TEMA. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

**TEMA. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE** +-----------------------------------------------------------------------+ | ***Obiective generale:*** | | | | - - - - -...

**TEMA. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE** +-----------------------------------------------------------------------+ | ***Obiective generale:*** | | | | - - - - - | +=======================================================================+ | ***Concepte-cheie:*** *resurse financiare publice, produsul intern | | brut, bunuri şi servicii publice, mijloace băneşti.* | +-----------------------------------------------------------------------+ **4.1. Conţinutul economic al resurselor financiare publice** În mod obiectiv, autorităţile publice trebuie să furnizeze bunuri şi servicii publice, precum şi să efectueze transferuri de venituri în cadrul societăţii. Aceasta presupune constituirea unor resurse financiare la dispoziţia statului. Resursele, în general, reprezintă elemente ale bogăţiei unei naţiuni şi constau din: **Figura 4.1. Clasificarea resurselor** *Sursa:* elaborat de autori în baza \[1, p.88\]. Resursele financiare (ale societăţii) reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti dintr-o economie, necesare realizării obiectivelor economice şi sociale, într-un interval de timp determinat. Resursele financiare publice reprezintă mijloacele băneşti aflate la dispoziţia autorităţilor publice într-un interval de timp determinat. Între resursele financiare publice şi resursele financiare ale societăţii există un raport ca de la parte la întreg, având în vedere coexistenţa dar şi distincţia dintre finanţele publice şi finanţele particulare. În teoria finanţelor publice, se consideră că alocarea efectivă a resurselor între sectorul public şi cel particular determină o anumite proporţie între acestea, considerată ca fiind optimă dacă cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute la un nivel maxim prin intermediul celor două sectoare. Cetăţenii unei ţări, pot manifesta la un moment dat, anumite preferinţe faţă de procurarea bunurilor private şi a celor publice, preferinţele fiind determinate de o anumită distribuţie a veniturilor şi a averii. În ţările cu economie de piaţă, ponderea cea mai mare a resurselor financiare publice o reprezintă prelevările cu caracter fiscal. Resursele financiare publice cuprind resursele administraţiei centrale de stat, resursele asigurărilor sociale de stat şi resursele instituţiilor publice cu caracter autonom. Aportul cel mai însemnat la constituirea resurselor financiare publice îl au veniturile curente. În principal, veniturile curente sunt mobilizate din impozite directe şi indirecte, ca surse de redistribuire. Veniturile din capital sunt resurse ordinare de o importanţă mai mică. Volumul resurselor financiare diferă de la stat la stat şi depinde de mărimea produsului intern brut, de posibilitatea apelării la resursele financiare externe. În Republica Moldova, tot mai frecvent se manifestă o cerere sporită de resurse financiare, generată de creşterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decît cel al evoluţiei produsului intern brut. Problemele fiscale şi bugetare joacă un rol important în economia de piaţă. Impozitul reprezintă un instrument cu ajutorul căruia statul îşi mobilizează resursele financiare publice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice. Procesul de descentralizare financiară în Republica Moldova contribuie esenţial la accentuarea rolului deosebit al mecanismelor de impozitare. Impozitele şi taxele constituie sursă tradiţională de formare a veniturilor bugetelor, una dintre cele mai importante surse de finanţare a cheltuielilor publice. Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în cadrul primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale a celor ce exercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere statală. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuiază în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege. Principalele trăsături ale impozitelor sunt: ***Legalitatea impozitelor.*** Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decît dacă există legea respectivă la impozit. ***Obligativitatea impozitelor.*** Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare. ***Nerambursarea impozitelor.*** Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup. ***Nonechivalenţa impozitelor.*** Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor. Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Rolul cel mai important al impozitelor este cel financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. În ultimul timp s-a accentuat rolul impozitelor pe plan economic, caracterizat prin încercările statului de a folosi impozitele ca un mijloc de intervenţie în activitatea economică. Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor statul procedează la redistribuirea unei părţi importante din PIB între clase şi pături sociale. În literatura de specialitate se vorbeşte de existenţa unor limite ale impozitelor, caracterizată ca pondere a acestora în PIB. Limita impozitelor dintr-o anumită ţară este influenţată atît de factori externi sistemului de impozite, cît şi de factori interni (proprii) ai acestuia. Din categoria factorilor externi ce influenţează limita impozitelor se pot menţiona: nivelul PIB pe locuitor, nivelul mediu al impozitelor pe plan internaţional, condiţii de natură politică, economică, socială etc.. În cadrul factorilor proprii sistemului de impunere, care influenţează limita impozitelor, locul cel mai important îl ocupă progresivitatea cotelor de impunere. Astfel în ţările în care impozitele au o pondere mai ridicată în PIB, cotele de impunere au o progresivitate mai înaltă. Prin politica fiscală practicată, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile realizate de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate în folosul solicitanţilor. Impozitele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc, în principiu, trei funcţii \[2, p.10\]: Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfăptuindu-se pe mai multe planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţii. Datorită faptului că redistribuirea exagerată şi nerealistă are consecinţe grave asupra cointeresării şi responsabilităţii, practicarea acestuia prin metode administrative şi gratuite justificată va fi înlocuită cu redistribuirea prin metode economice sau restituibile. În cazurile cînd redistribuirea se realizează pe baza principiului mutualităţii, aceasta este nu numai inerentă dar şi echitabilă. Veniturile bugetare se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături individuale determinate de modul de stabilire, de provenienţă, termene de plată, înlesniri etc.. În acelaşi timp, aceste trăsături, trebuie să se regăsească în norma juridică fără de care venitul nu s-ar putea determina, urmări şi realiza. În aceste condiţii, elementele respective ale venitului trebuie să fie precizate cu claritate în actele normative prin care sunt instituite venituri ale bugetului de stat. Elementele comune veniturilor bugetare sunt următoarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Cu ajutorul elementelor definitorii ale veniturilor publice, debitorii pot urmări aplicarea corectă a normelor fiscale, se poate repartiza sarcina fiscală asupra populaţiei etc.. Veniturile publice reprezintă administrarea