Sistemul educațional din România 2022-2023 PDF

Summary

This document provides synthetic data about the Romanian educational system for the 2022-2023 academic year. It includes methodology and statistics on pre-school, primary, secondary, and tertiary levels of education.

Full Transcript

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul publicaţiei: Tudorel ANDREI - Preşedinte Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia Elena BĂLTEANU...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul publicaţiei: Tudorel ANDREI - Preşedinte Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia Elena BĂLTEANU - Director Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Autori, redactare şi tehnoredactare: Mihaela ANGHEL - Şef Serviciu Gabriela Asimina DEACU - Consilier Antoaneta-Tamara CÎRLIG - Consilier Irina NECŞESCU - Expert Andreea STĂNCULESCU - Expert Sultana STAN - Expert Ştefan POTÎRNICHE - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Serviciul Statistica Salariilor şi Educaţiei Ana-Maria CRISTEA - Consilier Bogdan GREABU - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Compartimentul de Populaţie şi Migraţie Externă Dezvoltarea aplicaţiilor IT Doiniţa DEMETRESCU - Şef Serviciu Dan MARGHESCU - Expert Ionela GHEORGHE - Consilier Claudia MAŞALĂ - Expert Irina Valentina SNAE - Expert Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Serviciul de Analiză şi Proiectare a Arhitecturii Sistemelor Informatice Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Publicaţia electronică pe CD-rom: Daniela DANTE - Consilier Foto: Vitty-Cristian CHIRAN Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] h t t p : / / w w w. i n s s e. r o INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau Vă rugăm justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi RECICLAŢI precisă a sursei. SISTEMUL EDUCAŢIONAL ÎN ROMÂNIA - date sintetice - ANUL ŞCOLAR/UNIVERSITAR 2022 - 2023 Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei formale pentru anul şcolar/universitar 2022 – 2023. - 2024 - CUPRINS I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRILOR STATISTICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI FORMALE 1. Obiectivul cercetărilor statistice 7 2. Sfera de cuprindere 7 3. Unitatea de observare 8 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă 8 5. Metoda, perioada şi suportul de înregistrare a datelor 8 6. Principalele variabile incluse în cercetările statistice şi principalii indicatori 9 rezultaţi 6.1. Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (nivelul 0 ISCED) 9 6.2. Învăţământul primar (nivelul 1 ISCED) şi gimnazial (secundar inferior 9 – nivelul 2 ISCED), inclusiv învăţământul special 6.3. Învăţământul liceal (nivelul 3 ISCED) 9 6.4. Învăţământul profesional - nivel 3 ISCED și postliceal (învățământul 10 terțiar nonuniversitar, nivelul 4 ISCED) 6.5. Învăţământul universitar de licenţă – nivel 6 şi 7 ISCED, universitar 10 de master şi programe postuniversitare – nivel 7 ISCED şi universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată – nivel 8 ISCED 6.6. Cheltuielile educaţionale (FIN ED) 11 7. Concepte şi definiţii 11 8. Clasificări utilizate 17 II. REZULTATELE CERCETĂRILOR STATISTICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI FORMALE 1. Caracteristici generale 21 2. Învăţământul antepreşcolar 23 3. Învăţământul preşcolar 25 4. Învăţământul primar şi gimnazial 27 5. Învăţământul liceal 31 6. Învăţământul profesional 35 7. Învăţământul postliceal 37 8. Învăţământul superior (terţiar) 39 9. Cheltuielile financiare 43 III. TABELELE CU REZULTATE – conţinute în Excel pe CD 1. Caracteristici generale 2. Învăţământul antepreşcolar 3. Învăţământul preşcolar 4. Învăţământul primar şi gimnazial 5. Învăţământul liceal 6. Învăţământul profesional 7. Învăţământul postliceal 8. Învăţământul superior (terţiar) I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRILOR STATISTICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - 1. Obiectivul cercetărilor statistice Obiectivul cercetărilor statistice din domeniul educaţiei formale îl constituie asigurarea informaţiilor necesare evaluării participării populaţiei şcolare la procesul de instruire din cadrul sistemului educaţional din România, realizat prin unitățile/instituţiile de învățământ abilitate, conform Legii Educaţiei1, să organizeze şi să desfăşoare programe formale de învăţământ. Rezultatele cercetărilor statistice permit analiza fiecărui nivel educaţional din punct de vedere al participării populaţiei şcolare la învăţământ în educația formală, finalizării programelor de studii, a resurselor materiale şi umane din procesul educaţional, asigurând date comparabile la nivel naţional şi internaţional, utilizatorilor implicaţi în definirea, implementarea şi evaluarea politicilor educaţionale. Proiectarea instrumentarului statistic de colectare a datelor s-a realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 452/2008 şi ale Regulamentului Comisiei Europene nr. 912/2013 privind producerea şi dezvoltarea de statistici în domeniul educaţiei şi formării continue, precum şi noua Clasificare Internaţională Standard a Educaţiei - ISCED 2011 pentru organizarea programelor şi calificărilor pe niveluri educaţionale şi domenii (ISCED-F). 2. Sfera de cuprindere Cercetările statistice din domeniul educaţiei formale au un caracter exhaustiv, cuprinzând toate unităţile/instituţiile de învăţământ din fiecare nivel educaţional, indiferent de forma de proprietate, publică sau privată, ori mediul de rezidenţă în care îşi au sediul, urban sau rural: a) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul antepreşcolar - nivel 01 ISCED şi preşcolar – nivel 02 ISCED (chestionarele SC.0.1, SC.1.1) - cuprinde circa 5.500 unităţi de observare din învăţământ, care școlarizează nivelul educațional antepreşcolar/preşcolar; b) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul primar - nivel 1 ISCED şi gimnazial - nivel 2 ISCED (chestionarele SC.2.1 pentru începutul de an şcolar şi SC.2.2 pentru sfârşitul de an şcolar) - cuprinde circa 4.900 unităţi de observare din învăţământ, care școlarizează nivelul educațional primar şi, respectiv, gimnazial; c) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul special primar - nivel 1 ISCED şi gimnazial - nivel 2 ISCED (chestionarul SC.3.1) - cuprinde circa 160 unităţi de observare din învăţământ, care școlarizează nivelul educațional primar şi, respectiv, gimnazial special (cu clasele I – X); d) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul liceal - nivel 3 ISCED (chestionarele SC.4.1 pentru începutul de an şcolar şi SC.4.2 pentru sfârşitul de an şcolar) - cuprinde circa 1.560 unităţi de observare din învăţământ, care școlarizează nivelul educațional liceal; e) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul profesional - nivel 3 ISCED şi postliceal - nivel 4 ISCED (chestionarele SC.5.1a şi SC.5.1b pentru începutul de an şcolar, SC.5.2a şi SC.5.2b pentru sfârşitul de an şcolar) - cuprinde circa 1.440 unităţi de observare din învăţământ, care școlarizează nivelul educațional profesional și profesional special (cu durata de 4 ani), respectiv, postliceal; f) Cercetarea statistică exhaustivă privind învăţământul universitar de licenţă - nivel 6 şi 7 ISCED, universitar de master şi programe postuniversitare – nivel 7 ISCED şi programe doctorale şi postdoctorale de cercetare avansată – nivel 8 ISCED (chestionarele SC.6.1a, SC.6.1b, SC.6.1c pentru începutul de an universitar, SC. 6.2a, SC. 6.2b pentru sfârşitul de an universitar) - cuprinde circa 95 instituţii de învăţământ superior - universităţi, institute, academii acreditate sau în curs de acreditare. Pentru evaluarea cheltuielilor unităţilor/instituţiilor de învăţământ din sectorul public, se utilizează surse de date administrative (Ministerul Finanţelor). În cazul unităţilor/instituţiilor de 1 Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu completările şi modificările ulterioare. 7 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - învăţământ din sectorul privat, datele statistice au fost colectate prin intermediul a două chestionare statistice: a) Cercetarea statistică exhaustivă privind cheltuielile educaţionale ale unităților/instituţiilor de învăţământ private FIN ED – INV cuprinde în eșantionul activ circa 830 unităţi/instituții de învăţământ private; b) Cercetarea selectivă privind cheltuielile ONG-urilor, instituţiilor şi organizaţiilor religioase, organizaţiilor de caritate pentru instituţiile de învăţământ FIN ED – ONG cuprinde în eșantionul activ circa 2100 de unităţi respondente. ONG-urile şi celelalte instituţii cuprinse în cercetare au raportat, în chestionarul FIN ED-ONG, sumele de bani (burse, ajutoare financiare, împrumuturi şi alte sume) acordate unităților/instituţiilor de învăţământ publice sau private încadrate într-unul din nivelurile Sistemului Naţional de Educaţie (antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal, superior - universitar de licenţă, master, postuniversitar, doctorat şi postdoctorat de cercetare avansată) pe care le-au acordat în anul 2021. Datele pentru cheltuielile gospodăriilor destinate activităţilor educaţionale au fost colectate prin Ancheta bugetelor de familie (ABF) - secţiunea complementară (SC), pe un eșantion de 38016 locuințe (câte 3168 de locuințe în fiecare lună), situate în 792 de centre de cercetare. Rezultatele cercetărilor statistice din domeniul educaţiei formale sunt diseminate la nivel naţional, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, localităţi (nivel 1, 2, 3, 5 conform NUTS2), pe medii de rezidenţă (urban/rural) şi forme de proprietate (public/privat). Datele privind nivelurile educaţionale primar şi gimnazial includ şi învăţământul special. 