Nutritional Guidelines for Patients - Nursing General II

NURSING GENERAL II ALIMENTATIA BOLNAVULUI.TIPURI DE ALIMENTAȚIE . Definiție Alimentația rațională (științifică) = aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului, diferențiate după vârstă, munca, stare de sănătate sau de boala, stare fiziologica O alimentație adecvata trebuie sa conțină...

NURSING GENERAL II ALIMENTATIA BOLNAVULUI.TIPURI DE ALIMENTAȚIE . Definiție Alimentația rațională (științifică) = aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului, diferențiate după vârstă, munca, stare de sănătate sau de boala, stare fiziologica O alimentație adecvata trebuie sa conțină toți factorii necesari menținerii vieții si asigurării tuturor funcțiilor organismului in condiții normale: - Glucide (hidrați de carbon) - Proteine - Lipide, - Vitamine, - Apa si săruri minerale 1 NURSING GENERAL II Alimentația bolnavului trebuie sa respecte următoarele principii: - sa înlocuiască cheltuielile energetice de baza ale organismului - cele necesare creșterii la copii sau cele necesare refacerii pierderilor prin consum la adult - asigurarea aportului de vitamine si săruri minerale necesare metabolismului normal, creșterii la copii si celorlalte funcții - favorizarea procesului de vindecare prin cruțarea organelor bolnave - prevenirea evoluției nefavorabile in bolile latente, transformarea bolilor acute in boli cronice si apariția recidivelor - consolidarea rezultatelor terapeutice Calcularea rației alimentare Definiție – proporția de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h . Rația alimentara se calculează in funcție de: - vârstă, sex, greutate corporala, munca prestata, stare de sănătate sau boala; - ea trebuie sa corespunda atât cantitativ cat si calitativ; - sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului. Rația alimentara se măsoară in calorii. Necesarul caloric/24h se calculează in funcție de: • activitate: - in repaus absolut - 25 calorii/kg corp - in activitate minima - 35-40cal/kg corp - in activitate medie - 40-45 cal/kg corp în activitate - activitate intense - 45-60cal/kg corp • vârsta: - plus 20-30% pentru copii - minus 10-15% pentru vârstnici 2 NURSING GENERAL II • Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizării lor: -1g glucide = 4,1calorii -1g proteină = 4,1 calorii -1g lipide = 9,3 calorii Rația echilibrata la adult de 70 de kg, va cuprinde: - 400g glucide/24h (4-6g/kg corp/24h); - 70g lipide/24h (1g/kg corp/24h); - 70g proteine în 24h (1g/kg corp/24h). • Echilibrul intre principiile nutritive - 50-55% hidrați de carbon - 10-15% proteine - 30-40% lipide • Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala: - 40% proteine de origine animala - 60% proteine de origine vegetala -35% lipide de origine animala -65% lipide de origine vegetala • stare de sănătate sau boala - stări fiziologice: sportivi, sarcina si alăptare +30% - stare febrila necesarul de calorii este cu 13% in plus pentru fiecare grad de temperatură: 25xG+13% (pentru T=38grade) - In arsuri se cresc cu 40-100% in funcție de gradul arsurii 3 NURSING GENERAL II Întocmirea foii de alimentație zilnica Foaia de alimentație zilnica = document in care se centralizează regimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecărui bolnav in scop terapeutic. Întocmirea foii de alimentație revine asistentului șef; - asistenții de salon raportează numărul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic. Asistentul șef totalizează numărul de regimuri dietetice pe clinica si trimite foaia de alimentație la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor. Foaia de alimentație se întocmește in fiecare zi. Exemplu de foaie de masa Clinica CHIRURGIE FOAIE DE MASA Ziua……….luna……….anul… Regim Nr.portii Observații referitoare la hrana precedenta Hidric 10 Hidrozaharat 10 Semilichid 3 Renal 5 Cardiovascular 5 Diabet 5 Mixt 20 1000calorii Total 2 60 4 din ziua NURSING GENERAL II Medic … Asistenta șefă …. Regimurile dietetice Regimul dietetic = regimul alimentar al unui bolnav stabilit in funcție de boala si de necesitățile sale. Regimurile dietetice sunt variate, in funcție de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun: Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi: - hipocalorice - hipercalorice Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de îmbolnăviri. Regimurile dietetice urmăresc: ● punerea in repaus si cruțarea unor organe, aparate si sisteme: - regim de cruțare a intestinului gros – in dizenterie; - regim de cruțare a mucoasei bucale – stomatita; - regim de cruțare a stomacului – gastrita, ulcer gastric; - regim de cruțare a ficatului – hepatita, ciroza; - regim de cruțare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta; ● echilibrul unor funcții deficitare sau