publică de bani, resursele financiare ale unui stat. ***Factorii de influenţă a resurselor financiare publice*** Tendinţa actuală de creştere tot mai mare a nivelului şi evoluţia cheltuielilor publice atrage după sine o cerere sporită de resurse financiare publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse financiare este influenţată de acţiunea conjugată a mai mulţi factori, printre care menţionăm: **Figura 4.2. Factorii de influenţă a resurselor financiare publice** *Sursa:* elaborat de autori în baza \[3, p.379\]. *Factori economici* -- creşterea produsului intern brut are ca efect creşterea bazei de impozitare şi sporirea veniturilor fiscale; *Factori monetari* -- creşterea dobînzii are ca efect creşterea preţurilor ceea ce duce la creşterea nominală a încasărilor fiscale; *Factori sociali* -- asigurarea nevoilor de educaţie, sănătate, protecţie şi asigurări sociale, etc., atrage creşterea fiscalităţii şi astfel rezultă creşterea resurselor financiare publice; *Factori demografici* -- o anumită structură a populaţiei (creşterea populaţiei active) poate duce la creşterea veniturilor fiscale; *Factori politici şi militari* -- creşterea anumitor necesităţi militare sau luarea anumitor decizii de natură economică (de stimulare) trebuie susţinute de populaţie prin impozite şi taxe; *Factori de natură financiară* -- sintetizează acţiunea celorlalţi factori prin dimensiunea (volumul) cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor influenţează mărimea deficitului bugetar a cărui acoperire necesită resurse publice suplimentare. **4.2. Componentele resurselor financiare publice** Structura resurselor financiare publice este foarte diversă, iar clasificarea acestora poate fi realizată, în funcţie de nevoile de analiză, din mai multe puncte de vedere: după conţinutul economic, ritmicitatea încasării, provenienţă, structura administrativă a statelor, sistem de bugete, respectiv pentru ţara noastră prin prisma bugetului public național. ***După conţinutul economic*** resursele financiare publice se împart în: - - - - ***După ritmicitatea încasării*** se disting: - - ***După provenienţă*** se disting: - - ***După structura administrativă*** se disting: - - - ***Prin prisma sistemului de bugete*** se disting: - - - - În Republica Moldova, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, în conformitate cu structura sistemului bugetar, respectiv cu structura BPN. **Indicatori de analiză a resurselor financiare publice** Mijloacele folosite de stat pentru constituirea resurselor financiare publice diferă de la o etapă la alta, în funcţie de condiţiile economice, sociale şi politice. Analiza resurselor financiare publice serveşte la caracterizarea politicii fiscale a unui stat în diverse perioade de timp. Deoarece elaborarea unei legislaţii fiscale (cu toate etapele pînă la adoptare), precum şi aplicarea şi manifestarea rezultatelor ei în practică necesită perioade mari de timp, se recomandă ca analiza acestora să aibă în vedere perioade de timp mijlocii sau lungi. Analiza resurselor financiare publice se realizează cu ajutorul indicatorilor privind: - - - Analiza **nivelului resurselor financiare publice** -- se bazează pe următorii indicatori \[3, p.90\]: 1\) ***volumul veniturilor publice***, aflat la dispoziţia statului pe o perioadă de timp determinată -- poate fi exprimat în mărimi nominale (**V^n^~p~**) sau reale (**V^r^~p~**). Valorile nominale se transformă în valori reale prin împărţirea primei categorii la indicele preţurilor (**I~p1/0~**) din perioada curentă (1) faţă de perioada de bază (0), asigurându-se în acest fel comparabilitatea sumelor cu anul precedent prin eliminarea inflaţiei, astfel: **V^r^~p~ = V^n^~p~ / I~p1/0~** (4.1) Acest tip de analiză serveşte numai pe plan naţional, iar indicatorul se exprimă în monedă naţională. El nu are putere de comparaţie internaţională. 2\) ***ponderea (Gv~p~) veniturilor publice (Vp) în produsul intern brut (PIB)*** -- elimină influenţele distorsionante ale inflaţiei şi permite analiza resurselor financiare publice în raport cu nivelul de dezvoltare economico-socială. Se utilizează frecvent în comparaţii internaţionale: **Gv~p~ = (Vp / PIB) x 100%** (4.2) 3\) ***veniturile publice medii pe un locuitor*** (Vp, iar N = numărul populaţiei). Pentru comparaţii internaţionale este necesară transformarea cheltuielilor publice într-o monedă de circulaţie internaţională (dolari SUA, euro): **Vp~loc.~ = Vp / N** (4.3) **Structura resurselor financiare publice** **(gVp~i~)** -- vizează calculul ponderii pe care o are fiecare dintre grupele de venituri publice **(Vp~i~)** în total **(Vp~t~)**. Analiza permite interpretarea politicii fiscale a statului într-o anumită perioadă de timp. Totodată, pe seama structurii veniturilor fiscale se pot efectua comparaţii între politicile fiscale ale statelor, avînd în vedere faptul, că de regulă, o anumită legislaţie fiscală este relativ stabilă pe o perioadă medie sau mai mare de timp (de regulă, modificarea legislaţiei fiscale este un proces de durată şi mai dificil de realizat). **gVp~i~ = (Vp~i~ / Vp~t~) x 100%** (4.4) **Dinamica resurselor financiare publice** -- relevă modificările care intervin în cuantumul şi structura resurselor financiare publice de la o perioadă la alta. Indicatorii de analiză ai dinamicii derivă din indicatorii enumeraţi anterior şi se calculează prin diferenţa valorilor corespunzătoare dintre anul curent (1) şi anul anterior (0), spre exemplu: 1\) *modificarea absolută a veniturilor publice* (în valori nominale, sau reale folosind valorile nominale raportarea la inflaţie): **ΔVp~(1-0)~ = Vp~1~ -- Vp~0~** (4.5) 2\) *modificarea relativă a veniturilor publice* -- reprezintă indicele de creştere **(IVp~1/0~)**, şi se determină prin raportarea veniturilor publice din anul curent **(Vp~1~)** la cel din anul de bază **(Vp~0~)**: **IVp~1/0~ = (Vp~1~ / Vp~0~) x 100%** (4.6) Valoarea indicelui este aceeaşi, chiar dacă se calculează pe baza datelor nominale **(V^n^)** sau reale **(V^r^)**. 3\) *coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut* **(k)** -- se calculează asemănător coeficientului de devansare a creşterii cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut, astfel: **K~Vp/PIB~ = ((Vp~1~ / Vp~0~) x 100%) / ((PIB~1~ / PIB~0~) x 100%) = IVp~1/0~ / IPIB~1/0~** (4.7) unde: **IVp~1/0~** -- indicele creşterii veniturilor publice; **IPIB~1/0~** -- indicele creşterii PIB. 4\) *elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB* -- măsoară amploarea reacţiei veniturilor la modificarea PIB. Se calculează astfel: **e~Vp/PIB~ = ((ΔVp~(1-0)~** **/ Vp~0~) x 100) / ((ΔPIB~(1-0)~** **/ PIB~0~) x 100)** (4.8) unde: **Vp** -- veniturile publice în perioada de bază (0) şi cea curentă (1); **ΔVp** -- modificarea veniturile publice în perioada curentă faţă de cea de bază; **ΔPIB** -- modificarea PIB în perioada curentă faţă de cea de bază. **Întrebări de autoverificare:** ANd9GcREzPZgEVVMtpQbAbT3WD5lH6SrIG2AAy\_ThmBIGcl1caJhiHPGLw ---------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- **1)** Ce reprezintă resursele financiare publice? **2)** Care sunt factorii de influenţă a creşterii resurselor financiare publice? **3)** Care sunt componentele resurselor financiare publice? **4)** Care sunt indicatorii de analiză a nivelului resurselor financiare publice? **5)** Care sunt modalităţile de exprimare a volumului resurselor financiare publice? **6)** Explicaţi modul de calcul şi semnificaţia ponderii resurselor financiare publice în PIB. **7)** Explicaţi modul de calcul şi semnificaţia resurselor financiare publice medii pe un locuitor. **8)** Explicaţi modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de analiză a structurii resurselor financiare publice. **9)** Explicaţi modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de analiză a dinamicii resurselor financiare publice. **10)** Care este raportul între resursele financiare publice şi resursele financiare ale societăţii? **11)** Care este rolul statului în procesul procurării şi repartizării resurselor financiare pe destinaţii? **Bibliografie:** 1. 