3. Unitatea de observare Unitatea de observare o constituie unitatea de învățământ în care funcţionează unul sau mai multe niveluri educaţionale. În funcţie de nivelul educaţional, unităţile pot fi: creşe, grădiniţe, unități de învățământ primar şi gimnazial de masă și special, licee, şcoli profesionale, postliceale şi instituţii de învăţământ superior. Pe lângă unitățile de învățământ antepreșcolar, sunt cuprinse și acele servicii sociale care asigură activități de educație antepreșcolară, de tipul centrelor de zi. 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă Cercetările statistice exhaustive din domeniul educaţiei formale se realizează cu periodicitate anuală, pentru două momente de referinţă, şi anume începutul, respectiv sfârşitul anului şcolar/universitar. Cheltuielile unităților/instituţiilor de învăţământ se colectează cu periodicitate anuală. Perioada de referinţă pentru cheltuielile educaţionale ale unităților/instituţiilor de învăţământ publice din surse de date administrative, respectiv pentru cercetarea statistică exhaustivă privind cheltuielile educaţionale ale unităților/instituţiilor de învăţământ private (FIN ED-INV) este anul financiar 2021. Perioada de referinţă pentru informaţiile colectate în cercetarea statistică privind cheltuielile ONG-urilor, instituţiilor şi organizaţiilor de caritate pentru instituţiile de învăţământ (FIN ED-ONG) este anul 2021 de la unităţile respondente. Cheltuielile gospodăriilor pentru activităţile educaţionale se colectează trimestrial prin Ancheta bugetelor de familie (ABF), având ca perioadă de referinţă luna calendaristică. 5. Metoda, perioada şi suportul de înregistrare a datelor La înregistrarea informaţiilor în chestionarele aferente cercetărilor statistice din domeniul educaţiei formale se utilizează metoda autoînregistrării. Metoda presupune completarea chestionarelor statistice pe portalul web de prelucrare online a datelor statistice (e-Survey Online Portal), de către unitatea respondentă. În funcţie de nivelul educaţional urmărit, înregistrarea datelor în chestionarele statistice din domeniul educaţiei formale s-a desfăşurat în perioada septembrie - noiembrie 2021. 2 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS). 8 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Pentru cercetările statistice privind cheltuielile educaţionale în anul 2021 (FIN ED – INV şi FIN ED - ONG) perioada de înregistare a datelor a fost noiembrie 2022 – ianuarie 2023. Datele privind cheltuielile unităților/instituţiilor de învăţământ public furnizate de către Ministerul Finanţelor, în cursul lunii noiembrie 2023. 6. Principalele variabile incluse în cercetările statistice şi principalii indicatori rezultaţi 6.1. Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (nivelul 0 ISCED) 6.1.1. Principalele variabile incluse în cercetare: programe de funcţionare ale creşelor şi grădiniţelor; copiii înscrişi, pe sexe, vârste, limbi de predare; copiii din ţară, pe etnii; personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic; baza materială a creşelor şi grădiniţelor. 6.1.2. Principalii indicatori rezultaţi: numărul creşelor şi grădiniţelor, structurat pe programe de funcţionare; populaţia antepreşcolară şi preşcolară, repartizată pe caracteristici demografice; numărul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, distribuit pe grupe de vârstă, sexe; numărul copiilor ce revine unui cadru didactic; rata brută de cuprindere; rata netă de cuprindere a copiilor în creşe şi grădiniţe. 6.2. Învăţământul primar (nivelul 1 ISCED) şi gimnazial (secundar inferior – nivelul 2 ISCED), inclusiv învăţământul special 6.2.1. Principalele variabile incluse în cercetare: unităţile de învățământ, distribuite pe tipuri; elevii înscrişi pe sexe, vârste, limbi de predare şi limbi moderne studiate, elevii din ţară, pe etnii, pe forme de învățământ; personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, distribuit pe grupe de vârstă şi sexe; baza materială; elevii în evidenţă la sfârşitul anului şcolar, promovaţii, repetenţii, cei cu situaţia şcolară neîncheiată, absolvenţii din anul terminal şi media generală obţinută la sfârşitul anului şcolar; indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar. 6.2.2. Principalii indicatori rezultaţi: o începutul de an: numărul şcolilor şi al unităților de învățământ care școlarizează mai multe niveluri educaționale, structurat pe tipuri şi feluri; numărul elevilor înscrişi repartizaţi pe caracteristici demografice și pe forme de învățământ; numărul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic distribuit pe grupe de vârstă, sexe; rata brută de cuprindere; rata netă de cuprindere; numărul elevilor ce revin unui cadru didactic; numărul elevilor ce revin la 10.000 de locuitori; o sfârşitul de an: elevii în evidenţă la sfârşitul anului şcolar, promovaţii, repetenţii, cei cu situaţia şcolară neîncheiată, rata de promovabilitate, de repetenţie, de absolvire, de trecere dintr-un nivel de educaţie în altul; rata abandonului şcolar; indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar3. 6.3. Învăţământul liceal (nivelul 3 ISCED) 6.3.1. Principalele variabile incluse în cercetare: unitățile de învățământ, distribuite pe filiere şi tipuri; elevii înscrişi pe sexe, filiere, domenii, profiluri şi specializări/calificări profesionale, vârste, limbi de predare, clase de elevi, limbi moderne, elevii din ţară, pe etnii, pe forme de învățământ; personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic distribuit pe grupe de vârstă şi sexe; baza materială; elevii în evidenţă la sfârşitul anului şcolar, promovaţii, repetenţii, absolvenţii şi rezultatele examenului de bacalaureat indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar. 6.3.2. Principalii indicatori rezultaţi: o începutul de an: numărul liceelor şi al unităților de învățământ care școlarizează mai multe niveluri educaționale; numărul elevilor repartizaţi pe caracteristici demografice și pe forme 3 Datele privind indicatorii statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar sunt disponibili în statisticile privind cultura. 9 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - de învățământ; numărul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic distribuit pe grupe de vârstă şi sexe; rata brută de cuprindere; rata netă de cuprindere; numărul elevilor ce revin la un cadru didactic; numărul elevilor ce revin la 10.000 de locuitori; o sfârşitul de an: numărul elevilor în evidenţă la sfârşitul anului şcolar, pe sexe, clase şi specializări/calificări profesionale; rate de promovabilitate, de repetenţie, de absolvire de trecere dintr-un nivel educaţional în altul; retragerea din sistemul şcolar; indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar3. 6.4. Învăţământul profesional - nivel 3 ISCED și postliceal (învăţământul terţiar nonuniversitar1 nivelul 4 ISCED) 6.4.1. Principalele variabile incluse în cercetare: unităţile de învățământ, distribuite pe tipuri; elevii înscrişi pe sexe, meserii/calificări profesionale, vârste, limbi de predare, ani de studii, limbi moderne, elevii din ţară, pe etnii, pe forme de învățământ; personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, distribuit pe grupe de vârstă şi sexe; baza materială; elevii în evidenţă la sfârşitul anului şcolar, promovaţii, repetenţii, absolvenţii şi rezultatele examenului de certificare a calificării profesionale; indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar. 6.4.2. Principalii indicatori rezultaţi: o începutul de an: numărul şcolilor profesionale, postliceale, precum şi al unităților de învățământ care școlarizează mai multe niveluri educaționale, structurate pe tipuri şi feluri; numărul elevilor înscrişi distribuiţi pe caracteristici demografice și pe forme de învățământ; numărul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, repartizat pe grupe de vârstă, sexe; rata brută de cuprindere; rata netă de cuprindere; numărul elevilor ce revin unui cadru didactic; numărul elevilor ce revin la 10.000 de locuitori; o sfârşitul de an: numărul elevilor în evidenţă la sfârşitul anului şcolar pe sexe, ani de studii, meserii/calificări profesionale; rate de promovabilitate, de repetenţie, de absolvire, de certificare a calificării profesionale, de trecere dintr-un nivel educaţional în altul; retragerea din sistemul şcolar; indicatori statistici aferenţi bibliotecilor din învăţământul preuniversitar 3 6.5. Învăţământul universitar de licenţă – nivel 6 şi 7 ISCED, universitar de master și programe postuniversitare – nivel 7 ISCED şi universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată – nivel 8 ISCED 6.5.1. Principalele variabile incluse în cercetare: instituţiile de învăţământ superior şi facultăţile; studenţii înscrişi pe sexe, grupe de specializări ISCED-F4, forme de învăţământ, vârste, ani de studii şi etnii, studenţii din ţară şi studenţi cu diploma de bacalaureat în altă ţară; personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic distribuit pe grupe de vârstă şi sexe; baza materială; studenţii în evidenţă la sfârşitul anului universitar, promovaţii, repetenţii, cei cu situaţia şcolară neîncheiată, absolvenţii, rezultatele examenului de licenţă; cursanţii înscrişi pe sexe, grupe de specializări, vârste, cursanţi din ţară şi cursanţi cu diploma de bacalaureat în altă ţară; cursanţii în evidenţă la sfârşitul anului universitar, absolvenţii cu diplomă de licenţă, de disertaţie, precum şi absolvenții care au obținut teza de doctorat sau certificatul pentru programe postdoctorale de cercetare avansată. 