Conditiile de Viata ale Populatiei din Romania in 2023 PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii publicaţiei: Ioan Silviu VÎRVA - Vicepreşedinte Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Cornelia BARTI...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii publicaţiei: Ioan Silviu VÎRVA - Vicepreşedinte Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Cornelia BARTI - Director Adjunct Direcţia de Statistică Socială Autori: Alina CUTURELA - Expert Alice Madeleine GHEORGHE - Expert Simona TOMA - Consilier Direcţia de Statistică Socială Dezvoltare aplicaţie IT: Claudia MASALĂ - Expert Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Tehnoredactare şi machetare: Alina CUTURELA - Expert Alice Madeleine GHEORGHE - Expert Simona TOMA - Consilier Direcţia de Statistică Socială Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Publicaţia electronică pe CD-rom: Valentina MUNTEANU - Consilier Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] h t t p : / / w w w. i n s s e. r o INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, Vă rugăm studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei. RECICLAŢI ISSN 2066 - 4109 ISSN-L 1583 - 2406 Tiraj: 8 Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică  ROMÂNIA INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2023 Datele statistice prezentate în această lucrare au fost obţinute prin “Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV)”, desfăşurată în luna mai 2023. ACAV asigură colectarea informaţiilor necesare pentru caracterizarea condiţiilor de viaţă şi evaluarea veniturilor populaţiei la nivel individual şi la nivelul gospodăriilor. 2024  CUPRINS Pagina I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI ………………………………….….. 9 1. Obiectivele anchetei …………………………….……………………………………....… 11 2. Sfera de cuprindere …………………………………………………………………..……. 11 3. Metoda de înregistrare a datelor …………………………………………………..……… 11 4. Perioada de referinţă şi de înregistrare ………………………………………...………… 12 5. Eşantionul anchetei …………………………………………………………………………. 12 5.1. Extragerea eșantionului...................................................................................... 12 5.2. Extinderea rezultatelor........................................................................................ 12 II. REZULTATELE ANCHETEI …………………….……………………………..…………. 15 1. Caracteristici ale gospodăriilor şi condiţiilor de locuit ………………………….……….. 17 2. Eficiența energetică a gospodăriilor............................................................................. 26 3. Aspecte privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă de 16 ani și peste ……….. 28 III. TABELE ANEXE ……………………………………………………...…………………….. 41 IV. GLOSAR..................................................................................................................... 105 3  TABELE ÎN TEXT 1. Gospodării după factorii care influenţează mediul în care se află, pe medii de rezidenţă, în anul 2023.................................................................................................................... 23 2. Gospodării după unele deficienţe ale locuinţei, pe medii de rezidenţă, în anul 2023...... 23 3. Gospodării după înzestrarea cu unele bunuri de folosinţă îndelungată, pe statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023............................................................. 24 4. Gospodării după sistemul principal de încălzire utilizat, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 26 5. Persoane de 16 ani şi peste, după nivelul de educație, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023 29 6. Persoane de 16 ani și peste care au apreciat că au o stare de sănătate rea și foarte rea, pe grupe de vârstă și sexe, în anul 2023................................................................. 31 7. Persoane de 16 ani şi peste care nu au putut consulta un medic specialist, în ultimele 12 luni, după motivul principal invocat, pe medii de rezidenţă, în anul 2023.................... 34 8. Persoane de 16 ani şi peste care nu au putut consulta un medic stomatolog, în ultimele 12 luni, după motivul principal invocat, pe medii de rezidenţă, în anul 2023................... 36 9. Persoane ocupate de 16 ani și peste, după numărul de ore lucrate în mod obişnuit pe săptămână în activitatea principală, pe sexe şi medii de rezidenţă, în anul 2023......... 37 GRAFICE 1. Structura gospodăriilor cu persoane ocupate, după numărul persoanelor ocupate, pe medii de rezidenţă, în anul 2023................................................................................... 18 2. Ponderea gospodăriilor după statutul de ocupare al membrilor gospodăriei și nivelul de educaţie al capului gospodăriei, în anul 2023................................................................. 18 3. Structura gospodăriilor după capacitatea de a achita la timp unele cheltuieli curente importante și tipul gospodăriei, în anul 2023.................................................................. 19 4. Structura gospodăriilor după opinia privind modul în care fac faţă cheltuielilor curente lunare și statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023................................ 20 5. Structura gospodăriilor de proprietari după tipul de imobil în care se află locuinţa principală, pe medii de rezidenţă, în anul 2023............................................................... 21 6. Structura gospodăriilor după existenţa băii sau duşului în interiorul locuinţei, pe medii de rezidenţă, în anul 2023.............................................................................................. 22 7. Structura gospodăriilor după existenţa grupului sanitar, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 22 8. Ponderea gospodăriilor dotate cu unele bunuri de folosinţă îndelungată, în totalul gospodăriilor, în anul 2023............................................................................................ 24 9. Ponderea gospodăriilor care nu îşi permit să achiziţioneze unele bunuri de folosinţă îndelungată (computer și autoturism), după categoria de bunuri şi statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023.............................................................. 25 4 10. Gospodării după sistemul principal de încălzire utilizat, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023 26 11. Gospodării după capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii și răcoroase în timpul verii, pe medii de rezidență, în anul 2023........................................................................ 27 12. Gospodării după capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii și răcoroase în timpul verii, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023................................................................... 27 13. Persoane de 16 ani şi peste după nivelul de educație, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 28 14. Persoane de 16 ani şi peste după grupa de vârstă și nivelul de educație, în anul 2023 29 15. Ponderea populației de 16 ani și peste bazată pe autoevaluarea stării de sănătate, în anii 2022 și 2023............................................................................................................ 30 16. Sănătatea autoevaluată în rândul populației cu vârsta de 35 ani și peste, pe grupe de vârstâ și sexe, în anul 2023............................................................................................. 31 17. Persoane de 16 ani şi peste după starea de sănătate autodeclarată, pe nivel de educație, în anul 2023.................................................................................................... 32 18. Ponderea persoanelor de 16 ani şi peste a căror activitate zilnică a fost limitată cel puțin în ultimele 6 luni precedente interviului, de o problemă de sănătate, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2023.................................................................................................... 