2. 3. 4. **TEMA. BUGETUL DE STAT ŞI PROCESUL BUGETAR** +-----------------------------------------------------------------------+ | ***Obiective generale:*** | | | | - - - - - | +=======================================================================+ | ***Concepte-cheie:*** *buget public naţional, buget de stat, bugete | | locale, buget al asigurărilor sociale de stat, fonduri ale asigurării | | obligatorii de asistenţă medicală, proces bugetar, alocaţie bugetară, | | cadru bugetar pe termen mediu, calendar bugetar, clasificaţie | | bugetară.* | +-----------------------------------------------------------------------+ **5.1. Bugetul de stat. Concept şi funcţii** Termenul de „buget" provine din limba franceză veche unde cuvîntul „bougette" înseamnă un sac mic sau pungă de bani. Această terminologie a fost preluată de ţările anglo-saxone o dată cu cuceririle normande şi de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţía lui financiară \[4, p.518\]. Bugetul este instrumentul cheie pentru exprimarea şi punerea în aplicare a politicilor economice ale guvernului. Bugetele publice au multiple implicaţii asupra economiei naţionale. Prin intermediul bugetelor, statul îşi exercită funcţiile alocativă, stabilizatoare şi distributivă (Musgrave, 1959). Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar. Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, legată de existenţa statului şi a mecanismului pieţei. Sub aspect formal, bugetul de stat este o listă de venituri şi cheltuieli ale statului, referitoare la un anumit interval de timp, de regulă un an. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintă o lege care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului pe durata unui an. Această definire a bugetului de stat evidenţiază caracterul de act normativ (adică necesitatea aprobării lui în parlament), caracterul previzional (fiind vorba de un interval de timp viitor) şi caracterul obligatoriu (ca de altfel al oricărei legi). Sub raport economic, bugetul de stat exprimă în formă bănească relaţiile economice care apar în legătură cu formarea şi repartiţia, cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut, dar şi cu îndeplinirea funcţiilor statului. Bugetul de stat reflectă opţiunile de politică economică, socială şi financiară ale statului referitoare la un interval de un an. Relaţiile economice pe care le exprimă se manifestă dual, pe de o parte ca relaţii de mobilizare a resurselor băneşti anuale ale statului, iar pe de altă parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse. Aspectul formal al bugetului de stat rămîne, în economia modernă, o chestiune literalmente secundară, deoarece conceperea şi utilizarea lui îi conferă poziţia de instrument financiar de predicţie şi planificare macroeconomică. Bugetul de stat are un rol complex care include mai multe componente: **Figura 5.1. Componentele bugetului de stat** *Sursa:* elaborat de autori în baza **\[6, p.564\].** **Rolul financiar** se referă la formarea şi utilizarea resurselor financiare necesare statului în exercitarea funcţiilor sale. În acest sens rolul financiar poate fi nuanţat pe o componentă alocativă şi pe o componentă redistributivă. **Rolul economic** se referă la influenţarea dezvoltării economico-sociale, respectiv la stimularea sau frânarea proceselor şi fenomenelor economice. Rolul economic vădeşte o pronunţată componentă de reglare a economiei naţionale. Bugetul de stat deţine o pondere însemnată în mecanismul de autoreglare a sistemului economiei naţionale, mecanism în care, împreună cu pârghiile bugetare, se regăsesc şi cele monetare şi cele ale pieţelor muncii, capitalurilor, bunurilor şi serviciilor, precum şi cele ale pieţei valutare. **Rolul alocativ** se referă la finanţarea serviciilor publice, decurgând din funcţiile pe care şi le asumă statul. Conţinutul acestui rol constă în repartizarea resurselor fiecărui an bugetar pe destinaţii ce rezultă din îndeplinirea funcţiilor statului ca instituţie suprastructurală, dar, cel puţin parţial, şi din postura sa de agent economic. **Rolul redistributiv** are în vedere utilizarea unor părţi din produsul intern brut mobilizate prin impozite şi taxe şi distribuite prin intermediul cheltuielilor pe care le face statul. Conţinutul acestui rol constă în deplasarea unor cote de putere de cumpărare între componentele structurale ale societăţii în general, respectiv ale economiei în particular. Impozitul pe dividente, de exemplu, afectează negativ puterea de cumpărare a posesorilor de titluri. Adică a unui segment de populaţie despre care se poate presupune că, făcînd investiţii, şi-a putut asigura consumul pe care ei înşişi îl consideră satisfăcător sau, cel puţin, îl considerau satisfăcător la un moment trecut, atunci când au economisit. Din surplusul de venit generat de investiţie (dividendele) statul preia o cotă, un anumit cuantum de putere de cumpărare, pe care o transferă către alte segmente de populaţie, în general defavorizate, cărora le amplifică astfel puterea de cumpărare fie prin alocaţii, indemnizaţii, ajutoare băneşti etc., fie prin complinirea în natură a unora dintre nevoi. **Rolul de reglare** se referă la înfăptuirea politicii economice a statului, adică la susţinerea sau promovarea unor acţiuni prin înseşi orientările bugetului sau, dimpotrivă, la descurajarea unor activităţi. Acest rol se realizează atît prin veniturile sau cheltuielile bugetului, cît şi prin soldul acestuia. **5.2. Sistemul bugetar în Republica Moldova** Categoriile de bugete ce se întocmesc la nivelul statelor alcătuiesc un sistem care diferă în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat. Din acest punct de vedere deosebim \[4, p.46\]: - - ***Organizarea sistemului bugetar în statele de tip unitar*** Statele de tip unitar se caracterizează prin: - - - Autorităţile publice locale, cu toate că sunt autonome, trebuie să respecte legislaţia naţională. Structura bugetară cuprinde bugete centrale, naţionale şi bugete locale. ***Organizarea sistemului bugetar în statele de tip federal*** Spre deosebire de statele de tip unitar statele de tip federal sunt formate din statele (provincii) membre ale federaţiei şi unităţile administrativ-teritoriale. Federaţia dispune de organe supreme legislative cu competenţe pe plan intern, în limita constituţiei, precum şi în relaţiile internaţionale. Statele componente ale federaţiei nu sunt subiecte ale dreptului internaţional ci au statut de unităţi administrativ-teritoriale cu largă autonomie, având parlament, guvern şi bugete proprii. Structura bugetelor este formată din bugete federale, bugete ale statelor şi bugete locale. Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare între state se face în mod diferit, în funcţie de gradul de autonomie şi de modul în care au fost delimitate competenţele între statul federal şi statele membre ale federaţiei. Cele mai importante resurse financiare se derulează prin intermediul bugetului federal şi prin bugetele statelor, iar prin bugetele locale se utilizează, de regulă resurse financiare de importanţă redusă. ***Organizarea sistemului bugetar în Republica Moldova*** În Republica Moldova resursele financiare publice se gestionează printr-un sistem unitar de bugete care formează bugetul general consolidat, ce cumulează la nivel naţional toate cheltuielile şi veniturile publice. În sensul **Legii** nr.181 din 25.07.2014 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale**, se definesc următoarele noţiuni:  - - - - - - **Sistemul bugetar** este o parte integrantă a finanțelor publice, cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. ***Sistemul bugetar*** **al Republicii Moldova** -- sistem de bugete reglementate prin lege, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale. **Bugetul public naţional** cuprinde: **Figura 5.2.** **Bugetul public naţional** *Sursa:* elaborat de autori în baza **Legii** nr.181 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale** din 25.07.2014. Bugetele se structurează conform ***clasificaţiei bugetare*** (Ordinul Ministrului Finanțelor privind clasificația bugetară nr.208 din 24 decembrie 2015. În Monitorul Oficial Nr.370-376 din 31.12.2015), care se constituie din: a. b. c. d. e. Structura componentelor clasificaţiei bugetare şi metodologia de aplicare se aprobă de către Ministerul Finanţelor şi se publică. **Clasificaţia organizaţională** reprezintă sistemul de codificare a beneficiarilor alocaţiilor din buget - autorităţile publice centrale și locale subordonate, care gestionează resurse bugetare. Structura clasificaţiei organizaţionale se constituie din 2 nivele: **Figura 5.3. Clasificaţia organizaţională** *Sursa:* Ordinul Ministrului Finanțelor privind clasificația bugetară nr.208 din 24 decembrie 2015. În Monitorul Oficial Nr.370-376 din 31.12.2015. Org1 -- autoritate publică centrală sau locală, instituită în baza legii cu funcţii de stat, sau întru promovarea intereselor și soluționarea problemelor colectivităților locale. La acest nivel organizaţional se atribuie şi instituţiile intermediare (Org1i), create de către autoritatea publică centrală sau locală, care au în subordine instituţii bugetare. Org2 -- instituţie bugetară -- entitate publică, instituită de către autoritatea publică centrală sau locală, se află în subordinea directă a autorităţii publice sau a instituţiei intermediare şi gestionează resurse bugetare. **Clasificaţia funcţională** reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare după funcţii şi obiective socio-economice, care se exercită în cadrul sectorului bugetar. Clasificaţia funcţională este în conformitate cu Clasificaţia Funcţiilor Guvernului COFOG (Classification of Functions of Government) elaborată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi utilizată în practica mondială în calitate de standarde. Funcţiile exercitate în sectorul bugetar sunt clasificate pe 3 nivele ierarhice care formează un cod unic din patru semne (tabelul 5.1). Primul nivel reprezintă 10 grupe principale (01-10) și se constituie din 2 semne. Nivelul doi reprezintă detalierea primului nivel în grupe de funcţii. O grupă principală nu poate fi divizată în mai mult de 9 grupe. Grupele la rîndul lor se detaliază în cel mult 9 subgrupe formînd cel de-al treilea nivel. **Tabelul 5.1**.**Structura clasificaţiei funcţionale** **Nivel** Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 -------------------- ------------------ ----------- ----------- **Denumire** Grupă principală Grupă Subgrupă **Număr de semne** XX X X *Sursa:* Ordinul Ministrului Finanțelor privind clasificația bugetară nr.208 din 24 decembrie 2015. În Monitorul Oficial Nr.370-376 din 31.12.2015. Fiind o structură ierarhică, fiecare nivel al clasificației funcționale se utilizează doar împreună cu nivelul ierarhic superior. Astfel nivelul 2 se utilizează în exclusivitate împreună cu nivelul 1, iar nivelul 3 -- împreună cu nivelele 2 și 1. **Clasificaţia programelor** este un sistem de codificare a direcţiilor de dezvoltare ale statului. Clasificaţia programelor reprezintă o grupare a cheltuielilor specifică şi nu poate fi utilizată pentru comparabilitate cu alte ţări. Scopul clasificaţie programelor este de a facilita planificarea resurselor bugetare pentru politicile statului şi de a servi drept instrument de responsabilizare a beneficiarilor resurselor bugetare. În acelaşi timp, clasificaţia programelor este un instrument pentru managementul intern al autorităţilor/instituţiilor care facilitează analiza performanţei atinse comparativ asumările şi resursele utilizate. Clasificaţia programelor se constituie din două părţi: **Figura 5.4. Clasificaţia programelor** *Sursa:* Ordinul Ministrului Finanțelor privind clasificația bugetară nr.208 din 24 decembrie 2015. În Monitorul Oficial Nr.370-376 din 31.12.2015. Partea 1 a clasificaţiei programelor se constituie din 2 nivele: „Programele" (P1) şi „Subprogramele" (P2), care sunt ierarhic subordonate, iar partea a doua reprezintă nivelul 3 - „Activităţile" (P3) şi este independent. Astfel, codul subprogramului poate fi utilizat numai împreună cu codul programului superior, iar lista activităţilor poate fi atribuită în oricare combinaţie de program-subprogram, dacă activitatea este relevantă. **Clasificaţia economică** este elaborată în conformitate cu standardele Statisticii Finanţelor Guvernamentale (GFS) 2001 formulate de Fondul Monetar Internaţional. Clasificaţia economică este integrată cu Planul de conturi contabile după conţinutul economic al operaţiunilor, ca sistem unic de codificare şi este structurată pe 6 nivele: tip, categorie, capitol, articol, alineat, element. Fiecare nivel al clasificaţiei economice are semnificaţie separată (figura 5.5) reprezentată printr-un singur semn, constituind un cod format dintr-o totalitate de 6 semne. **Nivelul 1** **Nivelul 2** **Nivelul 3** **Nivelul 4** **Nivelul 5** **Nivelul 6** --------------- --------------- --------------- --------------- --------------- --------------- **X** **X** **X** **X** **X** **X** **Tip** **Categorie** **Capitol** **Articol** **Alineat** **Element** **Figura 5.5. Structura clasificaţiei economice** *Sursa:* Ordinul Ministrului Finanțelor privind clasificația bugetară nr.208 din 24 decembrie 2015. În Monitorul Oficial Nr.370-376 din 31.12.2015. Nivelele clasificaţiei economice sunt dependente ierarhic şi se utilizează doar în combinaţie cu nivelele superioare. Clasificaţia economică conţine şase tipuri: - - - - - - **Clasificaţia surselor** este destinată clasificării mijloacelor bugetului public naţional pe nivele de bugete, componente a surselor şi originea sursei. **5.3. Procesul bugetar. Caracteristica generală** Procesul bugetar în Republica Moldova este reglementat prin **Legea** nr.181 din 25.07.2014 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.** În Monitorul Oficial Nr.223-230 din 08-08-2014. ***Procesul bugetar*** reprezintă consecutivitate a activităţilor de elaborare, examinare, adoptare, executare şi raportare a bugetelor. Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional şi administrativ -- instituţional, care prezintă particularităţi de la ţară la ţară, determinate de evoluţia istorică a fiecăreia dintre ele. Indiferent de particularităţi şi de condiţionalităţi, procesul bugetar prezintă însă şi trăsături comune: - - - - - **Principiile bugetare** sînt reglementate prin **Legea** nr.181 din 25.07.2014 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.