Elementele climatice PDF

Tema 8 Elementele climatice Studiind această temă, veți putea: P, mm BRICENI 619...

Tema 8 Elementele climatice Studiind această temă, veți putea: P, mm BRICENI 619 mm T, ºC 100 25 90 să analizați dinamica în timp și spațiu a elementelor 20 80 climatice în baza materialelor grafice și cartografice; 70 15 să identificați relațiile cauzale dintre elementele 60 10 climatice și factorii de formare a climei; 50 40 5 să propuneți soluții de rezolvare a situațiilor- 30 0 problemă privind fenomenele climatice de risc. 20 10 -5 32.4 46.9 58.4 33.7 33.9 87.5 90.5 36.5 41.6 71.2 51.3 35 Evocare 0 -10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Precipitații, mm Enumerați patru elemente climatice. a Temperatura, ºC Calculați amplitudinea termică diurnă a aerului atmosferic, dacă temperatura maximă a fost de +5 ºC, iar temperatura minimă – de -4 ºC. P, mm CHIȘINĂU T, ºC 100 551 mm Amintiți-vă de la orele de fizică ce este presiunea atmosferică. 30 90 80 25 70 20 Elementele climatice cele mai importante pentru teritoriul 60 50 15 țării noastre sunt: temperatura aerului atmosferic, presiunea 40 10 atmosferică, vântul, precipitațiile atmosferice. 30 5 20 1 Temperatura aerului 10 0 34.4 34.8 46.7 38,3 52.7 70.2 67.5 36.3 39.8 41.9 40 48 0 -5 Temperatura aerului variază în spaţiu şi în timp (zilnic şi anu- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 al) sub influența factorilor de formare a climei. Valorile medii b Precipitații, mm Temperatura, ºC lunare şi cele medii anuale ale temperaturii aerului diferă în func- ţie de latitudinea geografică (demonstrați acest fapt, aplicând Harta climatică a lumii din atlasul geografic școlar). Pe teritoriul CAHUL P, mm T, ºC țării noastre temperatura medie anuală variază de la +8,5 ºC – în 100 535 mm nordul țării, la +10,2 ºC – în centru și +10,4 ºC – în sudul țării, în 90 30 baza datelor observațiilor efectuate din perioada 1960–2020. 80 25 70 20 60 50 15 1. Analizați climogramele a, b, c din figura 2.6, indicând: 40 10 temperatura aerului atmosferic în luna cea mai rece și 30 5 în luna cea mai caldă; amplitudinea temperaturii medii 20 10 0 anuale a aerului. Formulați concluzii privind variaţia 49.9 39.3 53.9 72.7 50.8 36.6 38.2 61.4 31.8 31.6 32 37 0 -5 temperaturilor medii lunare ale aerului atmosferic la 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 staţiile meteorologice Briceni, Chişinău şi Cahul. Precipitații, mm c 2. Demonstrați, analizând Harta climatică (fig. 2.7), că Temperatura, ºC distribuția spaţială a temperaturilor medii ale aerului atmosferic în lunile ianuarie şi iulie depinde de Fig. 2.6. Climograme ale diferitelor stații meteorologice latitudinea geografică. (valori medii în perioada 40 1960–2020)  ITAT N 30 N EA 25 II U NV NE 20 15 10 -5 Naslavcea 5 600 Criva Briceni V 29 E A P E L E 600 Soroca SV SE 550 S N 30 25 NE Ş I NV 20 Râbniţa -4 +2 Bălţi 15 0 10 Rezina C L I M A 5 0 -4 550 V E 60 21 +20 30 +2 SV SE N 25 0 Orhei 60 NV NE 20 -4 600 S 0 15 550 10 5 Ungheni Străşeni V 42 E +2 -3 55 -4 1 +2 0 0 SV SE Chişinău Tighina S Hânceşti Tiraspol +2 -3 Căuşeni 1 +21 Legendă 50 0 55 +2 -3 Palanca 0 Cantitatea medie anuală 1 de precipitaţii (mm) Fig. 2.8. Zi senină de iarnă Comrat peste 600 N 30 550–600 NV 25 NE 20 15 -3 500–550 10 sub 500 5 V 18 E Roza-vânturilor: Analizați imaginea din Ponderea