6.5.2. Principalii indicatori rezultaţi: o începutul de an: numărul instituţiilor de învăţământ superior şi al facultăţilor, structurat pe forme de finanţare; numărul studenţilor înscrişi, repartizaţi pe caracteristici demografice și pe forme de învățământ; numărul cursanţilor înscrişi, pe sexe, grupe de specializări ISCED-F5, vârste, cursanţi din ţară şi cursanţi cu diploma de bacalaureat în alte ţări; numărul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, distribuit pe grupe de vârstă şi sexe, funcţii didactice; 4 ISCED-F 2013 (International Standard Classification of Education: Fields of Education detalied levels) reprezintă clasificarea internațională standard a învăţământului pe grupe de specializări; a fost adoptată în urma revizuirii nivelurilor ISCED de educaţie (ISCED 2011) în anul 2014. 10 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - rata brută de cuprindere; rata netă de cuprindere; numărul studenţilor/cursanților ce revin la un cadru didactic; numărul studenţilor/cursanților ce revin la 10.000 de locuitori; o sfârşitul de an: numărul studenţilor în evidenţă la sfârşitul anului universitar din ţară, studenţi cu diploma de bacalaureat din alte ţări, al promovaţilor, repetenţilor şi al celor cu situaţia la învăţătură neîncheiată, rate de absolvire; numărul cursanţilor în evidenţă la sfârşitul anului universitar, numărul absolvenţilor cu diplomă din învăţământul universitar de master, cursuri şi studii postuniversitare şi învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată. 6.6. Cheltuielile educaţionale (FIN ED) 6.6.1. Principalele variabile din surse administrative sunt: cheltuielile unităţilor/instituţiilor de învăţământ publice, la nivel naţional, pe surse de finanţare (bugetul de stat, bugetele locale) şi pe categorii de cheltuieli (cheltuieli curente şi de capital), pe niveluri educaţionale. Principalele variabile incluse în cercetarea exhaustivă FIN ED - INV sunt: cheltuielile efectuate de unităţile/instituţiile de învăţământ private pe surse de finanţare (din fonduri publice şi din alte surse) şi categorii de cheltuieli (cheltuieli curente şi de capital), pe niveluri educaţionale, regiuni de dezvoltare, judeţe. Principalele variabile incluse în cercetarea selectivă FIN ED - ONG sunt: cheltuielile ONG-urilor, instituţiilor şi organizaţiilor religioase, organizaţiilor de caritate pentru unitățile/instituţiile de învăţământ, pe niveluri educaţionale, regiuni de dezvoltare, judeţe. Principalele variabile incluse în secţiunea complementară (SC) a Anchetei bugetelor de familie (ABF) sunt: cheltuielile destinate activităţilor de instruire (taxe de şcolarizare, materiale didactice, uniforme şcolare şi alte echipamente, contribuţiile elevilor/familiei la fondul şcolii/clasei, meditaţii, cursuri extraşcolare, concursuri şcolare atestate), cheltuielile care nu sunt destinate activităţilor de instruire (servicii auxiliare de transport, cazare, masă). 6.6.2. Principalii indicatori rezultaţi: o cheltuielile unităților/instituţiilor de învăţământ din sectorul public şi privat, pe surse de finanţare (bugetul de stat, bugetele locale şi alte surse); o cheltuielile de personal ale unităților/instituţiilor de învăţământ din sectorul public şi privat; o cheltuielile materiale şi cu servicii ale unităților/instituţiilor de învăţământ din sectorul public şi privat, respectiv ale gospodăriilor; o transferurile (burse acordate, contribuţii şi cotizaţii la organisme interne şi internaţionale) unităților/instituţiilor de învăţământ din sectorul public şi privat; o cheltuielile de capital ale unităților/instituţiilor de învăţământ din sectorul public şi privat, respectiv ale gospodăriilor, pe surse de finanţare (bugetul de stat, bugetele locale şi alte surse). Chestionarele statistice privind cercetările din domeniul educaţiei formale sunt disponibile pe site-ul INS la adresa web: http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-educatiei. 7. Concepte şi definiţii Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Populaţia rezidentă la o dată determinată, reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reşedinţa obişnuită poate să fie 11 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neȋntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România. Populaţia şcolară reprezintă totalul copiilor din grădiniţe şi creşe, al elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare dintr-un an şcolar/universitar din cadrul educaţiei formale, indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (cu frecvență – program de zi, cu frecvență - program seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă) și de programul de studii și de vârstă. Educaţia formală Conform prevederilor naţionale în vigoare şi Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei (ISCED 2011), educaţia formală se referă la acea educaţie organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o activitate didactică explicită, cu caracter oficial. Programele educaţiei formale sunt recunoscute atât de către autorităţile naţionale/internaționale cu responsabilităţi în domeniul educaţiei, cât şi de către entităţile naţionale care desfăşoară activităţi conform curriculei educaţionale oficiale. De asemenea, învăţământul pentru copii/elevi/studenţi cu nevoi speciale, dar şi unele componente ale educaţiei pentru adulţi (programul „A doua şansă”) fac parte din sistemul de educaţie formală. Programele care se desfăşoară la locul de muncă (programele educaţionale combinate: şcoală/muncă) cu timp parţial sunt considerate educaţie formală atunci când conduc la o calificare recunoscută de autorităţile naţionale din învăţământ (sau similare). Aceste programe sunt adeseori furnizate ca rezultat al cooperării dintre unitățile de învăţământ şi angajatori. Sistemul educaţional reprezintă ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de educaţie şi instruire, care asigură desfăşurarea procesului educaţional al populaţiei şcolare din toate nivelurile de învăţământ, în vederea formării profesionale a acesteia. Nivelul educaţional este o treaptă de învăţământ în care se face o instruire elementară, medie sau superioară, conform programelor de învăţământ. Conform Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei (ISCED 2011) aplicabilă după anul 2013, nivelurile existente în Sistemul Naţional de Educaţie sunt: Învăţământul antepreşcolar (nivelul 01 ISCED) Învăţământul preşcolar (nivel 02 ISCED) Învăţământul primar (nivel 1 ISCED) Învăţământul gimnazial (nivel 2 ISCED) Învăţământul liceal şi profesional (nivel 3 ISCED) Învăţământul postliceal (nivel 4 ISCED) Învăţământul superior (terţiar) (nivel 6, 7 şi 8 ISCED) Învăţământul antepreşcolar este corespunzător nivelului 01, conform reglementărilor internaţionale în materie de educaţie, Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei - ISCED 2011 şi cuprinde, de regulă, copiii în vârstă de 0-2 ani. Învăţământul preşcolar - corespunde nivelului 02 (ISCED 2011) şi cuprinde, de regulă, copiii în vârstă de 3-5 ani şi peste. Ca tip de unităţi, în cadrul acestui nivel educaţional funcţionează: - grădiniţe cu program prelungit; - grădiniţe cu program săptămânal; - grădiniţe cu program normal; - grădiniţe speciale (pentru copii cu deficienţe). 12 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Învăţământul primar (de masă) - învăţământul de nivel 1 (ISCED 2011), a cărui funcţie principală este de a asigura elementele de bază ale educaţiei şi care are o durată de şcolarizare de 4 ani (clasa pregătitoare și clasele I-IV), cuprinde, de regulă, elevii în vârstă de 6-10 ani şi peste şi funcţionează la forma de învăţământ cu frecvență – program de zi şi învăţământul cu frecvenţă redusă; face parte din învăţământul general obligatoriu. Învăţământul special primar de nivel 1 (ISCED 2011) cuprinde unitățile de învăţământ în care sunt înscrişi elevii cu deficienţe fizice, senzoriale şi intelectuale în vederea instruirii, educării, corectării deficienţelor potrivit naturii şi gradului deficienţei şi integrării acestora în viaţa activă. Învăţământul secundar Învăţământul secundar cuprinde învăţământul gimnazial de nivel 2 (ISCED 2011), bazat pe cel puţin 4 ani de instruire şi învăţământul liceal şi profesional de nivel 3 (ISCED 2011), asigurând educaţia generală şi/sau specializată. Învăţământul gimnazial (de masă) - învăţământul de nivel 2 (ISCED 2011), bazat pe cel puţin 4 ani de instruire (clasele V-VIII); cuprinde, de regulă, elevi în vârstă de 11-14 ani şi peste; face parte din învăţământul general obligatoriu; funcţionează la formele de învăţământ cu frecvență – program de zi şi frecvenţă redusă; promovaţii ultimului an de studiu obţin un Certificat de promovare a testelor naţionale. Absolvenţii clasei a VIII-a din serii anterioare promoţiilor de până în anul 1998 inclusiv, care doresc continuarea studiilor liceale – învăţământ seral, primesc un Certificat de echivalare a examenului de capacitate. Învăţământul gimnazial special de nivel 2 – (ISCED 2011) cuprinde unitățile de învăţământ în care sunt înscrişi elevii cu deficienţe fizice, senzoriale şi intelectuale