Punctele Craniometrice PDF

Punctele craniometrice Explorarea regiunii capului şi gâtului este complexă pentru că aceste regiuni prezintă un mare număr de structuri foarte diferite, cu importanţă deosebită, amplasate însă într-un spaţiu restrâns. Ea poate fi explorată ca anatomie de suprafaţă, morfologic cuprinzând pun...

Punctele craniometrice Explorarea regiunii capului şi gâtului este complexă pentru că aceste regiuni prezintă un mare număr de structuri foarte diferite, cu importanţă deosebită, amplasate însă într-un spaţiu restrâns. Ea poate fi explorată ca anatomie de suprafaţă, morfologic cuprinzând puncte corespunzătoare unor elemente supra şi subcutane ce pot fi identificate prin inspecţie şi palpare, foarte importantă ca bază în anatomia aplicativă, sau clinică. Pe de altă parte, această regiune a capului şi a gâtului cuprinde şi zone profunde, conţinând encefalul, nervii cranieni, ramuri ale nervilor din plexul cervical, porţiunea cervicală a măduvei spinării, organele de simţ specializate, laringele, faringele şi multe altele. Capul şi gâtul pot fi separate convenţional prin trei linii, două orizontale, şi una verticală. Dintre cele două orizontale, una este inferioară, corespunzând marginii inferioare mandibulare, cea superioară trecând pe marginea inferioară a procesului zigomatic, baza mastoidei şi protuberanţa occipitală externă. Linia verticală uneşte cele două orizontale, fiind tangentă marginii posterioare a ramurii mandibulare. Anatomia de suprafaţă la nivelul capului şi a gâtului. Ceea ce numim anatomie de suprafaţă conţine atât repere craniometrice cât şi alte repere osoase, la care se adaugă elementele subcutane care se evidenţiază prin explorare şi palpare. Punctele craniometrice sunt repere fixe, precise, folosite în craniometrie. Craniometria este metoda prin care se pot determina dimensiuni ale craniului care interesează în acelaşi timp clinicianul, mai ales chirurgul, dar se utilizează obligatoriu şi de către antropolog. Craniometria poate fi aplicată atât pe viu, dar şi pe radiografii, datele coroborate servind, sub denumirea de cefalometrie, de asemenea clinicianului şi atropologului Punctele craniometrice sunt mediane, neperechi şi puncte craniometrice laterale perechi. Ele pot fi sistematizate ca puncte craniometrice la nivelul neurocraniului şi puncte craniometrice la nivelul viscerocraniului. Puncte craniometrice Puncte craniometrice mediane. Acestea sunt situate în plan mediosagital. Gnation este punctul cel mai decliv pe linia mediană a mentonului. Pogonion, sau punctul mentonier (mental) sau punctul simfizian este punctul cel mai anterior al eminenţei mentoniere Prostion, sau punctul alveolar superior cel mai proeminent pe linia mediană a maxilei şi se află pe marginea alveolară a maxilei între cei doi incisivi mediani. Acanthion, sau nasospinal sau punctul spinal se găseşte la nivelul spinei nazale inferioare. Nasion se găseşte pe linia mediană, la rădăcina nasului, între sutura frontonazală şi sutura internazală. Rinion este punctul inferior al suturii internazale Glabella se găseşte între cele două arcuri supraciliare, pe linia mediană, fiind cel mai anterior punct pe aceasta. (în zona intersprâncenoasă). Ofrion este superior glabellei, pe linia mediană. Bregma se găseşte la intersecţia suturii coronare cu sutura sagitală, corespunde punctului celui mai înalt al craniului, cunoscut şi sub denumirea de vertex. Obelion este punctul situat pe linia ce uneşte cele două orificii parietale, la intersecţia cu sutura sagitală Lambda se găseşte la intersecţia suturii lambdoide cu sutura sagitală. Opistocranion este punctul cel mai posterior al craniului situat pe linia mediană Inion corespunde protuberanţei externe a osului occipital. Opistion este punctul de pe marginea posterioară de pe linia mediană a orificiului opsului occipital. Basion este punctul situat pe marginea anterioară a găurii occipitale, pe linia mediană. Puncte craniometrice laterale Acestea sunt puncte craniometrice perechi  Gonion corespunde unghiului mandibulei, este un important punct de reper.  Punctul jugal este situat la joncţiunea dintre procesul frontal şi cel temporal ale oaselor zigomatice.  Zighion sau punctul malar corespunde proeminenţei osului zigomatic.  Punctul maxilofrontal se situează la nivelul unde procesul frontal al maxilei întâlneşte orbita pe peretele medial al orbitei.  