33 19. Ponderea persoanelor de 16 ani şi peste care nu au putut consulta medicul specialist, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2023......................................................................... 34 20. Ponderea persoanelor de 16 ani şi peste care nu au putut consulta medicul specialist, din cauza costului prea mare sau neacoperirea costurilor de asigurări medicale, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2023............................................................................. 34 21. Ponderea persoanelor de 16 ani și peste care nu au beneficiat de un consult la medicul specialist și al celor pentru care motivul principal pentru care nu au beneficiat de consultația medicului specialist a fost reprezentat de costul consultației sau al tratamentului sau neacoperirea de asigurarea medicală pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023........................................................................................................................ 35 22. Structura populației de 16 ani şi peste pe sexe și după statutul ocupaţional curent, în anul 2023....................................................................................................................... 37 23. Structura populației ocupate pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidenţă, în anul 2023 38 24. Structura persoanelor ocupate de 16 ani și peste, după activităţile economiei naţionale în care îşi desfăşoară activitatea principală, pe sexe, în anul 2023............................... 39 25. Structura persoanelor ocupate de 16 ani și peste, pe grupe de ocupaţii şi sexe, în anul 2023 40 5  TABELE ANEXE 1. Gospodării după tipul cheltuielilor pe care nu le-au putut efectua la timp, mărimea şi tipul gospodăriei, statutul ocupaţional al capului gospodăriei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023.................................................... 43 2. Gospodării după numărul persoanelor ocupate, marimea gospodăriei, sexul, nivelul de educație şi statutul ocupaţional ale capului gospodăriei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023..................................................... 47 3. Gospodării după unele cheltuieli pe care şi le pot permite sau nu, mărimea gospodăriei, sexul, grupa de vârstă şi statutul ocupaţional ale capului gospodăriei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023.................... 50 4. Gospodării după gradul de dificultate întâmpinat la efectuarea unor cheltuieli curente, după tipul gospodăriei, sexul, grupa de vârstă şi statutul ocupaţional ale capului gospodăriei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023 53 5. Gospodării după tipul de imobil în care locuiesc, mărimea şi tipul gospodăriei, statutul ocupaţional al capului gospodăriei, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023............................................................................................... 57 6. Gospodării după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, pe caracteristicile locuinţei principale şi medii de rezidenţă, în anul 2023.................................................. 60 7. Gospodării după existenţa problemelor legate de locuinţă, mărimea şi tipul gospodăriei, tipul şi statutul de ocupare a locuinţei principale, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023..................................................... 62 8. Gospodării după factorii care influenţează mediul în care se află locuinţa, tipul şi mărimea gospodăriei, statutul de ocupare şi tipul locuinţei principale, pe medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023.................................... 66 9. Gospodării după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, tipurile de bunuri de folosinţă îndelungată cu care este dotată locuința principală, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 …………………………………………………………………………………….. 69 10. Gospodării în funcție de sistemul de încălzire principal utilizat, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, mărimea și tipul gospodăriei, pe medii de rezidență, macroregiuni și regiuni de dezvoltare, în anul 2023.................................... 72 11. Gospodării după capacitatea de a menține locuința caldă în timpul iernii și răcoroasă în timpul verii, după statutul ocupațional al capului gospodăriei mărimea și tipul gospodăriei, pe medii de rezidență, macroregiuni și regiuni de dezvoltare, în anul 2023 75 12. Persoane de 16 ani şi peste după starea civilă, pe grupe de vârstă, nivel de educație, statut ocupaţional, sexe şi medii de rezidenţă, în anul 2023........................................... 79 13. Persoane de 16 ani şi peste după nivelul de educație, pe grupe de vârstă, stare civilă, statut ocupaţional, sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023................................................................................................................. 82 14. Persoane de 16 ani şi peste după opinia privind starea de sănătate, pe grupe de vârstă, nivel de educație, statut ocupaţional, sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023................................................................................ 86 15. Persoane de 16 ani și peste după măsura în care le-a fost afectată activitatea zilnică de o problemă de sănătate, cel puțin în ultimele 6 luni precedente interviului, pe grupe de vârstă, statut ocupațional, sexe, medii de rezidență, macroregiuni și regiuni de dezvoltare, în anul 2023............................................................................................................................ 89 6 16. Persoane de 16 ani și peste după autodeclararea unei boli cronice sau a unei probleme de sănătate de lungă durată, pe grupe de vârstă, starea de sănătate autodeclarată, gradul de limitare a activităților zilnice, necesitatea consultării unui medic specialist și medic stomatolog, pe sexe, medii de rezidență, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023 92 17. Persoane de 16 ani şi peste după statutul ocupaţional curent, în săptămâna precedentă interviului, pe grupe de vârstă, nivel de educație, sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023.................................................................................... 95 18. Salariaţi după forma de angajare, pe grupe de ocupaţii în activitatea principală, sexe, medii de rezidenţă, macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în anul 2023......................... 98 19. Persoane ocupate după numărul de ore lucrate pe săptămână, pe grupe de vârstă, nivel de educație, sexe, medii de rezidenţă, în anul 2023........................................................ 101 20. Persoane ocupate pe activități ale economiei naționale și grupe de ocupații, pe sexe și medii de rezidenţă, în anul 2023....................................................................................... 103 7 I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 1. Obiectivele anchetei Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV) are ca obiectiv principal producerea de date statistice detaliate necesare pentru caracterizarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Aceasta se realizează prin colectarea unor informaţii referitoare la diferite aspecte sociale: condiţiile de locuit, starea de sănătate, educaţie, ocuparea forţei de muncă, dotarea locuinţei cu diferite facilităţi şi bunuri de folosinţă îndelungată etc. Cercetarea statistică este realizată în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1700/2019 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2181/2019 al Comisiei, de specificare a caracteristicilor tehnice în ceea ce privește elementele comune mai multor seturi de date în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului precum și a ghidului metodologic de descriere a variabilelor țintă din EU-SILC (DocSILC065). 