direcţiei Cahul vânturilor (% din total pe an) SV figura 2.8 și deduceți: SE +22 Cifrele din cerc reprezintă S 1. trei factori climatici ce numărul zilelor Frontiera de stat determină starea vremii în +22 calmului atmosferic Giurgiuleşti Temperatura medie a lunii iulie Temperatura medie a lunii peisajul din imagine; Scara: ianuarie 1 cm = 29 km 2. două caracteristici ale vremii. Fig. 2.7. Harta climatică Diferența valorilor temperaturii medii anuale, de la nord la sud, nu este mare. Totuşi, aceasta influențează considerabil procesele şi fenomenele naturale (îndeosebi durata perioadei de vegetație), agricultura şi alte activităţi umane. De exemplu, culturile agricole iubitoare de căldură (viţa-de-vie, piersicul, migdalul, caisul ş.a.) se cultivă preponderent în regiunile de sud şi centrală ale ţării. Temperaturile maxime şi cele minime absolute ale aerului atmosferic înregistrează diferențieri sezoniere accentuate. Valorile mari ale amplitudinilor medii anuale ale temperaturii aerului reflectă caracterul continental al climei. Interdisciplinaritate Recorduri Calculați amplitudinea anuală a temperaturii aerului Temperatura maximă absolută atmosferic, în partea centrală a țării, dacă (+42,4 ºC) pe teritoriul ţării a fost înregistrată la 7 august temperatura medie a lunii iulie este de +20 ºC, iar 2012 în oraşul Făleşti, iar cea temperatura medie a lunii ianuarie este de –4 ºC. minimă absolută (–35,5 ºC) – la 20 ianuarie 1963 în s. Brătuşeni, rn. Edineţ. 41  2 Presiunea atmosferică N ITAT EA II U Presiunea atmosferică variază în funcţie de temperatura Termeni-cheie aerului, circulaţia atmosferică, specificul reliefului şi de alţi factori. În troposfera din zona climatică temperată (unde este A P E L E Ciclon – areal de aer atmosfe- situată şi Republica Moldova) are loc o alternanţă permanen- ric cu cele mai scăzute valori tă a maselor de aer cu presiune atmosferică scăzută şi a celor ale presiunii atmosferice în cu presiune ridicată. centru și, respectiv, mai ridica- Ş I Masele de aer cu presiune atmosferică scăzută sunt repre- te – spre periferie, cu circulația C L I M A zentate de cicloane, care aduc vreme noroasă, însoțită de pre- ascendentă a aerului pe verti- cipitaţii şi intensificări ale vântului, numită și vreme ciclonală. cală (fig. 2.10a). Anticiclon – areal de aer atmo- Astfel de mase de aer vin dinspre Oceanul Atlantic, aduse de sferic cu cele mai ridicate valori vânturile de vest, care sunt dominante în zona climei tempera- ale presiunii atmosferice în cen- te. Pe când masele de aer cu presiune atmosferică ridicată sunt tru și, respectiv, mai scăzute – reprezentate de anticicloane, care determină vreme anticiclo- spre periferie, cu circulația des- nală: stabilă, cu cer senin, fără precipitații, calmă, cu vânt foar- cendentă a aerului pe verticală te slab. Iarna ele condiționează vreme uscată, cu temperaturi (fig. 2.10b). foarte scăzute, iar vara contribuie la creșterea temperaturii aerului, uneori duc şi la secete. a) ciclon b) anticiclon 43 Fig. 2.10. Ciclon și anticiclon  3 Vântul Vântul este generat de diferenţa de presiune atmosferică. Pe teritoriul ţării, în ansamblu, predomină vânturile din direcția nord-vestică (analizați rozele-vânturilor din Harta climatică din figura 2.7). Viteza medie anuală a vântului este mică, de 3–5 m/s. Viteza şi direcţia vântului sunt