în vederea instruirii, educării, corectării deficienţelor potrivit naturii şi gradului deficienţei şi integrării acestora în viaţa activă. Învăţământul liceal de nivel 3 (ISCED 2011) are durata de şcolarizare de 4-5 ani (clasele IX-XII/ XIII) şi asigură, de regulă, educaţia specializată a tinerilor în vârstă de 15-18 ani şi peste. Înscrierea în clasa a IX-a se face numai dintre absolvenţii învăţământului gimnazial ce deţin Certificatul de promovare a testelor naţionale. Funcţionează la formele de învăţământ cu frecvență – program de zi, învăţământ cu frecvență – program seral şi cu frecvenţă redusă. Atât absolvenţii ciclului inferior al liceului, cât şi cei ai ciclului superior al liceului primesc câte un Certificat de absolvire în funcţie de ciclul liceal absolvit. Promovaţii ultimului an de studiu, care susţin şi promovează examenul de bacalaureat, obţin Diploma de bacalaureat. Absolvenţii de liceu care au participat la probele de competenţe din cadrul examenului de bacalaureat obţin Certificate de competenţe lingvistice/digitale, în funcţie de specificul probelor susţinute. Absolvenţii de liceu tehnologic/vocaţional care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale primesc şi Certificatul de calificare profesională de nivel 3. Absolvenţii liceelor teoretice, care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale, primesc Atestatul de competenţe profesionale. Învăţământul profesional de nivel 3 (ISCED 2011) are durata de şcolarizare de 1-4 ani şi cuprinde, de regulă, tineri în vârstă de 15-18 ani şi peste. Funcţionează la formele de învăţământ cu frecvență – program de zi, învăţământ cu frecvență – program seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Înscrierea în primul an de învăţământ se face dintre absolvenţii învăţământului gimnazial care au susţinut testele naţionale. Absolvenţii stagiilor de pregătire practică, ce susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale, obţin Certificat de calificare profesională. Acest nivel de învăţământ funcţionează în următoarele tipuri de unităţi: şcoli profesionale, şcoli profesionale speciale, centre şcolare de educaţie inclusivă, a doua şansă. Învăţământul postliceal Învăţământul terțiar non-universitar, care include învățământul postliceal, de nivel 4 (ISCED 2011), are durata de şcolarizare de 1-3 ani şi, de regulă, cuprinde tineri în vârstă de 19-21 de ani şi peste. Înscrierea în primul an de învăţământ se face dintre absolvenţii învăţământului liceal cu sau fără diplomă de bacalaureat. Funcţionează la forma de învăţământ cu frecvență – program de zi, 13 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - învăţământ cu frecvență – program seral şi învăţământ cu frecvență redusă. Absolvenţii şcolilor postliceale, inclusiv ai şcolilor de maiştri, care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale obţin un Certificat de competenţe profesionale. În acest nivel de educaţie funcţionează următoarele tipuri de unităţi: şcoli postliceale, şcoli de maiştri, şcoli postliceale speciale. Învăţământul superior (terţiar) Începând cu anul 2013, conform Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei - ISCED 2011, învăţământul superior este compus din trei niveluri: - învăţământul universitar de licenţă– echivalent cu nivelurile 6 şi 7 - ISCED 2011, cuprinde învăţământul universitar de licenţă cu durata de şcolarizare de 3-4 ani (nivelul 6 - ISCED2011) şi învăţământul universitar de licenţă cu durata de şcolarizare de 5-6 ani (nivelul 7 - ISCED2011); - învăţământul universitar de master, cursuri şi studii postuniversitare - echivalent cu nivelul 7 – ISCED 2011; - învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată - echivalent cu nivelul 8 – ISCED 2011. Învățământul universitar de licență cu durata de şcolarizare de 3-4 ani, nivelul 6 - ISCED 2011 cuprinde instituţiile de învățământ superior în care sunt înscriși studenții în vârstă de 18 ani și peste; funcționează la formele de învățământ cu frecvență – program de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Absolvenții cu diplomă care promovează toți anii de studiu ai nivelului 6 – ISCED 2011 și au reușit la examenul de licență obțin Diplomă de licență de nivel 6-ISCED 2011. Învățământul universitar de licență cu durata de şcolarizare de 5-6 ani, nivelul 7 - ISCED 2011 cuprinde instituţiile de învățământ superior în care sunt înscriși studenții în vârstă de 18 ani și peste; funcționează la formele de învățământ cu frecvență. Absolvenții cu diplomă care promovează toți anii de studiu ai nivelului 7 – ISCED 2011 și au reușit la examenul de licență obțin Diplomă de licență de nivel 7-ISCED 2011. Învățământul universitar de master, cursuri şi studii postuniversitare - echivalent cu nivelul 7 cuprinde instituţiile de învățământ superior în care sunt înscriși cursanții în vârstă de 21 ani și peste; funcționează la formele de învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță. Absolvenții cu diplomă care promovează perioada de studii a nivelului 7 – ISCED 2011 și au reușit la examenul de disertație, respectiv examenul de absolvire, obțin Diplomă de disertație, respectiv Certificat de absolvire a programului postuniversitar. Învățământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată - echivalent cu nivelul 8 – ISCED 2011 cuprinde instituţiile de învățământ superior în care sunt înscriși cursanții în vârstă de 23 ani și peste; funcționează la formele de învățământ cu frecvență – program de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Absolvenții cu diplomă care promovează perioada de studii a nivelului 8 – ISCED 2011 și au reușit la susținerea tezei de doctorat, respectiv a examenului pentru certificarea programului postdoctoral de cercetare avansată obțin Teză de doctorat, respectiv Certificat de absolvire a programului postdoctoral de cercetare avansată. Unitatea de învăţământ reprezintă unitatea administrativă de învăţământ care are personalitate juridică, în care funcţionează unul sau mai multe niveluri educaționale, având o conducere unică; se înregistrează situaţia existentă la începutul anului şcolar (universitar). Sunt considerate unităţi de învăţământ: creşele, grădiniţele, şcolile primare şi gimnaziale, şcolile speciale primare şi gimnaziale, liceele, şcolile profesionale, postliceale (inclusiv de maiștri) şi instituţiile de învăţământ superior. Secţia din cadrul unei unități de învățământ preuniversitar care şcolarizează mai multe niveluri educaționale poate fi un alt tip de unitate de învățământ care funcţionează împreună cu alte niveluri de învăţământ (primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal). De asemenea, în această categorie intră și unităţile de învățământ (preșcolar, primar şi gimnazial de masă și special, profesional, postliceal) mai mici, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi ale judeţului. 14 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Secțiile din cadrul unei unități de învățământ preuniversitar care școlarizează mai multe niveluri educaționale sunt organizate în învățământul antepreșcolar și preșcolar, învățământul primar și gimnazial de masă, învățământul primar și gimnazial special, învățământul profesional și postliceal. Secţia poate fi orice tip de unitate de învățământ (preșcolar, primar și gimnazial de masă, primar și gimnazial special, liceal, profesional și postliceal), altul decât cel al unităţii de învățământ cu personalitate juridică sau al secţiei din cadrul unei unități de învățământ preuniversitar care școlarizează mai multe niveluri educaționale. Secțiile înregistrează situaţia existentă la începutul anului şcolar. Populaţia de vârstă şcolară reprezintă populaţia rezidentă cu vârsta ce se încadrează în limitele vârstei oficiale de educaţie ale fiecărui nivel educaţional. Conform Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei (ISCED 2011), pentru calculul ratelor de cuprindere școlară, se folosesc următoarele grupe de vârstă oficiale: 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste. Rata brută de cuprindere şcolară reprezintă numărul total al copiilor/elevilor/studenţilor cuprinşi în fiecare nivel de învăţământ, indiferent de vârstă, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din grupa oficială de vârstă corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ, într-un anumit an şcolar. Rata netă de cuprindere şcolară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârsta oficială corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în fiecare din aceste niveluri de educaţie, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă. Conform legislaţiei în vigoare, grupele de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3- 5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste. Începând cu anul şcolar 2014/2015, în cadrul acestui indicator este inclus şi numărul de copii din creşe, formându-se o nouă grupă de vârstă pentru copiii de 0-2 ani. În învăţământul superior, pe lângă studenţii de la programele de licenţă, sunt incluşi cursanţii din învăţământul universitar de master, de doctorat, învăţământul postuniversitar şi de la programele postdoctorale de cercetare avansată. Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere şcolară pe grupe de vârstă) reprezintă numărul total al elevilor dintr-o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă de vârstă. Etnia este definită ca fiind opţiunea unei persoane de a aparţine unui grup uman cu trăsături comune de civilizaţie şi cultură, prin una sau mai multe dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiţii şi obiceiuri comune, stil de viaţă şi alte caracteristici specifice. Cercetările statistice din domeniul educaţiei colectează date privind elevii din România (nu şi cetăţenii străini) înscrişi în fiecare nivel educaţional, după etnie. Etnia elevilor se completează de către unitatea şcolară din dosarele personale ale acestora sau din declaraţiile părinţilor. Limba modernă este considerată limba străină prevăzută în curricula şcolară şi predată ca disciplină obligatorie sau opţională de către personal didactic specializat, în cadrul unităţilor de învățământ aferente fiecărui nivel educaţional preuniversitar. Limba de predare este limba în care se face instruirea copiilor/elevilor/studenţilor/cursanților din sistemul educaţional din România. Personalul didactic reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învăţământ (cu norma întreagă şi cu norma parţială), care predau în cadrul procesului educaţional şi de instruire. Fiecare cadru didactic se înregistrează o singură dată, numai la unitatea şcolară la care are funcţia de bază. Personalul didactic din învăţământul antepreşcolar (educator-puericultor) este definit în conformitate cu prevederile HG nr. 566/2022, privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Personalul didactic auxiliar este format din: bibliotecar, documentarist, redactor, informatician, laborant, tehnician, pedagog şcolar, instructor de educaţie extraşcolară, asistent social, corepetitor, mediator şcolar, instructor-animator, administrator de patrimoniu. Durata medie zilnică a programului de lucru cu timp parţial reprezintă media aritmetică ponderată a numărului de ore dintr-o zi remunerată, prevăzute în contractul de muncă. 15 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Personalul nedidactic este format din personalul de conducere fără norme didactice, personalul administrativ şi personalul de întreţinere şi operaţional. Personalul administrativ din cadrul unităţilor de învăţământ, angajat conform prevederilor din Codul Muncii, cuprinde: personalul din secretariat, dactilografi, contabili, asistenţi fotocopiere, administrator financiar, analişti, auditori, programatori în informatică, administratori de reţea, analişti de sistem, evaluatori, jurişti, funcţionari relaţii publice, arhivari, alte categorii de personal cu funcţii şi responsabilităţi administrative. Personalul de întreţinere şi operaţional cuprinde personalul care asigură întreţinerea şcolilor, securitatea acestora, prestează diverse servicii (dulgheri, electricieni, lăcătuşi, reparatori, instalatori, mecanici auto, şoferi de autobuz şi alte vehicule, grădinari, însoţitori de autobuz, portari, bucătari, personal responsabil cu servirea mesei, îngrijitori, supraveghetori de dormitoare, paznici, persoane responsabile cu execuţia reparaţiilor diverse şi de întreţinere etc). Absolventul este elevul/studentul care a promovat ultimul an de studiu al unui ciclu educaţional (gimnazial/liceal/profesional/postliceal/superior), indiferent dacă a reuşit sau nu la examenul de absolvire (teste naţionale/bacalaureat/licenţă etc.). Numărul absolvenţilor se referă la sfârşitul anului şcolar/universitar (după susţinerea examenului de corigenţă). Numărul absolvenților cu diplomă reprezintă toate persoanele care au promovat examenul de absolvire la finalizarea unui ciclu de învăţământ şi au obţinut o diplomă (ex. diplomă de bacalaureat, diplomă de licență, diplomă de master, diplomă de doctorat, diplomă de absolvire etc.). Gradul de promovabilitate reprezintă numărul promovaţilor dintr-un anumit nivel de educaţie, exprimat ca raport procentual din totalul elevilor aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar. Abandonul şcolar este un indicator important, prin care se evaluează performanţele învăţământului preuniversitar (mai puţin învăţământul special). Metoda actuală de calcul a abandonului şcolar poate induce distorsiuni la nivel de judeţ, motivul fiind transferul elevilor, pe parcursul unui an şcolar, între şcolile situate în judeţe diferite. La nivel naţional, aceste transferuri nu afectează valoarea ratei abandonului, însă aici intervine problema migraţiei internaţionale, deoarece în calculul abandonului şcolar sunt incluşi şi elevii plecaţi în străinătate. Abandonul şcolar cuprinde şi elevii decedaţi, exmatriculaţi definitiv sau cei care, din diferite motive, părăsesc sistemul de învăţământ. Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţe la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Rata abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial se calculează fără a se include numărul elevilor din învăţământul special. Baza materială este formată din totalitatea bunurilor aflate în administrarea unităţilor de educație timpurie (învățământ antepreșcolar și preşcolar), primar, gimnazial şi liceal, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, precum şi cele ale instituțiilor de învăţământ superior, de tipul terenurilor, clădirilor, sălilor, echipamentelor IT utilizate în activităţile de educaţie şi instruire a populaţiei şcolare sau care asigură buna desfăşurare a procesului educaţional. Sala de clasă reprezintă încăperea din cadrul unei unităţi de învăţământ destinată procesului de educaţie şi instruire şcolară. Poate fi utilizată de două sau cel mult trei clase de elevi în mod succesiv, în decursul unei zile. Învăţământului universitar îi sunt specifice: amfiteatre, săli de curs şi săli de seminar. Cabinetul şcolar reprezintă încăperea din cadrul unei unităţi de învăţământ, dotată cu aparatură şi documentaţie tehnică necesară pentru studii şi consultaţii de specialitate. Laboratorul şcolar reprezintă încăperea din cadrul unei unităţi de învăţământ înzestrată cu instalaţii, aparatură, instrumente, substanţe, materiale didactice în care se efectuează experienţe didactice şi lucrări practice. Atelierul şcolar reprezintă încăperea înzestrată cu aparatură, instrumente, maşini şi utilaje destinate experimentelor şi lucrărilor practice în cadrul unei unități de învățământ. Terenul de sport este spaţiul special amenajat pentru desfăşurarea de către elevi şi studenţi a orelor de educaţie fizică. 16 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Bazinul de înot este bazinul de apă destinat elevilor şi studenților pentru înot; poate fi acoperit sau neacoperit. Cheltuielile educaţionale reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate, într-un an financiar, de către unitățile/instituţiile de învăţământ din România. Datele se colectează din mai multe surse de date: administrative, cercetarea exhaustivă FIN ED-INV privind cheltuielile unităţilor/instituţiilor de învăţământ private, cercetarea selectivă FIN ED-ONG privind cheltuielile ONG-urilor, instituţiilor şi organizaţiilor religioase, organizaţiilor de caritate pentru unitățile/instituţiile de învăţământ, cercetarea prin sondaj Ancheta bugetelor de familie (ABF) – secţiunea complementară (SC). Cheltuielile curente reprezintă cheltuielile pentru bunuri și servicii consumate în cursul anului financiar 2020, adică acele cheltuieli care trebuie făcute în mod recurent pentru a susține producția de servicii educaționale. De asemenea, în categoria cheltuielilor curente, sunt raportate și cheltuielile minore pentru echipamente, care se înregistrează sub nivelul unui anumit prag de cost. Cheltuielile de capital reprezintă cheltuielile pentru active cu o durată de viață mai mare de un an. Includ cheltuielile legate de construcții, renovări și reparații majore ale clădirilor și cheltuielile cu echipamente noi sau înlocuitoare. 8. Clasificări utilizate ISCED 2011 – Clasificarea ISCED 2011 a fost adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO în noiembrie 2011 şi serveşte drept instrument pentru compilarea şi prezentarea statisticilor de educaţie, atât la nivel naţional cât şi internaţional. Clasificarea ISCED 2011 se utilizează în cercetările statistice din domeniul educaţiei formale din România, nivelurile educaţionale acoperite fiind următoarele: Nivel Denumirea nivelului ISCED ISCED 0 Educaţia timpurie (Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar) 1 Învăţământ primar 2 Învăţământ gimnazial 3 Învăţământ liceal și profesional 4 Învăţământ postliceal 6 Învăţământ universitar de licenţă (durată 3-4 ani) Învăţământ universitar de licenţă (durată 5-6 ani), universitar de master sau 7 echivalent (studii şi cursuri postuniversitare) Învăţământ universitar de doctorat sau nivel echivalent (programe 8 postdoctorale de cercetare avansată) CAEN Rev. 2 - aprobat prin Ordin al preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007. Unităţile de învăţământ care fac obiectul cercetărilor statistice din domeniul educaţiei formale se încadrează în diviziunea 85 a activităţilor din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională a României (http://80.96.186.4:81/senin/classifications.htm?selectedClassification=CAEN_Rev.2&action=download ). Codurile CAEN sub care îşi desfăşoară activitatea unităţilor/instituţiilor de învăţământ sunt: CAEN rev. 2 (nivel clasă) Denumirea clasei CAEN Rev.2 8510 Învăţământ antepreşcolar/preşcolar 8520 Învăţământ primar 8531 Învăţământ secundar general 8532 Învăţământ secundar, tehnic sau profesional 8541 Învăţământ superior non-universitar (învăţământ postliceal) 17 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - 8542 Învăţământ superior SIRUTA – Registrul Unităţilor