** În Monitorul Oficial Nr.223-230 din 08-08-2014. +-----------------------------------------------------------------------+ | ***Boxa 5.1.*** | | | | **Principiile bugetare** | | | | **Principiul anualităţii** | | | | Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.  | | | | **Principiul unităţii monetare** | | | | Toate operaţiunile de încasări şi plăţi bugetare se exprimă în monedă | | naţională. | | | | **Principiul unităţii ** | | | | Toate resursele şi cheltuielile autorităţilor/instituţiilor bugetare | | se reflectă şi se efectuează exclusiv în/din bugetul de la care se | | finanţează. | | | | Resursele şi cheltuielile bugetelor formate în cadrul sistemului | | bugetar se consolidează în bugetul public naţional. | | | | **Principiul universalităţii** | | | | Toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în sume | | brute.  | | | | Resursele bugetelor componente ale bugetului public naţional sînt | | destinate finanţării tuturor cheltuielilor prevăzute în bugetele | | respective, fără a stabili relaţii între anumite tipuri de resurse şi | | cheltuieli.  | | | | **Principiul balansării** | | | | Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să | | fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare.  | | | | **Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii** | | | | Politica bugetar-fiscală şi prognozele macrobugetare pe termen mediu, | | în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se elaborează în | | conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege | | şi se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate | | macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen mediu | | şi lung. | | | | **Principiul performanţei** | | | | Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom, eficient | | şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări. | | | | Bugetele se elaborează şi se raportează pe programe fundamentate pe | | performanţă. | | | | **Principiul transparenţei** | | | | Proiectele de acte normative în domeniul finanţelor publice se supun | | consultării publice. | | | | Bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod | | transparent, avînd la bază: | | | | a. b. c. | | | | Вugetele aprobate şi rapoartele privind executarea lor se fac | | publice. | | | | **Principiul specializării ** | | | | Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui | | sistem unic de clasificaţie bugetară. | +-----------------------------------------------------------------------+ **Etapele principale în procesul de elaborare a bugetului** sînt reglementate prin **Legea** nr.181 din 25.07.2014 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.** În Monitorul Oficial Nr.223-230 din 08-08-2014. **Figura 5.6. Etapele principale în procesul de elaborare a bugetului** *Sursa:* elaborat de autori în baza **Legii** nr.181 **finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale** din 25.07.2014 și Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului (Anexă la ordinul Ministrului Finanţelor nr.209 din 24.12.2015). **Anul bugetar şi calendarul bugetar** Anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. La nivel central, principalele activităţi şi termene-limită ale calendarului bugetar sînt: a\) Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi prezintă Parlamentului, în caz de necesitate, proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative -- pînă la 1 iunie; b\) Parlamentul adoptă, după caz, modificări şi completări la legislaţie ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul următor -- pînă la 15 iulie; c\) Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia pe anul bugetar în curs -- pînă la 15 septembrie; d\) Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare pe anul următor -- pînă la 15 octombrie; e\) Parlamentul adoptă legile bugetare pe anul următor -- pînă la 1 decembrie; f\) Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi prezintă spre auditare Curţii de Conturi rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală -- pînă la 15 aprilie a anului următor anului bugetar încheiat;  g\) Curtea de Conturi efectuează auditul rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat şi prezintă raportul de audit Guvernului și Parlamentului -- pînă la 1 iunie; h\) Guvernul aprobă și prezintă Parlamentului rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat -- pînă la 1 iunie;  i) Parlamentul aprobă rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul bugetar încheiat -- pînă la 15 iulie; j\) copia raportului anual privind executarea bugetului de stat, cea a raportului anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat și cea a raportului anual privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru anul bugetar încheiat, se remit Președintelui Republicii Moldova pentru informare. **Elaborarea şi aprobarea bugetului** ***Elemente de prognoză bugetară*** Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) reprezintă un instrument prin care trebuie să se asigure corelarea alocării resurselor cu prioritățile de politici. Actualizarea anuală a politicilor sectoriale are loc odată cu elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli în contextul CBTM. Astfel, strategiile sectoriale de cheltuieli reprezintă instrumentul care asigură alocarea resurselor financiare publice către prioritățile de politici ale statului la nivel de sector.  Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi îl prezintă spre informare Parlamentului.  Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanţelor, în comun cu alte autorităţi publice responsabile, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege. Cadrul bugetar pe termen mediu cuprinde: a\) cadrul macroeconomic;  b\) politica bugetar-fiscală; c\) cadrul macrobugetar; d\) cadrul de cheltuieli. Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care au implicaţii asupra bugetului. Politica bugetar-fiscală include: a\) politica de venituri, inclusiv modificări ale impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind administrarea veniturilor; b\) politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile stabilite în baza documentelor de planificare strategică; c\) politica în domeniul datoriei de stat şi al datoriei unităţilor administrativ-teritoriale; d\) analiza riscurilor bugetar-fiscale ce pot avea efect substanţial asupra situaţiei bugetar-fiscale. Cadrul macrobugetar, exprimat în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut, cuprinde: a\) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia; b\) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia; c\) soldul primar al bugetului public naţional; d\) soldul bugetului public naţional şi al componentelor acestuia; e\) soldul datoriei de stat și al datoriei unităților administrativ-teritoriale, inclusiv interne și externe; f\) soldul garanţiilor de stat și al garanțiilor unităților administrativ-teritoriale. Cadrul de cheltuieli cuprinde limitele sectoriale de cheltuieli ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia, inclusiv transferurile interbugetare, limitele de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţi publice centrale. Cadrul bugetar pe termen mediu poate conţine şi alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor le consideră importante pentru reflectare în acest document. Informaţia prezentată în cadrul bugetar pe termen mediu reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, precum şi prognozele pentru trei ani ulterior. ***Circulara privind elaborarea bugetelor anuale*** Ministerul Finanţelor emite, anual, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, circulara privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget adresată autorităţilor publice centrale şi locale. Circulara cuprinde particularităţi specifice privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar respectiv.  