exagerate ale organismului: - in colita de fermentație – regim bogat in proteine; - in colita de putrefacție – regim bogat in carbohidrați; - in insuficienta cardiaca – restricție de lichide si sodiu (regim hiposodat) ● compensarea unor tulburări rezultate din disfuncția glandelor endocrine: - se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante; ● satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului: - in boli infecțioase – regim bogat in vitamine; 5 NURSING GENERAL II - afecțiuni osoase – regim bogat in calciu; - in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine; ● îndepărtarea unor produse patologice de pe pereții mucus, puroi, se pot îndepărta cu ajutorul regimului de mere rase sau intestinali: morcovi; Regimurile alimentare Hidric Indicații: postoperator, diaree acuta, gastrita acuta Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri, zeama de orez, supe diluate si degresate din carne, apa fiarta si răcită Hidro- Indicații: perioada de debut a hepatitei epidemice, insuficienta renala zaharat acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, in perioada febrila a bolilor infecțioase - va fi prescris pe o perioada limitata, fiind un regim restrictiv Alimente permise: suc de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeama de compot, zeama de orez Semilichid Indicații: colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, după primele zile ale infarctului de miocard Alimente permise: supe de făinoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, făinoase, sufleuri de brânză de vaci-mese mici cantitativ si frecvente Lactat Indicații: in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile după hemoragie digestiva superioara; alimente permise: 1000-2000ml lapte, eventual îmbogățit cu frișcă sau smântână 6 NURSING GENERAL II Lacto-făinos Indicații: după puseul acut al ulcerului in remisiune, după operații pe vegetarian stomac Alimente permise: brânză de vaci, oua moi, caș, lapte, piureuri de legume, smântână, frișcă, făinoase Hepatic Indicații: hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata, neoplasm hepatic Alimente permise: brânză de vaci, caș, urda, iaurt, carne slaba fiarta, pâine alba prăjita, legume, făinoase, fructe coapte, biscuiți, supe de făinoase, unt1og/zi, ulei20-30g/zi Renal Indicații: glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala Alimente permise: salata de crudități cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume si făinoase, prăjituri cu mere, caș, brânză de vaci, urda, gălbenuș de ou, frișcă, pâine fără sare Cardio- Indicații: cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct vascular miocardic acută, in a doua săptămână de boala; Alimente permise: lapte, iaurt, brânzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceață, unt 10g, ulei 30g Diabet Indicații: diabet zaharat: alimente in funcție de toleranta la glucide; ● alimente cântărite: pâine, lapte, cartofi, făinoase, legume uscate, fructe; ● necântărite: peste, carne, mezeluri oua, supe de carne, sosuri fără faina, ulei Hipocaloric Indicații – obezitate, hipertensiune arteriala Alimente permise: - 240cal - 300g brânză de vaci; 7 NURSING GENERAL II - 400cal - lapte, brânză de vaci, carne alba, legume, mere; - 600cal din aceleași alimente Modurile de alimentație a bolnavului În funcție de starea pacientului, alimentarea se face: - Natural – când calea de introducere a alimentelor este cea naturală pe cale bucală - Pacientul poate fi alimentat natural: • activ – pacientul mănâncă singur în sala de mese sau în salon; • pasiv – necesita ajutor; - Artificial – alimentele sunt introduse în organism pe cale artificiala: • enteral • parenteral • mixt Ordinea de servire a mesei: - se va distribui mai întâi regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale - vor lua masa mai întâi pacienții care se vor alimenta singuri, apoi cei care necesita ajutor. Alimentația activa si pasiva Obiective 8 NURSING GENERAL II - Asigurarea necesitaților calorice si calitative in funcție de vârsta si starea organismului - Favorizarea procesului de vindecare, - consolidarea rezultatelor terapeutice - prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri Pregătirea materialelor - Vesela si tacâmuri; - Cana simpla; - Cana speciala cu cioc sau in funcție de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor; - Tava, cărucior pentru alimente; - Alimente conform regimului recomandat; - Șervetele de masa; - 2 prosoape (șervete) pentru protecția lenjeriei de corp si pat Pregătirea pacientului Culegerea datelor - Afecțiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese - Posibilitățile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicație de repaus - Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana - pasiv) - Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricții alimentare înainte sau după acestea - Administrarea unor medicamente înainte, in timpul mesei sau după masa 9 NURSING GENERAL II Preferințele alimentare ale pacientului - Psihica - se stimulează autonomia - se explica pacientului importanta alimentației si a respectării regimului pentru evoluția favorabila a bolii Fizica - se respecta recomandările cu privire la mobilizarea lui, se asigura pacientul de ajutor - se ajuta pacientul sa se spele pe mâini - se așează pacientul într-o poziție confortabila in raport cu starea sa generala: o Șezând la masa in salon sau in pat o Semișezând pentru pacientul care se poate ridica puțin o In decubit lateral stâng daca pacientul este dreptaci, cu capul ușor ridicat Efectuare: - se verifica daca sunt îndeplinite condițiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost îndepărtate ploștile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon - se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat - se ajuta pacientul sa-si spele mâinile - porțiile aranjate estetic sunt așezate pe mese mici (4 persoane - in sala de mese). - se invită pacienții la masă - felurile de mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat. - nu se ating alimentele cu mâna. - se pregătesc alimentele pe o tava acordând atenție aspectului estetic pentru alimentarea in salon - se îmbracă un halat curat si mănuși Alimentarea activă se poate face: ● în sala de mese ● în salon 10 NURSING GENERAL II ● la masă sau la pat. În salon la masă: - se îndepărtează tot ce ar putea influența negativ apetitul pacientului (tăviță, scuipători, ploscă). - se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se așeze la masă; - servirea mesei se face ca si în sala de mese. În salon, la pat: - se pregătește salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. - se așează pacientul in poziție confortabila șezând sau semișezând - se protejează lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul - se așaeză tava cu alimente in fata pacientului sau se adaptează o măsuță speciala - se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar - se observa daca pacientul consumă toate alimentele La pat in decubit lateral stâng (daca pacientul este dreptaci): - se așează bolnavul in decubit lateral stâng, cu capul sprijinit pe o perna - se spală pe mâini - se protejează lenjeria de pat cu o aleza (sau alt material de protectiv) iar a bolnavului cu un prosop curat - se așează tava la marginea patului sau pe un taburet la înălțimea patului - se servesc alimentele pe rând, se taie cele solide - lichidele se servesc în căni special, cu cioc sau cu paiul Alimentarea pasivă 11 NURSING GENERAL II Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze singuri, trebuie să fie ajutați. Scop: vor fi hrăniți bolnavii imobilizați, paralizați, epuizați, adinamici, în stare gravă cu ușoare tulburări de deglutiție Efectuare - se așează pacientul in poziție șezând (daca are membrele superioare afectate) sau semișezând (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava); - se protejează lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate; - se plasează tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet, sau pe o măsuță adaptabila la pat; - așezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica temperatura alimentelor; - se ridica cu o mana (stânga) capul bolnavului cu perna si se administrează supa cu lingura pe jumătate plina; - se asigura ca pacientul a înghițit înainte de a administra o noua cantitate; - se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie; - se taie alimentele in bucăți mici, fără a le atinge cu mana; - se încurajează pacientul sa consume alimentele purtând o discuție agreabila; - se folosește lingurița sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are 12 NURSING GENERAL II tulburări de deglutiție - se observa permanent faciesul pacientului Îngrijiri după tehnica - se așează pacientul in poziție comoda, daca nu poate singur - se reface patul, se îndepărtează eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca este necesar - se verifica dacă prezinta senzație de greață; - se ajuta pacientul sa-si facă toaleta cavitații bucale Reorganizare - se îndepărtează vasele murdare si resturile alimentare; - se aerisește salonul Notarea procedurii în dosarul de îngrijire - Notați în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate - Modificările de apetit: dispariția, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place mâncarea, respecta restricțiile religioase, refuza anumite alimente; - Prezinta sete exagerata; - Acuza senzație de greața, de rău in timpul mesei sau după masa; - Acuza senzația de plenitudine; - Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis; - Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici si dese, in timpul nopții, restricție alimentare pentru examinările din zilele următoare Evaluarea eficacității procedurii Rezultate așteptate/dorite: - Pacientul consuma întreaga cantitate de alimente si se hidratează corespunzător - Exprima stare de confort - Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au dispărut Rezultate nedorite / Ce faceți 13 NURSING GENERAL II - Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente; - Cercetați cauzele: apetit diminuat, condiții necorespunzătoare de servire a mesei, nu- i plac alimentele, consuma alimente aduse de aparținători, își respecta religia; - Pacientul refuza anumite alimente, acuza greață; - Se consemnează observațiile si se anunță medicul Alimentarea artificială Alimentația artificială = introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale, pe altă cale decât cea natural. Se realizează prin următoarele procedee: - Enteral: ▪ sondă gastrică sau intestinală ▪ gastrostomă, jejunostomă, clismă etc. - Parenteral Scop: - hrănirea pacienţilor inconştienţi - cu tulburări de deglutiţie - cu intoleranţă sau hemoragii digestive - operații pe tubul digestiv şi glandele anexe - cu stricturi esofagiene sau ale cardiei - în stare gravă; negativism alimentar Alimentaţia enterală Numele de alimentaţie enterală vine din limba greaca: enteron = intestine, așadar alimentația enterală constă în orice formă de alimentație care folosește tractul 14 NURSING GENERAL II gastrointestinal. Se poate realiza pe următoarele căi: - sonda gastrică: nasogastrică, orogastrică - sonda nasoduodenală - sonda nasojejunală (plasată intraoperator) - jejunostoma chirurgicală Şi mai rar prin: - faringostomă - esofagostomă - gastrostomă chirurgicală - P.E.G. (gastrostoma endoscopică percutană) ALIMENTAȚIA PRIN SONDA NAZOGASTRICĂ – ALIMENTAȚIA ENTERALĂ INDICAȚII 15 NURSING GENERAL II ➢ pacienţi inconştienţi; ➢ pacienţi cu tulburări de deglutiție; ➢ pacienţi cu negativism alimentar; ➢ pacienţi cu stricturi esofagiene. PREGĂTIREA MATERIALELOR ➢ material pentru tubaj, dacă sonda nu este deja montată; ➢ seringă Guyon, pâlnie de sticlă; ➢ produse oficinale de bucătărie - lichide alimentare la temperatura corpului, fără grunji, care pot înfunda sonda; ➢ produse farmaceutice concepute special pentru acest tip de alimentație, care conțin toți macro și micronutrienții necesari unei persoane aflate în situație critică. ➢ materiale pentru protecţia lenjeriei. 16 NURSING GENERAL II PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI REALIZAREA ALIMENTAȚIEI ➢ se aşează pacientul în poziţie comodă; ➢ la capătul liber al sondei se poate ataşa, după caz: pâlnie de sticlă, seringă Guyon sau un aparat de perfuzie; ➢ se administrează 4-6 doze pe zi, fiecare doză fiind în jur de 250-400 ml; ➢ ritmul de administrare este de 20 ml/minut, administarea prea rapidă poate duce la distensia bruscă a stomacului și refularea alimentelor; ➢ dacă lichidele sunt administrate prin aparatul de perfuzie, cantitatea va fi de cel mult 200-250 ml/oră; ➢ după administrarea alimentelor, sonda se spală prin introducerea a 200-300 ml de apă şi apoi a unei cantităţi mici de aer; ➢ la sfârşit, sonda se închide cu ajutorul unei pense. 17 NURSING GENERAL II Îngrijirea pacientului - se așează pacientul într-o poziție comoda si se închide sonda intre doua administrări; - se urmărește pacientul pentru a sesiza apariția grețurilor, vărsăturilor, balonării, crampelor, diareei - se îndepărtează sonda când se termina indicația de alimentare artificiala, respectând pașii de la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de 18 NURSING GENERAL II cauciuc, 4-6 zile sondele de polietilen); - se lasă un interval liber de 6-8 ore pe timpul nopții pana la montarea unei noi sonde, pentru refacerea circulației la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicație, se schimba nara; - se mobilizează sonda rămasă pe loc pentru a evita lezarea mucoasei; - se verifica daca senzația de foame a dispărut sau a diminuat; Reorganizarea locului de munca - se îndepărtează mânușile si materialele folosite in containere speciale; - se spală mâinile; Notarea procedurii - se notează procedura si numele celui care a efectuat-o: data, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate; reacții adverse, intoleranta (greață, voma). Evaluarea eficacității procedurii Rezultate așteptate/dorite: - Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastrică - Pacientul este satisfăcut Rezultate nedorite/Ce faceți: - Pacientul prezinta greață, vărsături - Se consulta medical - poate fi o intoleranta sau o reacție la unele alimente - Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscăciunea mucoasei bucale - se asigura o buna igiena a cavitații bucale; se mobilizează sonda; se schimba nara după asigurarea unui repaus intre îndepărtarea si repunerea sondei - Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare - s-a greșit procedura si alimentele au ajuns in căile aeriene - se retrage sonda si se introduce pe cale esofagiana - Se anunță medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei de aspirație - Acordați o atenție deosebita pacientului inconștient. 