2. Sfera de cuprindere Ancheta asupra calității vieții realizată prin interviu s-a adresat tuturor persoanelor de 16 ani și peste, de cetăţenie română sau de cetăţenie străină cu reşedinţa obişnuită pentru cel puţin 12 luni în gospodăriile din locuințele selectate din centrele de cercetare. În eşantion s-au inclus gospodăriile din locuinţele permanente (inclusiv unităţile locuite din necesitate) repartizate în centrele de cercetare din toate judeţele ţării, cuprinzând proporţional gospodării din mediul urban şi rural. Au făcut obiectul înregistrării toţi membrii gospodăriilor private în vârstă de 16 ani și peste, care au reşedinţa obişnuită la adresa locuinţei din eşantion, inclusiv persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată, dar nu mai mult de 6 luni, dacă acestea păstrează legături cu gospodăria din care fac parte, precum: elevii şi studenţii plecaţi la studii; muncitorii plecaţi la lucru; persoanele spitalizate sau aflate temporar în sanatorii pentru tratament sau recuperare. Nu au intrat în sfera de cercetare persoanele care locuiau permanent în unităţi de locuit în comun (cămine pentru persoane vârstnice, unităţi pentru persoane cu dizabilităţi, centre de plasament etc.), precum şi persoanele care aveau reşedinţa obişnuită pentru 12 luni sau mai mult în altă localitate (din ţară sau din străinătate). Unitatea de observare o constituie gospodăria privată. 3. Metoda de înregistrare a datelor Colectarea informaţiilor se face prin interviu “faţă-în-faţă” la reședința obișnuită a gospodăriilor supuse observării, rolul principal revenind operatorului de interviu, care trebuie să asigure buna desfăşurare a interviului (prezentarea scopului şi specificului anchetei, formularea corespunzătoare a întrebărilor, a eventualelor explicaţii în cazul unor neînţelegeri, înregistrarea răspunsurilor conform liberei declaraţii a respondenţilor etc.). Operatorul de interviu a mers în gospodăriile selectate şi, prin intermediul întrebărilor directe adresate fiecărui membru al gospodăriei în vârstă de 16 ani și peste (cu excepţia celor care din diverse motive nu au putut răspunde direct interviului și pentru care a răspuns un alt membru al gospodăriei), a notat informaţiile pe tabletă, în chestionarul CAPI al cercetării statistice. Datele aferente modulului de supraveghere a copiilor sub 13 ani au fost furnizate de capul gospodăriei. 11  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 4. Perioada de referinţă şi de înregistrare În funcţie de natura întrebărilor şi caracteristica domeniului abordat, au existat mai multe perioade de referinţă: săptămâna dinaintea interviului pentru unele întrebări despre activitatea economică, ultimele 12 luni pentru întrebările referitoare la necesitatea consultării unui medic specialist sau stomatolog și motivele pentru care nu au putut consulta o anumită categorie de medici, nivelul de educație, anul calendaristic precedent pentru venituri, numărul de luni lucrate, activitatea economică în fiecare lună etc. Un alt tip de întrebări au avut ca perioadă de referinţă momentul interviului sau un alt moment cât mai apropiat de acesta, în cazul întrebărilor referitoare la aspectele demografice ale membrilor gospodăriei, starea generală a sănătății, statutul ocupațional, deprivarea materială etc., iar o săptămână tipică a reprezentat momentul de referință, pentru întrebările din modulul de supraveghere a copiilor cu vârsta sub 13 ani referitoare la programele de educație formală la care participă aceștia. În anul 2023 colectarea datelor a avut loc în cursul lunii mai. 5. Eşantionul anchetei Ancheta asupra calităţii vieţii este o cercetare selectivă longitudinală cu eşantion rotaţional. Eşantionul total al anchetei este împărţit în fiecare an în 4 sub-eşantioane aproximativ egale. Fiecare sub-eșantion stă 4 ani în anchetă. În fiecare an, cel mai vechi sub-eşantion care a participat patru ani consecutivi în ancheta ACAV iese din cercetare, celelalte trei sub-eşantioane participă mai departe, iar un alt sub-eşantion (nou) intră în cercetare. Ancheta s-a realizat pe un eşantion de circa 9000 de gospodării din toate judeţele ţării. Rata de răspuns a fost de 87,3%. 5.1 Extragerea eșantionului Planul de sondaj utilizat este un plan de sondaj în două trepte. Corespunzător primei trepte de eşantionare, Unităţile Primare de eşantionare sunt reprezentate de centrele de cercetare, rezultate din împărţirea teritoriului ţării în arii geografice, pe baza rezultatelor RPL 2011. Pentru realizarea cercetării statistice în gospodărie s-a construit un eșantion master EMZOT (Eșantion Multifuncțional de Zone Teritoriale). În eşantionul master EMZOT au fost incluse 792 centre de cercetare selectate din toate judeţele ţării (450 centre de cercetare în mediul urban şi 342 centre de cercetare în mediul rural). În a doua treaptă de eşantionare sunt selectate, în interiorul fiecărei unităţi primare de eşantionare (centrul de cercetare), pe baza unei scheme de selecţie sistematică, unităţile secundare de eşantionare, reprezentate de locuinţe. Fiecare unitate secundară de eşantionare implică includerea în eşantion a tuturor gospodăriilor private şi implicit a tuturor persoanelor membre ale acestor gospodării private. Eşantionul este divizat în patru sub-eşantioane, având aceeaşi mărime şi structură, utilizându-se o schemă rotaţională de tip panel (recomandată de Eurostat), cu o durată de 4 ani. 5.2 Extinderea rezultatelor În anul 2023, datele au fost estimate pe baza populaţiei cu reședința obișnuită în gospodăriile private ale populației. Extinderea rezultatelor obţinute din anchetă se realizează pe baza coeficienţilor atribuiţi persoanelor din gospodăriile din eşantion, care au răspuns la interviu. 12  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Pentru determinarea acestor coeficienţi este necesară parcurgerea următoarelor trei etape: Calculul ponderilor de bază Procedura de determinare a ponderilor de bază este începutul procesului de ponderare a datelor în vederea obţinerii de estimaţii ale întregii populaţii. Pentru fiecare locuinţă inclusă în eşantionul cercetării statistice s-a calculat o pondere de bază (PB), luând în considerare probabilităţile de selecţie din cele două trepte de eşantionare. Tratarea non-răspunsurilor totale Pentru a se acoperi procentul gospodăriilor care nu răspund la interviu, urmează etapa ajustării ponderilor de bază ale gospodăriilor (reponderare). Reponderarea se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, utilizându-se în acest scop două variabile explicative: mediul de rezidenţă şi judeţul. Ajustarea non-răspunsurilor se realizează la nivel de strat. Calculul ponderilor finale În ajustarea finală se utilizează variabile demografice (populaţia pe sexe şi grupe de vârstă) şi numărul total de gospodării pe regiuni. Structura populaţiei pe variabilele menţionate este cunoscută din surse demografice (populaţia cu reședința obișnuită în gospodăriile private ale populației disponibilă la 1 ianuarie) şi numărul de gospodării disponibil la 1 ianuarie. Realizarea acestei calibrări se face cu ajutorul pachetului ReGenesis1 din R2. După calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populația cu reședința obișnuită în gospodăriile private ale populației. La sfârşitul acestei etape se obţin ponderile finale, care sunt diferite de la o gospodărie la alta, iar toate persoanele aparţinând unei anumite gospodării primesc ponderea finală a gospodăriei. La determinarea mărimii eşantionului, alegerea schemei rotaţionale şi extinderea rezultatelor s-a ţinut seama de regulamentele cadru şi recomandările Eurostat. 1 Zardetto D (2015). “ReGenesees: an Advanced R System for Calibration, Estimation and Sampling Error Assessment in Complex Sample Surveys.” Journal of Official Statistics, 31(2), 177 - 203. https://sciendo.com:443/article/10.1515/jos- 2015-0013. Zardetto D (2024). “ReGenesees: R Evolved Generalized Software for Sampling Estimates and Errors in Surveys.” R package version 2.4. 2 R Core Team (2024). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/. 13 II. REZULTATELE ANCHETEI  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 1. Caracteristici ale gospodăriilor şi condiţiilor de locuit Ancheta asupra calităţii vieţii oferă datele statistice necesare pentru caracterizarea unor aspecte diverse ale nivelului de trai al populaţiei din România, atât la nivel de gospodărie, cum ar fi: situaţia economică a gospodăriilor, condiţiile de locuit, înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată, cât și la nivelul populației, evidențiind aspecte care se referă la starea de sănătate autodeclarată, nivelul de educaţie, experienţa profesională etc. Studierea acestor aspecte în funcţie de cele mai importante caracteristici ale gospodăriilor şi persoanelor permite evidenţierea diferenţelor existente între diferite categorii de populaţie din punct de vedere al nivelului de trai. În anul 2023, din cele 7554 mii gospodării ale populației, 3789 mii gospodării (50,2%) au desemnat cap al gospodăriei o persoană ocupată, iar 3765 mii gospodării (49,8%) din totalul gospodărillor au desemnat cap al gospodăriei o persoană neocupată. În funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei, ponderea cea mai mare au avut-o gospodăriile care au desemnat cap al gospodăriei un pensionar, 3429 mii de gospodării (45,4% din totalul gospodăriilor), urmate de gospodăriile a căror persoană desemnată cap al gospodărie este salariat, 3079 mii gospodării (40,8%). Dintre gospodăriile care au desemnat cap al gospodăriei o persoană neocupată, cele cu cap de gospodărie o persoană șomeră au reprezentat numai 0,3% (25 mii gospodării). În funcție de vârsta capului gospodăriei se observă ponderi semnificative în rândul gospodăriilor de tineri în vârstă de 25-49 ani (30,3%), urmate de gospodăriile cu cap de gospodărie în vârstă de 50-64 ani (29,2%) ṣi de gospodăriile cu cap de gospodărie ȋn vȃrstă de 65-74 ani şi peste 23,2%. Persoanele foarte tinere, sub 25 ani, au fost desemnate cap al gospodăriei de numai 0,8% dintre gospodării. De remarcat este ponderea destul de mare a gospodăriilor care au cap de gospodărie desemnată de o persoană în vârstă de 75 ani și peste (16,5%). O componentă importantă a analizei nivelului de trai o reprezintă tipul gospodăriei. Astfel, în anul 2023, din totalul gospodăriilor, 2309 mii gospodării (30,6%) au avut în componenţă copii dependenţi3, iar 5245 mii gospodării (69,4%) au fost gospodării fără copii dependenţi. Dintre gospodăriile cu copii dependenți 6,7% (154 mii gospodării) erau gospodării formate dintr-un părinte singur cu cel puțin un copil dependent. În anul 2023, aproape o treime din totalul gospodăriilor au fost gospodării de o persoană. Din totalul gospodăriilor de o persoană (2404 mii gospodării), 56,3% sunt gospodării de persoane în vârstă de 65 ani și peste. În descrierea condiţiilor de trai la nivel de gospodărie, din ansamblul complex de factori de influenţă, se desprinde în primul rând situaţia economică, al cărui rol este determinant în atingerea unui anumit standard de viaţă. În acest sens, se poate spune că existenţa în gospodării a unor persoane ocupate în diferite activităţi economico-sociale constituie un suport important în asigurarea unui nivel mai ridicat al condiţiilor de viaţă, datorat, în principal, veniturilor băneşti şi în natură obţinute de aceste persoane. Din totalul gospodăriilor, cele în care persoane ocupate reprezintă 57,6%, în mediul urban ponderea fiind semnificativ mai mare decât în mediul rural (62,8%, faţă de 51,2%). În cadrul gospodăriilor care au în componenţă persoane ocupate, cea mai mare frecvenţă o au gospodăriile cu o singură persoană ocupată (42,8%), urmate la mică distanṭă de gospodăriile în care există două persoane ocupate (41,1%), în timp ce gospodăriile în care sunt 3 sau mai multe persoane ocupate reprezintă doar 16,1%. 3În accepţiunea Anchetei Calităţii Vieţii, copii dependenţi se consideră toate persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani, care se află în întreţinerea gospodăriei. 17  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Figura 1. Structura gospodăriilor cu persoane ocupate, după numărul persoanelor ocupate, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 URBAN RURAL 16,3% 15,9% 39,3% 47,9% 1 persoană ocupată 2 persoane ocupate 3 sau mai multe 36,2% persoane ocupate 44,4% Diferenţierile privind existenţa şi numărul persoanelor ocupate sunt determinate şi de unele caracteristici demo-socio-economice ale capului gospodăriei. Astfel, din totalul gospodăriilor, 67,9% au desemnat cap al gospodăriei o persoană de sex masculin, dintre aceste gospodării 64,4% au între membrii gospodăriei persoane ocupate. În cadrul gospodăriilor al căror cap de gospodărie este o persoană de sex feminin, 56,9% dintre gospodării nu au nicio persoană ocupată, iar între cele care au persoane ocupate, predomină gospodăriile cu o singură persoană ocupată (58,5%). În funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei, ponderea persoanelor ocupate este foarte mare în cazul gospodăriilor cu un salariat desemnat cap al gospodăriei (99,0%). O ponderare inferioară se constată în cazul gospodăriilor care au desemnat cap al gospodăriei o persoană pensionară, unde numai 22,7% dintre gospodării au între membrii gospodăriei persoane ocupate. Figura 2. Ponderea gospodăriilor după statutul de ocupare al membrilor gospodăriei și nivelul de educaţie al capului gospodăriei, în anul 2023 80,8 superior 19,2 postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 66,5 33,5 66,1 liceal 33,9 53,2 profesional 46,8 35,7 gimnazial 64,3 29,1 primar (inclusiv fără ṣcoală absolvită) 70,9 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 % în total gospodării din fiecare nivel de educație gospodării cu persoane ocupate gospodării fără persoane ocupate Ponderea gospodăriilor cu persoane ocupate este mai mare în rândul gospodăriilor care au desemnat cap al gospodăriei persoane cu nivel mai ridicat de educaţie. Din totalul gospodăriilor în care capul gospodăriei are studii superioare 80,8% au între membrii gospodăriei persoane ocupate (61,3% dintre aceste gospodării au două sau mai mult persoane ocupate), în cazul celor al căror cap de gospodărie a absolvit studii postliceale de specialitate sau tehnice de maiştri, 66,5% au între membrii gospodăriei persoane ocupate (58,2% sunt gospodării cu două sau mai multe persoane ocupate), în timp ce în cazul gospodăriilor care au desemnat cap al gospodăriei o persoană cu nivel de educaţie primar (inclusiv fără ṣcoală absolvită), doar 29,1% au în componenţă persoane ocupate (51,4% dintre aceste gospodării având o singură persoană ocupată). 18  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023, ponderea gospodăriilor care au între membrii gospodăriei persoane ocupate se încadrează în intervalul 49% - 69%. Cea mai mică pondere a gospodăriilor cu persoane ocupate s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (49,9%), iar cea mai mare în regiunea Bucureṣti-Ilfov (68,5%). Sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi4, plata utilităţilor etc.) se poate constata că 16,1% dintre gospodării au menționat că a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuieli, situație cauzată, în principal, de situaţia financiară nesatisfăcătoare. Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2023, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu întreţinerea locuinţei (79,8%) şi cele cu energia electrică (75,0%). Plata ratelor la bănci reprezintă o prioritate pentru fiecare gospodărie. Cu toate acestea 7,0% dintre gospodării au menționat că, din cauza situației financiare precare, au înregistrat restanṭe la ratele pentru diverse împrumuturi (altele decât împrumuturile pentru achiziționarea unei locuințe). Ponderea mai mică a acestor restanțe este, în principal, explicabilă prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi. În anul 2023, ponderea gospodăriilor cu restanțe a scăzut cu 2,4 puncte procentuale față de anul precedent, iar pe medii de rezidență cu 2,1 puncte procentuale în mediul urban și cu 2,9 puncte procentuale în mediul rural. În mediul rural, 18,2% dintre gospodării au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu 3,9 puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au întâmpinat mai frecvent restanțe la achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (85,9% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanțe s -a menționat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică (84,3% dintre gospodării). Figura 3. Structura gospodăriilor după capacitatea de a achita la timp unele cheltuieli curente importante și tipul gospodăriei, în anul 2023 100 % în total gospodării din fiecare tip de 90 80 70 gospodărie 67,1 60 78,8 83,6 87,6 82,2 84,7 50 40 30 20 32,9 10 17,8 21,2 16,4 15,3 12,4 0 gospodării fără gospodării cu părinte singur cu 2 adulţi cu 1 copil 2 adulţi cu 2 copii 2 adulţi cu 3 şi copii copii cel puțin 1 copil mai mulţi copii gospodării cu restanţe de plată gospodării fără restanţe de plată 4 Cu excepția ratelor pentru achiziționarea unei locuințe. 19  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 La fel ca și în anul 2022, fenomenul restanţelor în 2023 este mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii dependenți (17,8%), al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur cu cel puțin un copil minor în întreținere (21,2%) şi al gospodăriilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreținere (32,9%). După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că alte categorii de persoane neocupate (elev sau student, casnică și altă persoană inactivă) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea gospodăriilor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 41,9%, iar dintre acestea 83,7% au înregistrat cel puțin o restanță la plata cheltuielilor de întreținere a locuinței (apă, gaz, căldură) și 80,7% la plata cheltuielilor de energie electrică. Pentru caracterizarea situaţiei economice a gospodăriilor este interesant de observat şi auto-aprecierea gospodăriilor privind măsura în care pot face faţă cheltuielilor curente, folosind o scală de valori de la nivelul inferior “cu mare dificultate” până la nivelul superior “foarte uşor”. Astfel, peste un sfert dintre gospodării (30,0%) au afirmat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei, iar dacă se iau în considerare şi gospodăriile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei (41,1%), se observă că aproape trei sferturi din totalul gospodăriilor întâmpină astfel de dificultăți, mai puțin în cazul gospodăriilor din mediul urban (68,0%) și mai mult în cazul gospodăriilor din mediul rural (74,9%). Figura 4. Structura gospodăriilor după opinia privind modul în care fac faţă cheltuielilor curente lunare și statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023 23,3 39,8 36,9 persoane ocupate 19,9 40,7 39,4 salariați 38,1 35,8 26,1 alte categorii de persoane ocupate 36,8 42,5 20,7 persoane neocupate 34,7 43,7 21,6 pensionari 56,9 31,8 11,3 alte categorii de persoane neocupate % în total gospodării din fiecare statut ocupaţional cu dificultate sau cu mare dificultate cu oarecare dificultate destul de uşor, uşor şi foarte uşor Notă: Categoria de gospodării cu cap de gospodărie șomer nu este reprezentată în grafic, deoarece estimațiile sunt nesemnificative din cauza numărului redus de cazuri observate (mai puțin de 10 cazuri observate). Gospodăriile grupate în “alte categorii de persoane neocupate” nu includ șomerii. În funcție de caracteristicile demo-socio-economice ale capului gospodăriei se observă că cele mai mari ponderi ale gospodăriilor care fac faţă cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielilor curente se regăsesc în cazul celor al căror cap de gospodărie are vârsta de 65-75 ani (33,4%), respectiv al celor cu vârstă de 75 de ani și peste (38,8%) și în cazul gospodăriilor al căror cap de gospodărie sunt din alte categorii de persoane neocupate (56,9%). În funcție de tipul gospodăriei, dificultăți foarte mari sau mari la plata cheltuielilor curente au întâmpinat gospodăriile formate dintr-o singură persoană cu vârsta de 65 ani și peste (42,4%). Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mică pondere a gospodăriilor, în care opinia capului gospodăriei a fost aceea că face faţă cheltuielilor cu mare dificultate sau cu dificultate, s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (19,4%), iar cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (36,5%). 20  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Locuinţa reprezintă un element foarte important în definirea standardului de viaţă al unei gospodării, atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive şi funcţionale, cât şi sub aspectul cheltuielilor impuse de întreţinerea ei. În anul 2023, 94,9% dintre gospodării ocupă locuinţele în calitate de proprietari, cu o pondere de 96,5% în mediul rural, mai mare cu 3,0 puncte procentuale decât cea înregistrată în mediul urban. Ponderea gospodăriilor care stau cu chirie sau cu titlu gratuit este de 5,1%, cu o pondere de 6,5% în mediul urban, dublă față de cea înregistrată în mediul rural. Mai mult de jumătate dintre gospodării (58,4%) trăiesc în locuinţe individuale separate, ponderea fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe. Locuinţele sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural (97,1%) şi preponderent apartamente în imobile (72,8%) în mediul urban. Figura 5. Structura gospodăriilor de proprietari după tipul de imobil în care se află locuinţa principală, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 24,7 75,3 casă individuală separată 65,9 34,1 casa individuală semi-separată 97,6 2,4 apartament în imobile 0 20 40 60 80 100 % în total gospodării din fiecare tip de imobil Urban Rural Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere ale locuinţei principale, se constată că mai mult de jumătate dintre gospodării trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (56,9%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care au reședința obișnuită în locuinţe cu 1-2 camere (41,2%). Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate dintre gospodării (54,6%) ocupă locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural 72,1% dintre gospodării ocupă locuinţe formate din 3-5 camere. Existenţa băii/ duşului şi a grupului sanitar, amplasate în interiorul locuinţei, constituie elemente reprezentative pentru confortul şi calitatea locuirii. În anul 2023, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 84,6%, iar a celor dotate cu grup sanitar de 83,3%. 21  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Figura 6. Structura gospodăriilor după existenţa băii sau duşului în interiorul locuinţei, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 TOTAL URBAN RURAL 15,4% 3,0% 30,3% 69,7% 84,6% 97,0% există în locuinţă nu există în locuinţă Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Numai 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duș în interiorul locuinței, proporția păstrându-se și în cazul dotării locuințelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinței (67,3%). Figura 7. Structura gospodăriilor după existenţa grupului sanitar, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 16,7% TOTAL 3,4% URBAN RURAL 32,7 % 83,3 67,3% % 96,6% există în locuință nu există în locuință Gospodăriile din mediul rural, al căror cap de gospodărie este o persoană salariată și care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară (86,2% dintre gospodăriile cu cap de gospodărie persoană salariată dispun în locuință de baie sau duș și 84,1% dispun de grup sanitar). Ponderea gospodăriilor din mediul urban care au locuințele dotate cu baie sau duș a fost superioară cu 12,7 puncte procentuală faţă de mediul rural, iar cea a locuințelor dotate cu grup sanitar al căror cap de gospodărie este o persoană