În baza circularei emise de Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale şi autorităţile executive locale organizează procesul de elaborare a propunerilor/proiectelor de buget şi emit circularele corespunzătoare adresate instituţiilor bugetare subordonate. ***Propunerile/proiectele de buget *** Autorităţile publice centrale elaborează şi prezintă Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta, propuneri pentru elaborarea proiectului bugetului de stat. Autorităţile publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează, corespunzător, proiectele bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă pentru avizare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta. Autorităţile executive locale de toate nivelurile întocmesc proiectele bugetelor locale corespunzătoare, iar autorităţile executive locale de nivelul al doilea întocmesc sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale, pe care o prezintă pentru consultare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta. Propunerile/proiectele de buget cuprind indicatorii realizaţi în ultimii doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, propunerile de buget pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru doi ani ulteriori. Propunerile/proiectele de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu metodologia de planificare a bugetului, avînd la bază: a\) cadrul macroeconomic, politica bugetar-fiscală, politicile sectoriale, precum şi limitele de cheltuieli/transferuri interbugetare, cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu; b\) performanţa realizată/asumată în cadrul programelor autorităţilor publice pe domeniile de competenţă; c\) particularităţile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea bugetelor anuale. Procedura de elaborare a proiectelor bugetelor locale se reglementează prin Legea** **nr.397 din 16.10.2003 **privind finanţele publice locale. Î**n Monitorul Oficial Nr.384-395 din 12.10.2018. **Examinarea şi consultarea propunerilor proiectelor de bugete** Propunerile de buget ale autorităţilor publice centrale, şi ale autorităţilor bugetare independente/autonome proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, proiectul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor locale de nivelul întîi și al doilea se examinează de către Ministerul Finanţelor.  Rezultatele examinării propunerilor/proiectelor de buget se supun consultării cu autorităţile publice corespunzătoare, în conformitate cu procedura stabilită de Ministerul Finanţelor. Dacă propunerile de buget nu respectă cerinţele specificate, Ministerul Finanţelor respinge propunerile de buget şi solicită ajustarea lor în termenul stabilit de acesta.  Dacă autorităţile publice centrale nu aliniază propunerea de buget la cerinţele necesare în termenul stabilit, Ministerul Finanţelor este în drept să ajusteze unilateral propunerea de buget cu includerea ulterioară în proiectul legii bugetare anuale. Divergenţele autorităţilor publice centrale, nesoluţionate în cadrul consultărilor bugetare la Ministerul Finanţelor se soluţionează în cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la Guvern, iar în cazul autorităţilor bugetare independente/autonome -- în cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la Parlament. Procesul de examinare şi consultare a propunerilor la proiectele bugetelor locale se reglementează prin Legеa privind finanţele publice locale. ***Legile bugetare anuale***  Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează, corespunzător, proiectele legii anuale a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă Guvernului spre examinare în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Legile bugetare anuale conţin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor corespunzătoare şi reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum şi anexe. Anexele la legea bugetului de stat cuprind: indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat, componenţa veniturilor bugetului de stat, bugetele autorităţilor publice centrale şi bugetele autorităţilor bugetare independente/autonome, transferurile către bugetele locale, inclusiv investiţiile capital, alte date relevante. Anexele la legea bugetului asigurărilor sociale de stat cuprind: a\) sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat; b\) programele de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat; c\) alte date relevante. Anexele la legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cuprind: a\) sinteza fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; b\) programele de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; c\) alte date relevante. Nota informativă la proiectul legii bugetare anuale cuprinde informaţii de fundamentare a proiectului de buget, inclusiv performanţa în cadrul programelor incluse în buget, factorii care au influenţat alocarea resurselor, precum şi explicaţii privind eventualele abateri de la limitele de cheltuieli aprobate în cadrul bugetar pe termen mediu. Informaţia prezentată în nota informativă la proiectul de buget reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, indicatorii planificaţi pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru cel puţin doi ani ulteriori. Bugetele se prezintă spre aprobare conform clasificaţiei organizaţionale şi clasificaţiei programelor, precum şi conform clasificaţiei economice pentru asigurarea controlului anumitor indicatori bugetari din partea Parlamentului.  Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului în termenul prevăzut de calendarul bugetar. **Examinarea şi adoptarea legilor bugetare anuale** Parlamentul examinează şi adoptă legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Responsabilă de examinarea proiectelor legilor bugetare anuale în Parlament este comisia permanentă a Parlamentului în domeniul bugetului şi finanţelor.  Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi: a\) prima lectură: se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează şi se aprobă indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul bugetului); b\) a doua lectură: proiectul legii se examinează şi se votează pe articole sau, după caz, în ansamblu.  