19 NURSING GENERAL II Recomandări - Sondele de cauciuc pot fi lăsate pe loc 2-3 zile, menținerea lor peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale - Sondele de polietilen pot fi menținute si tolerate mai mult, pana la 4-7 zile. - Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei, favorizând prin aceasta circulația sanguina normala la nivelul suprafețelor apăsate de ea; - La 3-5 zile, sonda trebuie îndepărtată pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dopa care se va putea reintroduce, nișa prin nara de parte opusa. - Este important ca alături de aportul caloric si vitamine, pacientul sa primească si rația corespunzătoare de lichide pentru acoperirea necesitaților hidrice care trebuie calculate exact. - Rația zilnică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferință cu aparatul de perfuzat utilizând vase izoterme. ALIMENTAȚIA PRIN GASTROSTOMĂ Gastrostoma este deschiderea chirurgicală şi fixarea la perete a stomacului în scopul alimentării cu ajutorul unei sonde, atunci când calea esofagiană nu este abordabilă. În stomă se fixează o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse în stomac cu o pâlnie sau seringă. 20 NURSING GENERAL II INDICAȚII: ➢ punerea în repaus a esofagului după operaţii, arsuri cu substanţe caustice după ingestie ➢ voluntară sau accidentală; ➢ stricturi esofagiene postcaustice sau obstacole; ➢ când alimentarea artificială se impune vreme mai îndelungată. MATERIALE NECESARE: ➢ alimente pasate, cu consistenţă foarte redusă, la temperatura corpului; ➢ pâlnie sau seringi de cel puţin 20-50 ml; ➢ şerveţele de hârtie; ➢ baghetă pentru împingerea alimentelor; ➢ material pentru protecţia stomei; ➢ material pentru protecţia patului. 21 NURSING GENERAL II PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI EFECTUAREA PROCEDURII: ➢ este instruit cum se poate alimenta singur; ➢ să-şi spele mâinile; ➢ să îndepărteze pensa care închide sonda; ➢ să adapteze pâlnia la capătul liber al sondei sau să monteze seringa; ➢ se introduc pe rând alimentele fără să se depăşească 100 ml/minut, pentru a nu destinde stomacul şi pentru ca alimentele să nu se scurgă înafară; ➢ se alternează introducerea lichidelor cu semisolidele; ➢ doza pentru o masă nu trebuie să depăşească 400 ml; ➢ la sfârşitul mesei se administrează un lichid, pentru a spăla lumenul sondei; ➢ se închide sonda la sfârşitul alimentaţiei; ➢ se fixează sonda în poziţie verticală; ➢ pacientul rămâne în poziţie şezândă sau semişezândă (poziţia de decubit dorsal favorizează „regurgitarea” conţinutului pe sondă); ➢ este ajutat să-şi spele mâinile. 22 NURSING GENERAL II ÎNGRIJIREA PACIENTULUI ➢ se observă tegumentele din jurul stomei; ➢ se protejează pielea; ➢ se reface pansamentului din jurul stomei în capul regurgitării sucului gastric. OBSERVAȚII ➢ alimentarea poate fi făcută şi de altă persoană instruită în acest sens; ➢ când indicaţia de alimentare prin gastrostomă nu mai este de actualitate, sonda se retrage şi se aşteaptă închiderea stomei. ➢ plaga se îngrijeşte în condiţii de asepsie şi antisepsie. Alimentarea prin clismă - se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp - deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii izotone, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol hidratant. 23 NURSING GENERAL II Alimentarea parenterală Materile necesare - de protecţie - pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză; - pentru dezinfecţia tegumentului tip I - instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului, valabilitatea, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de scop; pense, mănuşi, tampoane - alte material - garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală - perfuzor = trusă de perfuzie - pompă de perfuzie automata - cu reglare programată a volumului şi ratei de flux - robinete cu două sau mai multe căi - branulă (cateter i.v.) 24 NURSING GENERAL II - fluturaş - benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea bolnavului Se face cu substanţe care: - Au valoare calorică ridicată - Pot fi utilizate direct de ţesuturi - Nu au proprietăţi antigenice - Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone: glucoză 10-20-33-40%, fructoză 20%, hidrolizate proteice. Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice. Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h. 25