administrativ-Teritoriale din România – cuprinde toate unităţile administrativ-teritoriale din România (sat, comună, oraş, municipiu, judeţ); este gestionat de către INS şi actualizat semestrial pe baza legilor şi Hotărârilor de Guvern referitoare la organizarea administrativ-teritorială a României. (http://80.96.186.4:81/senin/classifications.htm?selectedClassification=SIRUTA_AN_2020&action=download ). Forme de proprietate - Sectorul privat cuprinde unităţile de învățământ/instituţiile de învăţământ superior cu proprietate majoritar privată (capital social privat peste 50%), proprietate integral privată, proprietate cooperatistă, proprietate obştească, proprietate integral străină; - Sectorul public cuprinde unităţile de învățământ/instituţiile de învăţământ superior cu proprietate integrală de stat, proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietate publică de interes naţional şi local. Nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică – NUTS Regiunea de Macroregiunea Denumirea judeţelor componente dezvoltare (nivel NUTS1) (nivel NUTS3) (nivel NUTS2) Macroregiunea 1 Nord-Vest Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj Centru Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu Macroregiunea 2 Nord-Est Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui Sud-Est Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea Macroregiunea 3 Sud-Muntenia Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman Bucureşti-Ilfov Ilfov, Bucureşti Macroregiunea 4 Sud-Vest Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea Vest Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş Distribuţia în profil teritorial a populaţiei şcolare şi a personalului didactic este realizată după localizarea geografică a unităţilor de învăţământ, respectiv a facultăţilor în care se desfăşoară activitatea instructiv-educaţională şi nu după domiciliul sau reşedinţa copiilor/elevilor/studenţilor/absolvenţilor/personalului didactic. 18 II. REZULTATELE CERCETĂRILOR STATISTICE DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI FORMALE Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - 1. Caracteristici generale Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin cercetările statistice din domeniul educaţiei formale. Principalul obiectiv al acestor cercetări statistice a fost acela de a capta informaţii necesare determinării şi caracterizării populaţiei şcolare ce a participat la procesul de instruire în anul şcolar/universitar 2022-2023. Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt conţinute în tabelele de pe CD. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării. În anul 2022, populaţia de vârstă şcolară a fost 4912,7 mii persoane reprezentând 25,8% din totalul populaţiei rezidente a ţării. Populaţia de vârstă şcolară a fost ȋn proporție de 51,4% de sex masculin, iar cea din mediul urban a reprezentat jumătate (49,7%). În anul şcolar 2022-2023, populaţia şcolară1 a fost 3472,8 mii copii, elevi şi studenţi, în scădere cu 23,0 mii comparativ cu anul precedent. Populaţia şcolarǎ a reprezentat în perioada de referinţǎ 70,7% din populaţia de vârstă şcolarǎ, un numǎr de aproximativ 1440,0 mii copii şi tineri cu vârste cuprinse între 0-23 ani nefiind înregistraţi la momentul cercetǎrii statistice în sistemul naţional de educaţie. Fig. 1. Populaţia de vârstǎ şcolarǎ şi populaţia şcolarǎ, pe vârste şi sexe, în anul şcolar 2022-2023 Notă: O pondere de 9,1% din populaţia şcolară nu a fost inclusă în reprezentarea grafică, aceşti elevi/studenţi având vârste de peste 23 ani. 1 Conform legislaţiei în vigoare, grupele de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară se încadrează între 0 şi 23 ani. 21 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Comparativ cu anul şcolar/universitar anterior, s-au înregistrat creşteri la nivelul învățământului antepreșcolar (+5,3 mii copii, respectiv +24,5%), precum și al învăţământului preșcolar (+3,9 mii copii, respectiv +0,8%), iar diminuări ale populaţiei şcolare au fost notate pentru învăţământul primar și gimnazial (-3,0 mii elevi, respectiv -0,2%), învățământul liceal (-2,5 mii elevi, respectiv -0,4%), învățământul profesional (-8,7 mii elevi, respectiv -8,3%), învățământul postliceal (-2,7 mii elevi, respectiv -3,1%) și învățământul superior (-15,3 mii studenți, respectiv -2,8%). Din totalul populaţiei şcolare, 72,8% au studiat în mediul urban şi 50,2% erau de sex feminin, iar majoritatea (95,8%) copiilor, elevilor şi studenţilor au urmat cursurile cu frecvență – program de zi. Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri educaţionale se prezinta astfel: învăţământul antepreşcolar (0,8%), învăţământul preşcolar (15,0%), învăţământul primar şi gimnazial (46,3%), învăţământul liceal (17,1%), învăţământul profesional (2,8%), învăţământul postliceal (2,5%), învăţământul superior (15,5%). Fig. 2. Distribuţia populaţiei şcolare pe niveluri educaţionale şi sexe, în anul şcolar/universitar 2022-2023 Învăţământul superior Învățământul postliceal Învăţământul profesional Învăţământul liceal Învăţământul primar şi gimnazial Învăţământul preşcolar Învăţământ antepreşcolar 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 Feminin Masculin % Numărul absolvenţilor nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (de licenţă) a fost 467,6 mii elevi, în creștere cu 0,5% faţă de anul şcolar/universitar precedent. Rata netă de cuprindere a fost 60,4% pe total niveluri educaționale, o valoare mai ridicată înregistrându-se în rândul populaţiei de sex feminin (62,6%). În învăţământul primar au fost cuprinși 79,6% din populația rezidentă din grupa oficială de vârstă corespunzătoare nivelului. În anul şcolar 2022-2023 sistemul educaţional cuprindea circa 7072 unităţi/instituții de învățământ. Aproximativ 55,8% din numărul total al unităţilor/instituțiilor de învățământ se aflau în mediul urban. Activitatea educaţională şi de instruire din sistemul de învăţământ a fost asigurată de 240,7 mii cadre didactice, cu 1,2% mai mult decât în anul şcolar/universitar precedent. Raportul mediu dintre numărul cadrelor didactice (exclusiv învăţământul antepreşcolar) şi populaţia şcolară a fost 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic. 22 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Pe niveluri educaţionale, se remarcă preponderența personalului didactic în unitățile de învățământ din mediul urban, cu excepția învăţământului primar şi gimnazial, unde ponderea personalului didactic din mediul urban a fost doar de 50,9%. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară în toate nivelurile de educaţie (99,7% - antepreşcolar și preşcolar, 81,9% - primar şi gimnazial, 72,8% - liceal, 68,3% - profesional, 76,8% - postliceal și 52,3% - superior). Baza materială a reţelei de învăţământ2 a fost formată din 146,8 mii săli de clasă, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, amfiteatre şi săli de curs, 4,7 mii săli de gimnastică, 26,3 mii laboratoare, 4,4 mii ateliere, 5,6 mii terenuri de sport, 53 bazine de înot. 2. Învăţământul antepreşcolar Ȋn anul şcolar 2022-2023, numărul copiilor înscrişi în învăţământul antepreşcolar a fost 27,0 mii, reprezentând 0,8% din populaţia şcolară. Puţin peste jumătate dintre copiii înscrişi în învăţământul antepreşcolar au fost băieţi (51,5%). Majoritatea copiilor din învățământul antepreșcolar au fost înscrişi în unităţile şcolare din mediul urban (94,1%). Fig. 3. Populaţia şcolară din învăţământul antepreşcolar, pe sexe şi forme de proprietate, în anul şcolar 2022-2023 97,7% 51,5% 48,5% 2,3% Masculin Feminin Public Privat Ȋn învăţământul antepreşcolar au funcţionat 420 creşe (unităţi independente şi secţii din cadrul altor unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ - grupuri şcolare). Majoritatea copiilor înscrişi în învăţământul antepreşcolar au fost cuprinşi în creşele aparţinând sectorului public (97,7%). Fig. 4. Populaţia şcolară din învăţământul antepreşcolar, pe vârste, în anul şcolar 2022-2023 2 ani, 65,5% 1 an, 22,7% 3 ani, 11,2% sub 1 an, 0,6% Din totalul populaţiei antepreşcolare, 0,2 mii copii (0,6%) din creşele din ţară au fost înscrişi în unităţi cu program normal (5 ore/zi) şi 26,7 mii copii (99,0%) în unități cu program prelungit (10 ore/zi). La activităţi specifice învăţământului antepreşcolar desfăşurate pe parcursul întregii săptămâni (de luni până vineri), cât și la program special, au participat 0,1 mii copii (0,4%). 2 Inclusiv învăţământul antepreşcolar. 23 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Majoritatea copiilor au fost înscrişi în creşe cu predare în limba română (25,4 mii), reprezentând 93,9% din numărul total al antepreșcolarilor, iar restul, de aproximativ 1,6 mii (6,1%), erau în creşe cu predare în alte limbi (maghiară sau engleză). În anul şcolar 2022-2023, din distribuţia pe vârste3 a copiilor înscrişi în învăţământul antepreşcolar, se observă preponderenţa copiilor cu vârsta de 2 ani (65,5%). Copiii cu vârsta de 1 an reprezentau 22,7%, iar restul de 11,2% erau în vârstă de 3 ani. Majoritatea copiilor înscrişi în creşe au fost români (93,9%), urmaţi de cei de etnie maghiară (6,0%) și 0,1% alte etnii. În profil teritorial, regiunea Nord-Vest a atins cel mai înalt nivel al numărului de copii înscrişi în învăţământul antepreşcolar, respectiv 5,6 mii (20,8%), în timp ce regiunea Vest a înregistrat cel mai scăzut nivel, respectiv 1,8 mii copii (6,6%). Fig. 5. Populaţia şcolară din învăţământul antepreşcolar, pe regiuni de dezvoltare şi sexe, în anul şcolar 2022-2023 -copii- 2927 2903 3000 2692 2584 2500 1949 2000 1748 1611 1618 1539 1550 1500 1128 1035 994 952 901 869 1000 500 0 Nord-Est Sud-Est Sud- Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti - Muntenia Oltenia Ilfov Masculin Feminin Din totalul personalului didactic din creşe, 92,1% şi-au desfăşurat activitatea în mediul urban. În ceea ce priveşte situaţia personalului didactic din învăţământul antepreşcolar pe grupe de vârstă, se observă preponderenţa persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani (30,2%). Din totalul creşelor, 45 au avut statutul de unităţi de învățământ, majoritatea (88,9%) funcționând în mediul urban, iar 375 au fost organizate ca secţii din cadrul altor unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare). Din totalul sălilor de clasă din creşe, 95,5% au aparţinut unităţilor din sectorul public. Majoritatea echipamentelor IT aflate în creşe au dispus de conectare la internet (93,3%). 