Modificările propuse de Parlament la proiectele legilor bugetare anuale trebuie să fie conforme principiilor şi regulilor bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege. ***Intrarea în vigoare şi publicarea legilor/deciziilor bugetare anuale *** Legile/deciziile bugetare anuale intră în vigoare la 1 ianuarie a anului bugetar sau la data indicată în text, care nu trebuie să preceadă data publicării. ***Repartizarea bugetului adoptat*** După publicarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, Ministerul Finanţelor comunică autorităţilor publice centrale limitele anuale de alocaţii bugetare, repartizate pe nivele agregate ale clasificaţiei economice, iar autorităţilor administraţiei publice locale -- transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale. În termen de 15 zile de la data publicării legilor/deciziilor bugetare anuale, autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, asigură repartizarea alocaţiilor bugetare în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Finanţelor. Bugetele repartizate ale autorităţilor/instituţiilor bugetare servesc drept temei pentru iniţierea executării bugetului. ***Prognozele trimestriale şi monitorizarea indicatorilor  bugetare*** În termen de o lună de la începutul anului bugetar, Ministerul Finanţelor elaborează şi aprobă prognoze trimestriale ale veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia. Pe parcursul anului bugetar, Ministerul Finanţelor monitorizează executarea bugetelor în raport cu prognozele trimestriale şi întreprinde măsuri în vederea respectării nivelului aprobat al soldului bugetar.  ***Redistribuirea alocaţiilor bugetare*** Pe parcursul anului bugetar, redistribuirea alocaţiilor aprobate prin legea anuală a bugetului de stat se permite:  a\) cu acordul Guvernului -- între autorităţile publice centrale (cu excepţia celor independente) şi între programele unei autorităţi, pînă la 10 la sută din volumul alocaţiilor bugetare aprobate; b\) cu acordul Ministerului Finanţelor -- între categoriile economice în cadrul unei autorităţi publice centrale, fără majorarea cheltuielilor de personal şi fără modificarea cheltuielilor pentru investiţii capitale şi a transferurilor interbugetare; c\) autorităţilor publice centrale şi, după caz, instituţiilor bugetare subordonate -- în cazul altor redistribuiri decît cele prevăzute la lit. a) şi b) care nu afectează limitele de alocaţii bugetare stabilite. Limita prevăzută nu se aplică în cazul repartizării alocaţiilor fondurilor de urgenţă şi altor alocaţii centralizate aprobate în buget. Redistribuirea alocaţiilor bugetare se efectuează pînă la 30 noiembrie a anului bugetar. Competenţele privind redistribuirea alocaţiilor bugetelor locale în cadrul deciziei bugetare anuale se stabilesc prin Legea privind finanţele publice locale. Se interzice redistribuirea ulterioară a alocaţiilor repartizate din fondurile de rezervă şi de intervenţie. ***Modificarea legii/deciziei bugetare anuale *** Dacă pe parcursul anului se atestă tendinţe de înrăutăţire a soldului bugetului şi/sau apare necesitatea revizuirii cheltuielilor bugetare, administratorul de buget lansează procedura de modificare a bugetului corespunzător.  Autorităţile/instituţiile bugetare pot înainta propuneri de modificare a bugetelor în modul şi în termenul stabilit de administratorii bugetelor de la care acestea se finanţează. Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor/deciziilor privind modificarea bugetelor sînt similare celor pentru legile/deciziile bugetare anuale. Orice propunere de modificare a legilor/deciziilor bugetare anuale trebuie să fie însoţită de o notă informativă, care va cuprinde concluziile privind executarea bugetului respectiv în perioada precedentă şi estimările privind executarea scontată a bugetului pînă la finele anului bugetar în curs, precum şi impactul financiar al modificărilor pentru următorii trei ani. În cadrul unui an bugetar pot fi efectuate, de regulă, cel mult două modificari ale bugetelor componente ale bugetului public naţional, care se adoptă, de regulă, nu mai degrabă de 1 iulie şi nu mai tîrziu de 15 noiembrie, cu excepţia cazurilor prevăzute în cadru legal. **Executarea bugetului** Încasările la şi plăţile de la bugetele componente ale bugetului public naţional în monedă naţională se efectuează prin virament prin contul unic trezorerial, iar cele în valută străină -- prin conturi deschise în Banca Naţională a Moldovei şi instituţiile financiare, în conformitate cu legislaţia valutară. Administratorii de bugete pot angaja/acorda, în bază contractuală, împrumuturi cu scadenţă în acelaşi an bugetar de la/la bugetele componente ale bugetului public naţional, gestionate prin contul unic trezorerial, destinate acoperirii decalajelor temporare de casă. Administratorii de bugete pot angaja, în bază contractuală, de la instituţii financiare împrumuturi destinate acoperirii decalajelor temporare de casă cu scadenţă în acelaşi an bugetar. Soldul mijloacelor bănești temporar libere, gestionate prin contul unic trezorerial, poate fi plasat sub formă de depozite la Banca Națională a Moldovei și în valori mobiliare de stat. Se interzice autorităţilor/instituţiilor bugetare: a\) să deschidă conturi bancare pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin instituţiile financiare, cu excepţia cardurilor de plată de afaceri (business), deschise cu autorizaţia Ministerului Finanţelor pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de delegarea în interes de serviciu peste hotare a conducătorilor de rang înalt ai autorităţilor publice centrale. Modul de deschidere şi gestionare a cardurilor de plată de afaceri (business) se stabileşte de către Ministerul Finanţelor; b\) să acorde/contracteze împrumuturi. Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină pot angaja prestatori de servicii de plată, care activează pe teritoriul Republicii Moldova, pentru efectuarea unor operaţiuni ce ţin de executarea de casă a bugetelor. Procedura de selectare a băncilor comerciale, ca prestatori de servicii de plată, pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de casă a bugetelor se face o dată la trei ani în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice. Mijloacele financiare primite de la bugetele componente ale bugetului public naţional de către autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni ai căror fondatori/acționari sînt autorităţile publice centrale şi locale, în baza listei acestora aprobate în legea bugetară anuală, se gestionează prin contul unic trezorerial. Ministerul Finanţelor poate utiliza temporar soldurile de mijloace financiare din conturile entităţilor, deschise în contul unic trezorerial, pentru acoperirea decalajelor temporare de casă ale bugetului de stat, cu rambursarea acestora în termen de 180 de zile de la data efectuării împrumutului şi fără a afecta plăţile entităţilor respective. Se interzice împrumutul mijloacelor financiare, acordate cu destinaţie conform acordurilor de finanțare, din resursele aferente proiectelor finanţate din surse externe. ***Executarea de casă a bugetului*** Încasările bugetelor componente ale bugetului public naţional şi plăţile bugetului de stat şi ale bugetelor locale se efectuează prin sistemul trezorerial conform metodei de casă. Evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetare prin sistemul trezorerial se asigură prin conturi trezoreriale bazate pe clasificaţia bugetară şi pe planul de conturi contabile. ***Prognoza şi managementul lichidităţilor*** În termen de 30 de zile de la data adoptării legilor/deciziilor bugetare anuale, dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie a anului bugetar, administratorii de bugete elaborează, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Finanţelor, prognozele de lichidităţi ale bugetelor corespunzătoare pe an cu repartizare lunară. Prognozele se actualizează periodic, cu respectarea nivelului trimestrial al soldului bugetar. ***Încasările bugetare*** Colectarea veniturilor şi a altor încasări aprobate în bugetele componente ale bugetului public naţional se asigură de către administratorii de venituri stabiliţi prin actele normative care instituie aceste venituri.  