salariată cu peste 14,6 puncte procentuale ponderile corespunzătoare din rural. Unele gospodării acuză efectul neplăcut al unor factori care afectează zonele în care sunt amplasate locuinţele. Printre aceşti factori se remarcă în mai mare măsură: zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (13,6% din totalul gospodăriilor); poluarea aerului (11,5%); zgomotul produs de persoanele din vecinătate sau de copii (6,2%), riscul unor incidente de tipul furturilor şi agresiunilor (6,0%) şi, respectiv zgomotul industrial sau comercial (2,7%). Gospodăriile din mediul urban au fost mai afectate de unii dintre acești factori într-o proporție mai mare decât cele din mediul rural, astfel cele mai multe gospodării din mediul urban au fost afectate de zgomotul cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (17,5%) și de poluarea aerului sau mirosuri 22  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 (14,9%). Ca și în cazul mediului urban, gospodăriile din mediul rural au fost afectate, în principal, de zgomot cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (8,9%) și de poluarea aerului sau mirosuri (7,3%). Tabelul 1. Gospodării după factorii care influenţează mediul în care se află, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 Din total, după factorii5 care influenţează mediul în care se află Total locuinţa (%): gospodării zgomot cauzat de traficul zgomot zgomot riscul unor (mii rutier, industrial cauzat de poluarea aerului, incidente gospodării) sau vecini sau (furturi, feroviar sau comercial copii mirosuri agresiuni) aerian A 1 2 3 4 5 6 TOTAL 7554 13,6 2,7 6,2 11,5 6,0 URBAN 4126 17,5 4,5 8,4 14,9 7,5 RURAL 3428 8,9 0,6 3,5 7,3 4,3 După aprecierea gospodăriilor, 11,5% dintre gospodării se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se regăsesc cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (51,6% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei), lumina insuficientă (44,1%), igrasia în pereţi, podele sau fundaţia locuinței (35,7%) și scurgerile prin acoperiş sau pereţi (19,8%). Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în mediul rural ponderea gospodăriilor cu probleme ale locuinţei este mai mare decât în mediul urban, mai ales cu probleme legate de deteriorarea tocurilor de ferestre, pereţilor sau podelelor (69,0% dintre gospodării) şi a igrasiei pe pereţi, podele, fundaţie (41,5%). Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderența caselor individuale în localităţile rurale. Gospodăriile urbane, sunt preocupate mai mult de faptul că locuinţele nu au suficientă lumină naturală (62,4% dintre gospodării) şi de deteriorarea tocurilor de ferestre, a pereţilor sau podelelor locuințelor (32,4%). Tabelul 2. Gospodării după unele deficienţe ale locuinţei6, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 Gospodării cu probleme legate de locuinţă (%): Gospodării din care, cu probleme privind: Total fără probleme gospodării legate de scurgeri igrasie în tocuri de (mii Total lumina prin pereţi, ferestre, locuinţă pereţi sau gospodării) insuficientă acoperiş podele, (%) podele sau pereţi fundaţie deteriorate A 1 2 3 4 5 6 7 TOTAL 7554 88,5 11,5 44,1 19,8 35,7 51,6 URBAN 4126 90,0 10,0 62,4 16,1 29,2 32,4 RURAL 3428 86,7 13,3 27,6 23,2 41,5 69,0 5 S-au putut menționa unul sau mai mulți factori care influențează mediul în care se află locuința. 6 S-au putut menționa una sau mai multe probleme legate de locuință. 23  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată de tipul aparaturii electrocasnice, electronice şi autoturismelor este o necesitate obiectivă pentru asigurarea unui nivel de trai decent, corespunzător cerinţelor dezvoltării tehnologice şi sociale actuale. Deși aparatura electrocasnică este prezentă, în general, în gospodăriile populației, indiferent de mediul de rezidență, ponderea gospodăriilor care sunt dotate cu mașini de spălat rufe a fost, în anul 2023, de 92,4%. Principala cauză a nedotării majorității gospodăriilor cu mașini de spălat rufe a reprezentat-o lipsa rețelei de apă potabilă și a canalizării în unele zone rurale. Astfel, se evidențiază o dotare a gospodăriilor cu mașini de spălat rufe, în mediul urban, de 98,3% dintre gospodării și o pondere mai mică cu 13,1 puncte procentuale în mediul rural. Figura 8. Ponderea gospodăriilor dotate cu unele bunuri de folosinţă îndelungată, în totalul gospodăriilor, în anul 2023 autoturism 49,5 telefon (mobil sau fix) 97,6 computer 58,8 TV color 99,4 maşina de spălat rufe 92,4 0 20 40 60 80 100 % în total gospodării Devin tot mai răspândite computerele, menționate ca făcând parte din dotarea a 58,8% dintre gospodării (68,7% în urban și 46,9% în rural), dar şi autoturismele, 49,5% dintre gospodării având cel puțin un autoturism (55,7% în urban și 42,0% în rural). Tabelul 3. Gospodării după înzestrarea cu unele bunuri de folosinţă îndelungată, pe statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023 Din total, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei: Total Din persoanele ocupate: Din persoanele neocupate: gospodării Persoane Persoane ocupate alte categorii neocupate alte categorii Total salariați de persoane Total şomeri pensionari de persoane ocupate neocupate A 1 2 3 4 5 6 7 8 TOTAL (mii gospodării) 7554 3789 3079 710 3765 25 3429 311 Maşină de spălat rufe (%) - există în gospodărie 92,4 94,6 97,6 81,3 90,1 84,1 90,7 84,5 - nu există în gospodărie 7,6 5,4 2,4 18,7 9,9 * 9,3 15,5 Telefon (mobil sau fix) (%) - există în gospodărie 97,6 98,7 98,8 98,2 96,5 100,0 96,7 93,7 - nu există în gospodărie 2,4 1,3 1,2 1,8 3,5 - 3,3 6,3 TV color (%) - există în gospodărie 99,4 99,5 99,8 98,1 99,3 100,0 99,5 98,1 - nu există în gospodărie 0,6 0,5 * * 0,7 - 0,5 * Computer (%) - există în gospodărie 58,8 79,8 85,3 56,3 37,7 * 37,4 39,9 - nu există în gospodărie 41,2 20,2 14,7 43,7 62,3 45,8 62,6 60,1 Autoturism (%) - există în gospodărie 49,5 68,6 73,2 48,8 30,2 * 30,1 31,4 - nu există în gospodărie 50,5 31,4 26,8 51,2 69,8 67,6 69,9 68,6 * estimații nesemnificative din cauza numărului redus de cazuri observate (mai puțin de 10 cazuri observate) 24  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Gospodăriile din mediul urban au o dotare superioară celor din mediul rural, ponderi apropiate înregistrându-se în cazul gospodăriilor dotate cu televizoare color și cu telefoane – bunuri prezente în aproape toate gospodăriile. După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se constată o dotare superioară cu bunuri de folosinţă îndelungată în gospodăriile persoanelor ocupate şi mai ales la gospodăriile de salariaţi, comparativ cu gospodăriile de persoane neocupate. În cazul televizoarelor color şi a telefoanelor se poate vorbi de o dotare aproape completă indiferent de statutul ocupațional al capului gospodăriei. Discrepanţele dintre diferitele tipuri de gospodării sunt evidențiate mai ales în cazul bunurilor cu valori de achiziție semnificative, cum ar fi computerele ṣi autoturismele. Astfel, gospodăriile care au declarat cap al gospodăriei o persoană salariată deţin computere în proporţie de 85,3% şi autoturisme în proporţie de 73,2%; deci, în proporţii mari, aceste două bunuri fac parte din viaţa cotidiană a gospodăriilor respective nemaifiind necesară o achiziție. Gospodăriile al căror cap de gospodărie a fost desemnată o persoană cu statut de pensionar au menționat în proporție de 37,4% că dețin un computer şi de 30,1% că dețin un autoturism. Figura 9. Ponderea gospodăriilor care nu îşi permit să achiziţioneze unele bunuri de folosinţă îndelungată (computer și autoturism), după categoria de bunuri şi statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2023 40 34,1 30 % in total gospodarii in fiecare 27,9 23,8 statut ocupational 20 14,5 15,4 14,6 13,7 12,5 11,6 10 6,7 5,7 5,1 4,7 2,4 0 Total Persoane Salariați Alte categorii Persoane Pensionari Alte categorii gospodării ocupate - total de persoane neocupate - de persoane ocupate total neocupate Computer Autoturism Notă: Categoria de gospodării cu cap de gospodărie șomer nu este reprezentată în grafic, deoarece estimațiile sunt nesemnificative din cauza numărului redus de cazuri observate (mai puțin de 10 cazuri observate). Gospodăriile grupate în “alte categorii de persoane neocupate” nu includ șomerii. În ceea ce priveşte gospodăriile care nu-şi permit să achiziţioneze unele bunuri de folosinţă îndelungată cum ar fi computerele sau a autoturismele, principalul motiv al lipsei acestora din dotarea gospodăriilor îl reprezintă insuficienţa resurselor financiare necesare achiziţionării bunurilor şi a costului ridicat a bunurilor de folosinţă îndelungată. 