3 Conform legislaţiei în vigoare (Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023 și legea învățământului superior nr. 199/2023), grupele de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste. 24 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - 3. Învăţământul preşcolar În anul școlar 2022-2023, numărul copiilor înscriși în învățământul preșcolar a fost 521,8 mii, reprezentând 15,0% din populaţia şcolară. Comparativ cu anul şcolar precedent, numărul copiilor a crescut cu 3,9 mii. Puţin peste jumătate dintre copiii înscriși în învățământul preșcolar erau băieți (51,3%) și învățau în unităţile şcolare din mediul urban (58,2%). Fig. 6. Populaţia şcolară din învățământul preșcolar, pe sexe și medii de rezidență, în anul școlar 2022-2023 58,2% 41,8% 51,3% 48,7% Masculin Feminin Urban Rural Comparativ cu anul școlar precedent, numărul copiilor înscrişi în grădiniţele particulare a crescut cu 2,7 mii. La grădiniţele din sectorul public, numărul de copii înscriși a înregistrat o creștere cu 1,2 mii faţă de anul şcolar anterior. Fig. 7. Populaţia şcolară din învăţământul preşcolar, pe forme de proprietate în anul şcolar 2021-2022 în anul şcolar 2022-2023 92,4% 92,9% 7,1% 7,6% Public Privat Public Privat Din totalul populaţiei preşcolare, 269,3 mii copii (51,6%) din grădiniţe au participat la activităţi instructiv-educative în program normal (5 ore/zi) şi 250,1 mii copii (47,9%) în program prelungit (10 ore/zi). La activităţi specifice învăţământului preşcolar desfăşurate pe parcursul întregii săptămâni (de luni până vineri) au participat 0,9 mii copii (0,2%), iar 1,5 mii preşcolari (0,3%) la programe pentru copii cu nevoi speciale. Majoritatea copiilor, 483,7 mii (92,7%) erau înscrişi în grădiniţe cu predare în limba română, în timp ce, aproximativ 31,6 mii (6,1%) în grădiniţe cu predare în limba maghiară, 4,9 mii (0,9%) în limba germană şi 1,6 mii (0,3%) în alte limbi (engleză, ucraineană, romanes, slovacă, croată, sârbă,cehă, şi bulgară). Din distribuţia pe vârste a copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar, se observă preponderenţa copiilor cu vârsta de 5 ani (32,7%), respectiv 4 ani (30,7%). Majoritatea copiilor înscrişi în grădiniţe au fost români (89,9%), urmaţi de cei de etnie maghiară (5,5%) şi romă (3,9%). În profil teritorial, regiunea Nord-Est a atins cel mai înalt nivel al numărului de copii înscrişi în învăţământul preşcolar, respectiv 90,5 mii (17,3%), în timp ce regiunea Vest a înregistrat cel mai scăzut nivel, respectiv 44,7 mii copii (8,6%). 25 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Fig. 8. Populaţia şcolară din învăţământul preşcolar, pe regiuni de dezvoltare şi sexe, în anul şcolar 2022-2023 -copii- 50000 46151 44324 40360 40000 38037 35375 36950 34701 33464 30431 31460 29072 29923 30000 24115 22802 22837 21824 20000 10000 0 Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti - Oltenia Ilfov Masculin Feminin În anul şcolar 2022-2023, din cele 59,4 mii persoane care asigurau activitatea didactică şi nedidactică din învăţământul preşcolar, 65,9% a fost personal didactic şi didactic auxiliar, iar 34,1% personal de conducere fără norme didactice, administrativ, de întreţinere şi operaţional. Din totalul personalului didactic din grădiniţe, 2,7% au deţinut şi funcţii de conducere. În plus, circa 0,5 mii persoane au asigurat managementul grădiniţelor, fiind doar personal de conducere fără a avea norme didactice. Din cele 37,2 mii cadre didactice din învăţământul preşcolar (cu 2,5% mai mult decât în anul şcolar precedent), 96,7% a fost personal didactic calificat. În mediul urban şi-au desfăşurat activitatea 64,4%, iar în cel rural 35,5% din personalul didactic. În ceea ce priveşte situaţia personalului didactic din învăţământul preşcolar pe grupe de vârstă, se observă preponderenţa persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-44 ani (17,3%) şi 45-49 ani (14,0%). În anul şcolar 2022-2023, în învăţământul preşcolar, la un cadru didactic au revenit 14 copii. Pe medii de rezidenţă, unui cadru didactic din mediul urban îi reveneau 13 copii, iar în mediul rural, 17 copii. Din totalul grădiniţelor, 1,2 mii funcționau ca unităţi de învățământ şi 9,2 mii erau organizate ca secţii din cadrul altor unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare) şi secţii. Din totalul sălilor de clasă din grădiniţe, 90,1% au aparţinut unităţilor din sectorul public, iar dintre acestea, 50,4% s-au regăsit în grădiniţele din mediul rural. Majoritatea echipamentelor IT aflate în grădiniţe au avut conectare la internet (90,2%). 26 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - 4. Învăţământul primar şi gimnazial În anul şcolar 2022-2023, în învăţământul primar şi gimnazial au fost înscrişi 1607,0 mii elevi, cu 3,0 mii mai puțin comparativ cu anul şcolar anterior, reprezentând 46,3% din totalul populaţiei şcolare. Din punct de vedere al distribuţiei pe sexe şi pe medii de rezidenţă, 51,7% din elevi au fost băieţi, iar 58,1% au studiat în mediul urban. Fig. 9. Populaţia şcolară din învăţământul primar şi gimnazial, pe sexe şi medii de rezidenţă, în anul şcolar 2022-2023 51,7% 58,1% 48,3% 41,9% Masculin Feminin Urban Rural Comparativ cu anul şcolar anterior, în anul şcolar 2022-2023 se remarcă o ușoară creștere a numărului de elevi înscrişi în învăţământul special primar şi gimnazial (+1,9%). Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi gimnazial, peste jumătate au urmat cursurile învăţământului primar (54,3%), majoritatea fiind înscrişi în învățământul primar public (97,8%). Sectorul privat, deşi a cuprins doar 1,8% din numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, a crescut cu 13,6% față de anul școlar precedent, ajungând la 29,3 mii elevi. În mediul urban au studiat 96,8% din elevii înscrişi în învăţământul privat primar şi gimnazial. Cea mai mare parte a elevilor din învăţământul primar şi gimnazial au frecventat cursurile de învățământ cu frecvență - program de zi (99,8%), restul figurând înscriși la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Limba română este limba de predare oficială în sistemul naţional de educaţie, 93,3% dintre elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial studiind în această limbă. În judeţele Harghita şi Covasna, populaţia de etnie maghiară deţine o pondere importantă în populaţia totală, ceea ce a determinat înregistrarea unei proporții semnificative a populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial care învaţă în limba maghiară (5,3%). De asemenea, în învăţământul primar şi gimnazial s-au regăsit ca limbi de predare germana, engleza, franceza, italiana, romanes, slovaca, ucraineana, sârba, croata, armeana și ceha. În învăţământul primar din România au învăţat 42,3 mii etnici maghiari, reprezentând 4,8% din elevii din România înscrişi în acest nivel educaţional, un procent asemănător înregistrându-se şi în cazul învăţământului gimnazial (4,9%). Distribuţia populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial pe etnii arată că 6,4% erau romi, 4,9% maghiari, 0,2% ucraineni, 0,2% turci. Germanii, rușii-lipoveni și tătarii reprezentau, fiecare, 0,1% din totalul elevilor înscriși în învățământul primar și gimnazial. Grupul altor etnii reprezentau 0,1% din populația școlară cuprinsă în învățământul primar și gimnazial. 27 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Fig. 10. Distribuţia populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial pe etnii, în anul şcolar 2022-2023 Română 88,0% Altă etnie 0,7% Romă Maghiară 6,4% 4,9% Notă: „Altă etnie” cuprinde etnicii turci, germani, ruși-lipoveni, tătari ș.a. În anul şcolar 2022-2023, în ierarhia limbilor moderne studiate de elevii din învăţământul primar şi gimnazial de masă - ca primă limbă modernă – s-a situat limba engleză (89,2% din totalul populaţiei şcolare din învăţământul primar, respectiv 88,2% din învăţământul gimnazial), urmată de limba franceză (8,8% din elevii înscrişi în învăţământul primar şi 9,5% din elevii înscrişi în învăţământul gimnazial). Fig. 11. Ponderea elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de masă, după studiul limbilor moderne - prima limbă modernă, în anul şcolar 2022-2023 2,0 Limba germană 1,8 9,5 Limba franceză 8,8 88,2 Limba engleză 89,2 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0 % Gimnazial Primar Procentul elevilor din învăţământul gimnazial de masă care studiau a doua limbă modernă (94,6%) a fost net superior celor din învăţământul primar de masă (2,1%), limba franceză fiind studiată ca a doua limbă modernă de 70,6% dintre elevii din învăţământul gimnazial de masă. Limba germană a fost studiată de 44,4% dintre elevii din învăţământul gimnazial de masă, care învăţau trei limbi străine. Distribuţia în profil teritorial a elevilor înscrişi în nivelurile de educaţie primar şi gimnazial arată că 18,1% dintre aceştia s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, 14,2% în regiunea Sud-Muntenia, 13,5% în regiunea Nord-Vest, 12,9% în regiunea Centru, 12,3% în regiunea Sud-Est, 12,0% Bucureşti-Ilfov. Ponderea înscrişilor din restul regiunilor în total ţară se situa sub 10,0% (Sud-Vest Oltenia 8,8% şi Vest 8,2%). 