Stefanion se află situat la întâlnirea suturii coronare cu linia temporală superioară Punctul orbital este punctul cel mai inferior de pe marginea infraorbitală Daclion se găseşte la locul de întâlnile a suturii frontolacrimale cu sutura lacrimomaxilară, la nivelul marginii superioare a orbitei, în unghiul superomedial. Pterion este situat la joncţiunea dintre scuama frontalului, parietalul, aripa mare a sfenoidului şi scuama osului temporal. Asterion este situat la joncţiunea dintre scuama osului temporal, scuama osului occipital şi osul parietal Porion, sau punctul auricular, este situat la nivelul marginii superioare a conductului auditiv extern. Eurion corespunde punctului celui mai proeminent lateral de pe parietale. Alte puncte de referinţă la suprafaţa craniului. În anatomia de suprafaţă, pe lângă unele puncte craniometrice, cum sunt  nasion,  vertex, inion,  pterion,  gonion,  menton, există şi alte repere importante. O linie care uneşte nasionul cu inionul (protuberanţa occipitală externă), la nivelul calotei craniene, poate indica poziţia endocraniană a următoarelor formaţiuni: falx cerebri, sinusul sagital superior şi fisura cerebrală longitudinală de separare a celor două emisfere cerebrale. Fontanela anterioara La nou-născut şi sugar, fontanela anterioară este mărginintă anterior de cele doua jumătăţia le osului frontal, iar posterior de cele două oase parietale. De obicei nu se mai poate palpa după 18 luni de la naştere. Fontanela posterioara La nou-naăcut şi sugar, fontanela posterioară se găseşte între porţiunea scuamoasă a osului occipital şi marginile posterioare ale celor două oase parietale De obicei aceasta se închide la sfârşitul primului an de viaţă. Crestele supraciliare Sunt două proeminenţe osoase la nivelul osului frontal, de o parte şi de alta a liniei frontale, deaspra de marginea superioară a orbitei. În profunzime. la acest nivel se găsesc sinusurile frontale anterioare. Linia nucală superioară  O creastă osoasă usor curbată porneşte spre lateral de la nivelul protuberanţei occipitale externe, spre procesul mastoidian al osului temporal. La nivelul acestei creste se inseră muşchii sternocleidomastoidian şi trapez. Procesul mastoidian al osului temporal. Procesul mastoidian are o direcţie dinapoi înainte şi de sus în jos. Acesta coboarş dinapoia urechii. La nou-născut acest proces nu există, acesta formându-se ca urmare a tracţiunii muşchiului sternocleidomastoidian, pe măsură ce copilul începe să îşi mişte capul. Se poate dece la nivel cranian abia dupa cel de-al doilea an de viaţă. Urechea şi conducutul auditiv extern Aceste două structuri se găsesc anterior de procesul mastoidian.  Conductul auditiv extern are o lungime de aproximativ 2,5 cm şi are forma literei “S”. Pentru a putea examina suprafaţa externă a membranei timpanice cu ajutorul unui otoscop, la adult, conductul treubie îndreptat. Aceasta se realizează efectuând tracţiune asupra lobului urechii înapoi şi în sus. La copii mici, tracţiunea trebuie realizată spre înapoi, sau chiar usor în jos. Membrana timpanică are în mod normal culoarea gri perlat şi este concavă spre conductul auditiv extern. Membrana este concavă datorită inserţiei mânerului ciocănelui pe faţa internă a acesteia. Eminenţa parietală Această strucutura de la nivelul suprafeţei laterale a craniului poate fi palpată la 5 cm deasupra de orificiul conductului auditiv extern. Această eminenţă corespunde proiecţiei la nivel cranian a capătului inferior al şantului cerebral central Arcada zigomatică Arcada zigomatică se extinde anterior de ureche şi se termină la nivelul osului zigomatic. Deasupra de aceasta se găseste fosa temporală care adăposteşte muşchiul temporal. Pe marginea inferioară a arcadei zigomatice se inseră muşchiul maseter. Contracţia muşchilor maseter şi temporal se poate palpa cu dinţii încleştaţi. Artera temporală superficială.  Pulsaţiile arterei temporale superficiale se pot palpa când aceasta trece pe deasupra arcadei zigomatice imediat anterior de orificiul auditiv extern  Deasupra şi posterior de meatul auditiv extern, se poate palpa o mică depresiune, triunghiul supra- meatum.  Acesta este delimitat:  posterior de o linie verticala dusa tangent margnii posterioare a meatului auditiv extern,  superior de spina supra-meatum a osului temporal şi  inferior de meatul audituv extern.  Peretele osos al triunghiului constituie peretele lateral al antrului mastoidian Articulatia Temporo- Mandibulara (ATM). Această articulaţie poate fi palpată cu usurinţă anterior de orificiul auditiv extern Se observă că pe măsură ce se deschide cavitatea bucală, capul articular al mandibulei se roteşte, iar, mai apoi, porneşte spre înainte, pe versantul tubercului articular al arcadei zigomatice.