25  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 2. Eficiența energetică a gospodăriilor După tipul de sistem principal de încălzire la care este conectată locuința, din punct de vedere al sursei de generare a căldurii, în România aproape două treimi dintre gospodării au fost conectate la un sistem individual de încălzire, mai mult de 1 din 5 gospodării la un sistem de încălzire centralizat și mai mult de 1 din 10 gospodării la o rețea de termoficare. Pe medii de rezidență, proporțiile sunt diferite, în mediul rural sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuințele conectate la sistemele de încălzire centralizată și rețeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% și respectiv 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% și respectiv 1,2%). Frecvența mai ridicată a acestora în orașe se justifică prin randamentului ridicat pe care îl au în eficiența energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire. Tabelul 4. Gospodării după sistemul principal de încălzire utilizat, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 Total Din care, pe medii de gospodării cu rezidență: sistem de ȋncălzire (mii Urban Rural gospodării) TOTAL (mii gospodării), din care, după: 7540 4122 3418 Tipul sistemului principal de încălzire utilizat (%): Rețea de termoficare 11,6 20,1 1,2 Sistem de încălzire centralizat 22,8 31,6 12,1 Sistem individual de incălzire 64,8 47,5 85,7 Alte sisteme de încălzire decât cele fixe 0,8 0,8 0,9 La nivelul țării, sistemele de încălzire utilizate în locuințe variază semnificativ în funcție de infrastructura disponibilă din fiecare regiune, de preferințele locuitorilor și de politicile guvernamentale sau locale implementate. Cele mai mari ponderi ale rețelei de termoficare se regăsesc în regiunea București-Ilfov (acoperind mai mult de jumătate din sistemele de încălzire utilizate în această regiune), urmate la mare distanță de regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia (9,8% și respectiv 9,6%). Figura 10. Gospodării după sistemul principal de încălzire utilizat, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023 83,9 % în total gospodării din fiecare regiune 78,4 72,5 69,1 67,5 64,8 65,2 54,6 51,7 de dezvoltare 36,6 27,9 30,7 22,8 23,7 23,9 16,6 21,9 11,6 12,9 14,6 9,8 9,6 8,4 7,0 2,8 2,5 0,8 2,9 * * * * * * 1,2 TOTAL Nord-Est Sud-Est Sud - Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti - Muntenia Oltenia Ilfov Rețea de termoficare Sistem de încălzire centralizat Sistem individual de încălzire Alte sisteme de încălzire decât cele fixe (inclusiv niciun fel de încălzire) Regiunile de dezvoltare cu cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu sistem de încălzire centralizat sunt Nord-Vest (36,6%), Centru (30,7%) și Vest (27,9%). Gospodăriile cu sistem individual de încălzire au pondere însemnată în peste 70% din gospodăriile din regiunile Nord-Est (83,9%), Sud-Muntenia (78,4%) și Sud-Vest Oltenia (72,5%). 26  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Datorită condițiilor climatice specifice țării noastre, în locuințe trebuie luate măsurile necesare pentru a obține un confort termic adecvat în sezoanele în care temperaturile de afară sunt prea scăzute sau prea ridicate. Astfel, pentru a asigura confortul termic în locuință, pe lângă utilizarea unui sistem de încălzire eficient care să asigure o temperatură plăcută în casă în anotimpul rece și a unui sistem de răcire optim în timpul verilor toride, trebuie în același timp să fie susținut și de o izolare termică exterioară sau interioară corespunzătoare. Din totalul gospodăriilor, 86,3% au avut capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii, iar 63,6% dintre gospodării au avut posibilitatea să le mențină răcoroase în timpul verii, ceea ce reflectă și gradul de izolație termică a acestor clădiri. Figura 11. Gospodării după capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii și răcoroase în timpul verii, pe medii de rezidență, în anul 2023 fiecare mediu de rezidență % în total gospodării din 89,5 82,3 66,1 60,5 Urban Rural Gospodării care au avut capacitatea de a menține locuința caldă în timpul iernii Gospodării care au avut capacitatea de a menține locuința răcoroasă în timpul verii Ponderile gospodăriilor din mediul urban, care au avut capacitatea de a menține o temperatură adecvată pe perioada iernii au depășit cu 7,2 puncte procentuale pe cea a gospodăriilor din mediul rural (89,5% față de 82,3% în rural), la fel și în ceea ce privește capacitatea de a menține răcoroase locuințele pe timpul verii, ponderea gospodăriilor din mediul urban a fost cu 5,6 puncte procentuale mai mare decât a celor din mediul rural (66,1% față de 60,5% în rural). Figura 12. Gospodării după capacitatea de a menține locuințele calde în timpul iernii și răcoroase în timpul verii, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023 Nord-Est 89,8 61,2 Sud-Est 85,7 60,9 Sud - Muntenia 85,9 62,9 Sud-Vest Oltenia 84,4 66,1 Vest 85,2 62,4 Nord-Vest 89,4 68,9 Centru 86,0 57,8 Bucuresti - Ilfov 81,9 68,8 % în total gospodării din fiecare regiune de dezvoltare gospodării care au avut capacitatea de a menține locuința căldă în timpul iernii gospodării care au avut capacitatea de a menține locuința răcoroasă în timpul verii La nivel regional, se observă că aproape 9 din 10 gospodării din Nord-Est, Nord-Vest și Centru au avut capacitatea de a menține în locuință căldura necesară în timpul iernii (89,8%, 89,4% și respectiv 86,0%) și aproape 7 din 10 gospodării din regiunile Nord-Vest, București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia au avut capacitatea să asigure în locuință o temperatură mai scăzută pe timp de vară (68,9%, 68,8% și respectiv 66,1%). 27  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 3. Aspecte privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă de 16 ani și peste Ancheta asupra calității vieții are ca obiectiv, pe lângă prezentarea unor aspecte relevante privind gospodăriile populației, prezentarea principalelor caracteristici ale populației de 16 ani și peste cu reședința obișnuită în gospodăriile private ale populației. Aceste caracteristici pot descrie direct și indirect calitatea vieții. Dintre acestea, distribuția populației pe grupe de vârstă, medii de rezidență, stare civilă, nivel de educație caracterizează din punct de vedere socio-demografic populația țintă. Aspectele privind starea de sănătate, nevoia unor servicii medicale și accesul populației pe piața forței de muncă sunt aspecte care subliniază calitatea vieții. Totodată, aspectele privind situația economică a populației rezidente de 16 ani și peste, precum statutul ocupațional curent, tipul programului de lucru, activităṭile economiei naţionale și grupa de ocupații în care își desfășoară activitatea sunt factori economici care caracterizează direct diferitele aspecte ale calității vieții. În anul 2023, rezultatele Anchetei asupra calității vieții evidențiază faptul că, din cele 15813 mii persoane de 16 ani și peste, 8257 mii persoane (52,2%) aveau reședința obișnuită în mediul urban și 7556 mii persoane (47,8%) în mediul rural. Din punct de vedere al stării civile, la nivelul populației de 16 ani și peste, ponderea persoanelor căsătorite a fost de 58,7%, a persoanelor necăsătorite de 22,0%, iar a persoanelor