatii politice, filosofice, religioase și culturale 52 92 2072,6 - Magazine pentru femei, barbați și familie 11 15 1059,6 - Magazine de radio, televiziune și cinema 2 4 2474,2 - Publicații pentru turism, călătorii, timp liber și sport 6 11 309,8 - Publicații istorice și geografice 22 35 147,1 - Publicații știintifice și tehnice 91 114 78,8 - Publicații pentru copii și tineret, benzi desenate și ilustrații 5 181 1830,0 - Alte periodice destinate publicului larg 46 186