28 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - Fig. 12. Populaţia şcolară din învăţământul primar şi gimnazial pe regiuni de dezvoltare, în anul şcolar 2022-2023 - elevi - 200000 156385 150000 134742 121414 119659 116226 105762 106701 105788 97100 91138 100000 91610 87468 75498 72422 65119 59943 50000 0 Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti - Oltenia Ilfov Primar Gimnazial La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, gradul de promovabilitate în învăţământul primar şi gimnazial a fost 97,1% (98,3% în primar şi 95,7% în gimnazial). S-au înregistrat uşoare diferenţe pe sexe, 97,6% pentru feminin, respectiv 96,7% pentru masculin. Gradul de promovabilitate din învăţământul gimnazial, pe sexe a cunoscut un ecart de 1,3 puncte procentuale (fetele au promovat în proporţie de 96,4%, iar băieţii au promovat în proporţie de 95,1%). Pe medii de rezidenţă, numărul de elevi promovaţi a fost mai ridicat în mediul urban, comparativ cu cel rural, înregistrându-se grade de promovabilitate de 97,0%, respectiv 93,9%. În învăţământul gimnazial, 31 mii elevi au fost declaraţi repetenţi, reprezentând 4,3% din totalul elevilor aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar 2022-2023. La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, au absolvit învăţământul gimnazial 175,9 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,0%). Ponderea băieţilor (51,3%) a devansat-o pe cea a fetelor cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezentau 59,9% din totalul absolvenţilor de la nivel naţional, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural, 53,4% şi, respectiv, 52,9% din totalul absolvenţilor fiecărei regiuni. Fig. 13. Absolvenţii învăţământului gimnazial, pe regiuni de dezvoltare şi sexe, în anul şcolar 2022-2023 - elevi - 20000 17045 16400 15000 13293 12420 11632 11355 10697 11114 10821 10587 10434 10006 10000 8128 7495 7441 7008 5000 0 Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti - Oltenia Ilfov Masculin Feminin La sfârşitul anului şcolar 2022-2023, în evidenţa unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial se aflau 1588,3 mii elevi, cu 18,7 mii elevi (-1,2%) mai puţin decât la începutul anului (-1,2% pentru 29 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - primar şi -1,1% pentru gimnazial). Este de remarcat faptul că, în învățământul primar și gimnazial, nu existau diferenţe mari ale ratei abandonului pe sexe (1,3% la masculin, respectiv 1,1% la feminin). Pe medii de rezidenţă însă, valori mai mari ale ratei abandonului s-au remarcat în mediul rural, atât la învăţământul gimnazial, cât și la învățământul primar (fiecare cu 1,7%), comparativ cu mediul urban (0,8% în învățământul gimnazial și 0,9%, în învăţământul primar). În profil teritorial, la nivel de judeţ, valori mari ale ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat în: Călărași (3,1%), Vrancea (3,0%), Covasna (2,8%), Brașov (2,3%), Buzău (2,2%) și Satu Mare (2,0%). Valori sub 1% ale ratei abandonului şcolar au fost semnalate în județele: Timiș (0,2%), Prahova, București, Brăila și Neamț (cu 0,6% fiecare), Hunedoara, Suceava, Botoșani și Bistrița-Năsăud (cu 0,7% fiecare), urmate de Vâlcea, Gorj, Argeș (fiecare cu 0,8%) și Ilfov (0,9%). În anul şcolar 2022-2023, în învăţământul primar şi gimnazial, educaţia elevilor a fost asigurată de 119,0 mii cadre didactice (în creștere cu 0,9 mii comparativ cu anul şcolar precedent), din care 47,8 mii în învăţământul primar şi 71,2 mii în învăţământul gimnazial. La fel ca în aproape toate nivelurile de educaţie, atât în învăţământul primar, cât şi în cel gimnazial, cadrele didactice de sex feminin au deţinut cea mai mare pondere (93,2% pentru învăţământul primar şi 74,4% pentru învăţământul gimnazial) în totalul de la nivel naţional. Creșterea numărului de cadre didactice de la nivel naţional, comparativ cu anul şcolar anterior, s- a reflectat şi în numărul cadrelor didactice din învățământul primar și gimnazial din sectorul public (+0,7 mii). În anul şcolar 2022-2023, în unitățile de învățământ primar și gimnazial din mediul rural, numărul cadrelor didactice a scăzut ușor, cu 0,3% față de anul anterior, în timp ce, la nivelul personalului ce își desfășoară activitatea didactică în cadrul unităților de învățământ primar și gimnazial din mediul urban este vizibilă o creștere de 1,8%. Numărul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial particular de la nivel național a înregistrat o nouă creștere (+9,4%), cea mai mare valoare fiind înregistrată în unitățile care școlarizează elevii în învățământul gimnazial privat (+12,4%). Personalul didactic auxiliar a numărat 9,8 mii persoane, iar cel nedidactic 25,3 mii. Din totalul personalului didactic, personalul calificat a fost 116,1 mii, reprezentând 97,6%. Pe medii de rezidență, numărul personalului didactic calificat din învățământul primar și gimnazial a înregistrat valori relativ comparabile celor din anul școlar precedent, respectiv 97,5% din totalul personalului didactic din mediul urban și 97,6% din totalul personalului didactic din mediul rural. Din totalul personalului didactic cu activitate în unitățile de învăţământ particular primar şi gimnazial, 97,3% a fost personal calificat. Activitatea didactică auxiliară din învăţământul primar şi gimnazial privat s-a menținut la același nivel din anul precedent, fiind asigurată de 0,4 mii persoane, în timp ce activitatea nedidactică a înregistrat o ușoară creștere (5,2%) raportat la anul școlar anterior. Situaţia personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial, pe grupe de vârstă, relevă preponderenţa persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-44 ani (19,6%), urmate de cadrele didactice cu vârste cuprinse între 45-49 ani, care au reprezentat 18,9% din numărul persoanelor cu normă didactică încadrate în învăţământul primar şi gimnazial. În anul şcolar 2022-2023, la un cadru didactic au revenit 18 elevi în învăţământul primar şi 10 elevi în învăţământul gimnazial. Din punct de vedere al reţelei de învăţământ existente în anul şcolar 2022-2023 elevii din învăţământul primar şi gimnazial şi-au desfăşurat activitatea educaţională în 4,0 mii de unităţi de învățământ cu personalitate juridică. Dintre acestea, 120 unităţi de învățământ au aparţinut sectorului privat, în creștere cu 3 unități, comparativ cu anul şcolar precedent. Similar anului școlar anterior, unităţile de învăţământ primar şi gimnazial au avut în dotare 70,4 mii săli de clasă şi cabinete şcolare, 7,5 mii laboratoare şcolare, 3,1 mii săli de gimnastică şi 0,4 mii 30 Sistemul educaţional din România - anul şcolar/universitar 2022/2023 - ateliere şcolare, precum şi 3,8 mii terenuri de sport. În anul şcolar 2022-2023, unităţile de învăţământ primar şi gimnazial beneficiau de 25 bazine de înot. Unitățile de învățământ primar și gimnazial au dispus de 337,8 mii echipamente IT, din care, peste 86,3% conectate la internet. În mediul rural, 83,7% din echipamentele IT aflate în dotarea unităţilor de învățământ au fost conectate la internet. 5. Învăţământul liceal În anul şcolar 2022-2023, în învăţământul liceal au studiat 595,3 mii elevi (cu 0,4% mai puţin comparativ cu anul şcolar precedent). Din totalul populaţiei şcolare, ponderea elevilor înscrişi în învăţământul liceal a fost 17,1%. Ponderea elevilor de sex masculin în totalul elevilor înscrişi în învăţământul liceal a fost 48,3%. Majoritatea elevilor de liceu au învăţat în mediul urban (93,9%), aici situându-se şi cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ liceal. În învăţământul liceal, 97,1% din totalul elevilor au fost cuprinşi în unităţi de învăţământ publice, iar 2,9% în unităţi de învăţământ private. Fig. 14. Populaţia şcolară din învăţământul liceal, pe forme de proprietate şi medii de rezidenţă, în anul şcolar 2022-2023 Public Privat 93,9% 93,5% 6,1% 6,5% Urban Rural Urban Rural În liceele din filiera teoretică au studiat 50,7% din numărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul liceal, iar 40,0% dintre aceştia au studiat în liceele din cadrul filierei tehnologice. În cadrul filierei tehnologice, 42,0% dintre elevi au fost cuprinşi în liceele cu profil tehnic şi 41,5% în liceele cu profil servicii. Ponderea elevilor care au optat pentru profilurile din filiera vocaţională a fost 9,3%, iar în cadrul acesteia, ponderile cele mai mari se remarcă pentru elevii înscrişi la profilul sportiv (32,5%), la profilul artistic (26,8%) şi la cel pedagogic (20,1%). Fig. 15. Structura populaţiei şcolare din învăţământul liceal pe forme de proprietate și filiere, în anul şcolar 2022-2023 Public Privat 49,9% 40,5% 74,9% 23,6% 1,5% 9,6% Filiera teoretică Filiera tehnologică Filiera teoretică Filiera tehnologică Filiera vocaţională

Use Quizgecko on...
Browser
Browser