văduve de 14,0%. Cea mai mică pondere au avut-o persoanele divorțate (5,3%), acest fenomen având o frecvență redusă în România. Ponderea cea mai ridicată a persoanelor de 16 ani și peste căsătorite se întâlnește la grupa de vârstă 35-49 de ani (79,0% dintre acestea) și la grupa de vârstă 50-64 de ani (73,1%). În funcție de nivelul de educație absolvit, 58,4% din persoanele de 16 ani și peste (61,2% în mediul urban și 55,2% în rural) aveau studii medii (profesionale, liceale, postliceale sau tehnice de maiștri), urmate, ca pondere, de persoanele cu nivel de educație scăzut (fără școală absolvită, primar sau gimnazial) care au reprezentat 27,2% din persoanele de 16 ani și peste (15,3% în mediul urban și 40,3% în rural). În ceea ce privește persoanele cu studii superioare ponderea acestora a fost de 14,4%, cea mai mare pondere înregistrându-se la persoanele din mediul urban (23,5%), față de numai 4,5% în mediul rural. Figura 13. Persoane de 16 ani şi peste după nivelul de educație, pe medii de rezidenţă, în anul 2023 primar (inclusiv fără şcoală absolvită) postliceal de superior 2,7% primar (inclusiv fără specialitate 4,5% şcoală absolvită) sau tehnic de 9,8% maiṣtri 6,8% gimnazial superior 12,6% 23,5% profesional liceal gimnazial postliceal 15,5% 28,5% 30,5% de specialitate sau tehnic de maiṣtri liceal 10,6% 35,1% profesional 19,9% URBAN RURAL 28  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 În cadrul populaţiei cu nivel de educaţie primar (inclusiv fără şcoală absolvită) ponderea principală o deţin persoanele în vârstă de 75 de ani şi peste (46,4%). Dintre persoanele cu studii superioare 87,1% au vârsta de 25-64 ani. Dintre persoanele cu nivel de educaţie liceal, 62,7% au vârsta cuprinsă între 35-64 ani, 13,8% au între 65-74 ani, 19,3% au vârsta 16-34 ani, iar 4,2% au 75 ani şi peste. Figura 14. Persoane de 16 ani şi peste, după grupa de vârstă și nivelul de educație, în anul 2023 * 3,8 superior 20,4 44,3 22,4 8,4 4,9 postliceal de specialitate sau tehnic de 20,0 36,8 19,5 9,5 9,3 maiştri 4,2 liceal 10,5 8,8 29,5 33,2 13,8 2,0 profesional 5,3 24,3 32,5 26,8 9,1 gimnazial 24,0 9,3 18,2 14,1 18,2 16,2 2,6 primar (inclusiv fără şcoala absolvită) 7,6 12,7 14,0 16,7 46,4 % în total persoane de 16 ani şi peste din fiecare nivel de educație 16-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65-74 ani 75 ani şi peste Analizând repartiţia persoanelor de 16 ani şi peste după nivelul de educație, pe regiuni de dezvoltare, observăm diferenţe semnificative. Astfel, în regiunea Bucureşti-Ilfov ponderea populaţiei cu pregătire superioară este de 35,1%, aproape de două ori şi jumătate față de valoarea medie la nivel național (14,4%). Regiunea București-Ilfov este urmată la mare distanță de regiunile Centru, Vest, Sud-Vest Oltenia şi Nord-Vest (cu ponderi cuprinse între 13,1% și 13,5%), însă cu valori a ponderii populației cu studii superioare sub media națională. Tabelul 5. Persoane de 16 ani şi peste, după nivelul de educație, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2023 - procente în total persoane de 16 ani şi peste din fiecare regiune de dezvoltare - Persoane Din care, după nivelul de educație (%) de 16 ani și primar (inclusiv postliceal de peste fără şcoală gimnazial profesional liceal specialitate sau superior (mii persoane) absolvită) tehnic de maiştri TOTAL 15813 6,1 21,1 17,6 32,2 8,8 14,4 Nord - Est 2604 7,2 24,7 22,3 26,2 9,0 10,6 Sud - Est 1964 9,9 26,0 16,9 31,7 7,1 8,4 Sud - Muntenia 2391 6,9 22,5 17,8 34,0 8,7 10,1 Sud - Vest Oltenia 1581 6,3 18,3 16,5 37,2 8,5 13,2 Vest 1402 3,6 18,8 19,4 35,3 9,5 13,4 Nord - Vest 2093 6,5 19,0 18,9 32,5 10,0 13,1 Centru 1877 5,6 25,0 17,7 29,9 8,3 13,5 București - Ilfov 1901 * 12,0 10,0 32,5 9,1 35,1 La polul opus se află regiunile Sud-Est, Sud Muntenia ṣi Nord-Est care au cele mai mici ponderi ale populaţiei cu nivel de pregătire superior (de 8,4%, 10,1% ṣi respectiv 10,6%), dar cu cele mai mari ponderi ale persoanelor cu pregătire primară (de 9,9%, 6,9% ṣi respectiv 7,2%). În regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Vest şi Sud-Muntenia se înregistrează ponderile cele mai mari ale persoanelor care au absolvit liceul din populaţia acestor regiuni (37,2%, 35,3% ṣi respectiv 34,0%). * estimații nesemnificative din cauza numărului redus de cazuri observate (mai puțin de 20 cazuri observate). 29  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Accesul universal la o asistență medicală de calitate, la un cost accesibil, pentru fiecare persoană este o nevoie de bază. O sănătate bună este un factor determinant major pentru calitatea vieții individuale, pentru capacitatea de a participa la activitățile economico-sociale și a celor legate de familie, promovând în același timp creșterea economică și bunăstarea generală. Statisticile prezentate în această secțiune se bazează pe o autoevaluare a propriei stării de sănătate de către fiecare persoană participantă la această cercetare statistică. În anul 2023, peste 7 din 10 dintre persoanele în vârstă de 16 ani și peste au menționat că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, circa 1 din 5 au menționat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și aproape 1 din 15 au precizat că au o stare de sănătate rea sau foarte rea. Față de anul 2022, în anul 2023, ponderea persoanelor care și-au autoevaluat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună a scăzut cu 1,3 puncte procentuale, de la 73,4% la 72,1%, a celor cu stare de sănătate satisfăcătoare a crescut cu 1,3 puncte procentuale, iar ponderea celor care afirmă că au o stare de sănătate rea sau foarte rea s-a menținut la 6,7%. Figura 15. Ponderea populației de 16 ani și peste bazată pe autoevaluarea stării de sănătate, în anii 2022 și 2023 sănătate sănătate rea sau rea sau sănătate foarte rea sănătate foarte rea satisfăcătoare 6,7% satisfăcătoare 6,7% 19,9% 21,2 % sănătate bună sănătate bună sau foarte bună sau foarte bună 73,4% 72,1% 2022 2023 Bărbații, comparativ cu femeile, percep într-un mod diferit starea de sănătate. Ponderea bărbaților care au considerat că au o stare de sănătate bună și foarte bună a fost, în anul 2023, de 76,8%, cu 9 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor. Femeile în schimb, au avut ponderi mai mari decât bărbații, cu 5,9 puncte procentuale, când au apreciat că sănătatea lor se află la un nivel satisfăcător (24,0%, față de 18,1%) și cu 3,1 puncte procentuale mai mari, când au apreciat că au avut o stare de sănătate rea și foarte rea (8,2% față de 5,1%). Percepția stării de sănătate rea și foarte rea a fost mai răspândită în rândul vârstnicilor, în special a femeilor în vârstă. Așa cum era de așteptat, având în vedere că multe dintre problemele de sănătate tind să fie mai frecvente în rândul vârstnicilor, a existat o relație clară între vârsta unei persoane și starea de sănătate (percepută) a acesteia. În anul 2023, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani au evaluat că starea lor de sănătate a fost rea și foarte rea într-o proporție de numai 1,3%. Ponderea persoanelor care au probleme de sănătate crește însă treptat pe măsura înaintării în vârstă, ajungând la grupa de 65-74 de ani să afecteze mai mult de o persoană din 10, iar la persoanele de 75 de ani și peste să cuprindă aproape o treime din acest segment de populație. 30  CONDIŢIILE DE VIAŢǍ ALE POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2023 Tabelul 6. Persoane de 16 ani și peste care au apreciat că au o stare de sănătate rea și foarte rea, pe grupe de vârstă și sexe, în anul 2023 - procente în total persoane de 16 ani și peste din fiecare grupă de vârstă - Total persoane de Persoane de 16 ani și peste cu starea de sănătate rea și foarte rea (%) 16 ani și peste Din care, după grupa de vârstă: Total (mii persoane) 16-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65-74 ani 75 ani și peste Total 15813 6,7 0,9 1,3 5,1 10,1 32,5 Masculin 7533 5,1 * 1,5 4,1 8,9 25,2 Feminin 8280 8,2 *