În cazul în care legislaţia nu prevede autoritatea responsabilă de administrarea anumitor venituri bugetare, Ministerul Finanţelor desemnează administratorii veniturilor bugetare respective. Toate plăţile calculate, dar netransferate la bugetele componente ale bugetului public naţional pînă la data încheierii anului bugetar se încasează în contul bugetelor respective pe anul viitor. ***Plăţile bugetare*** În procesul executării bugetelor, autorităţile/instituţiile bugetare efectuează plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi în conformitate cu prognozele de lichidităţi ale bugetelor. Autorităţile/instituţiile bugetare vor efectua plăţi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate după stingerea datoriilor cu termen de achitare expirat. Finanţarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorităţi:  a\) onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;  b\) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizaţiilor, a compensaţiilor, a alocaţiilor şi a ajutoarelor sociale;  b^1^) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat; c\) cheltuielile pentru resursele termoenergetice; d\) cheltuielile din fondurile de urgenţă. La efectuarea altor cheltuieli, priorităţile de cheltuieli se stabilesc de către conducătorul autorităţii/instituţiei bugetare. Plăţile legate de serviciul datoriei, inclusiv pentru obligaţiunile provenite din acordarea garanţiilor, se efectuează în termenele şi în condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma aprobată în buget pentru acest scop. Plăţile legate de cumpărarea de către stat, în conformitate cu art.54^1^ din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, a acţiunilor emise de băncile de importanţă sistemică prin decizia organului executiv al băncii ca urmare a anulării acţiunilor neînstrăinate ale foştilor deţinători asupra cărora au devenit incidente prevederile legislaţiei aferente activităţii bancare se efectuează indiferent de faptul dacă sînt sau nu prevăzute mijloace pentru acest scop în legea bugetului de stat pentru anul în curs. Toate plăţile executate pînă la data încheierii anului bugetar, indiferent de perioada pentru care acestea se efectuează, se înregistrează şi se reflectă în evidenţa contabilă ca plăţi ale anului bugetar curent. Datoriile autorităţilor/instituţiilor bugetare din anii precedenţi se achită de către acestea din contul şi în limita bugetelor autorităţilor/instituţiilor respective aprobate pe anul bugetar curent. ***Încheierea anului bugetar***  În ultima zi lucrătoare a anului nu se efectuiază operațiuni de încasări şi plăţi bugetare, ci doar operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar. La data încheierii anului bugetar alocaţiile bugetare nevalorificate, precum şi soldurile de mijloace băneşti din conturile trezoreriale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare se închid, cu excepţia soldurilor proiectelor finanţate din surse externe. Soldurile de mijloace băneşti din conturile bugetelor componente ale bugetului public naţional, înregistrate la data încheierii anului bugetar, sînt tranzitorii pe anul bugetar următor şi sînt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile bugetare anuale. Dacă la finele anului bugetar volumul real înregistrat al deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţii de asistenţă socială, este mai mic decît volumul transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale va restitui diferenţa la bugetul de stat în primul trimestru al anului bugetar viitor, în baza raportului anual privind executarea bugetului. **Evidenţa contabilă şi raportarea bugetului** Evidenţa contabilă în sistemul bugetar se organizează în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu planul de conturi contabile şi cu metodologia elaborată şi aprobată de către Ministerul Finanţelor. Evidenţa încasărilor şi plăţilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se asigură în baza planurilor de conturi contabile proprii, cu utilizarea sistemelor informaţionale specifice domeniilor de activitate. ***Rapoartele periodice privind executarea bugetelor*** Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină întocmesc şi publică lunar rapoarte privind executarea bugetelor pe care le administrează. Autorităţile executive locale întocmesc şi publică rapoarte privind executarea bugetelor locale, în conformitate cu periodicitatea şi cerinţele stabilite de Legea privind finanţele publice locale. Raportul privind executarea bugetului public naţional se întocmeşte şi se publică lunar de către Ministerul Finanţelor. Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public naţional şi a componentelor acestuia în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor componente ale bugetului public naţional se stabileşte de Ministerul Finanţelor.  ***Rapoartele anuale privind executarea bugetelor*** Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective şi se prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare, în termenele prevăzute de calendarul bugetar. Rapoartele prezentate de Guvern se examinează de către Parlament şi se aprobă în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor locale pentru anul bugetar încheiat se întocmesc de către autorităţile executive locale şi se aprobă de către consiliile locale în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate şi cuprind: a\) caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respectiv, dinamica şi tendinţele indicatorilor în comparaţie cu anii precedenţi; b\) evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget; c\) nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare în raport cu indicatorii planificaţi, cu executarea din anul precedent şi cu explicarea cauzelor devierilor; d\) explicaţii la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului; e\) nivelul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale în raport cu limitele stabilite; f\) nivelul de realizare a performanţei în cadrul programelor; g\) alte informaţii relevante. La examinarea şi prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă autorităţile publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind implementarea programelor şi performanţa realizată în domeniile de competenţă.  După aprobarea de către Parlament/consiliile locale, rapoartele anuale se publică în modul şi în termenul stabilit de legislaţie. ***Rapoartele financiare*** Autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu termenele şi cerinţele stabilite de Ministerul Finanţelor. **Întrebări de autoverificare:**  ---------------------------------- -------------------------------------------------------------------------------------------------- **1)** Ce reprezintă bugetul de stat? **2)** Care este importanța clasificaţiei bugetare? **3)** Care sunt principiile bugetare? **4)** Care sunt etapele procesului bugetar? **5)** Care sunt componentele bugetului consolidat central? **6)** Care sunt componentele bugetului consolidat local? **7)** Care sunt elementele de prognoză bugetară? **8)** În câte lecturi este examinat proiectul bugetului de stat? **9)** Ce lege reglementează procesul bugetar în Republica Moldova? **10)** Care organ al puterii publice este responsabil de elaborarea proiectului bugetului de stat? **11)** Care organ al puterii publice este responsabil de examinarea şi aprobarea legii bugetare anuale? **Bibliografie:** 1. 2. 3. 4. 5. 6.