influențate considerabil de formele de relief. Astfel, direcţia generală a văilor și culmilor în regiunile nordică, centrală și sud-es- tică ale ţării este de la nord-vest spre sud-est, respectiv, aceeaşi direcţie dominantă are şi vântul. Formele majore de relief din sud-vestul ţării cu direcția generală spre sud determină şi direcţia dominantă nordică și sudică a vântului (demonstrați acest fapt, analizând Harta fizică din figura 1.3 și cea climatică din figura 2.7). Vântul contribuie la dispersarea unor substanţe poluante şi la polenizarea plantelor, serveşte ca sursă inepuizabilă de energie, utilizată în trecut la morile de vânt, iar în pre- zent – la turbinele electrice eoliene. Un fenomen de risc sunt vânturile puternice și furtunile, care afectează lumea organică și provoa- că prejudicii societății umane. Uneori se manifestă și vârtejuri puternice, numite și tornade (amintiți-vă de la orele de geografie din anul precedent ce reprezintă tornadele, cum se formează și ce consecințe provoacă). EVALUARE 1 Aranjați în succesiune logică, conform relației cauză–efect, sintagmele de mai jos: a) reducerea umidității în sol; masele de aer tropical-continental; uscarea vegetației; temperaturile maxime extreme ale aerului atmosferic; gradul înalt de evaporare; b) ruperea crengilor; diferența mare de presiune a aerului atmosferic; vântul puternic; avarierea automobilelor parcate sub arbori. 2 Comparați direcţia predominantă a vântului la Bălți şi Ma Mi Jo Vi Sâ Du la Cahul, analizând rozele-vânturilor (fig. 2.7) și explicați 22Aug 23 24 25 26 27 cauza diferențelor. 3 Analizați buletinul meteo din imaginea alăturată pentru Temperatura aerului, °C șase zile și realizați sarcinile propuse: +32 +31 +32 +31 +34 +36 Enumerați elementele climatice indicate în buletinul meteo. Caracterizați, prin câteva enunțuri, starea vremii din +21 +20 +20 +20 +18 +22 cele șase zile. Rafale de vânt, km/h Este prezentă vreme ciclonală sau anticiclonală? 40 25 22 22 22 25 Argumentați răspunsul. Ce fenomene climatice de risc pot avea loc? Precipitații în echivalent lichid, mm 4 Descrieți vremea ciclonală și anticiclonală prin câte 0 0 0 0 0 0 o trăsătură, completând tabelul în caiete: Vreme ciclonală Vreme anticiclonală Vara Iarna Vara Iarna 5 Observați variația elementelor climatice în localitatea natală pe parcursul unei săptămâni, 44 înregistrați rezultatele în „Calendarul vremii”, apoi analizați-le. Tema Elementele climatice ITAT 9 N EA II U (continuare) A P E L E Studiind această temă, veți putea: Evocare Ş I C L I M A să analizați dinamica în timp și spațiu a Amintiți-vă: ce tipuri de pre- elementelor climatice în baza materialului cipitații sunt după criteriul textual, grafic și cartografic; stării de agregare a apei? să deduceți relațiile cauzale dintre elementele Ce fenomene climatice de climatice și factorii de formare a climei; risc sunt mai frecvente pe să propuneți soluții de rezolvare a situațiilor- teritoriul Republicii Moldova? problemă privind fenomenele climatice de risc. 1 Precipitaţiile atmosferice Un element climatic de importanță majoră sunt precipitațiile atmosferice, fără de care ar fi impo- sibile existența lumii organice și activitatea normală a societății umane. Variaţiile anuale şi sezoniere sunt determinate de circulaţia maselor de aer, precipitaţiile fiind condiţionate preponderent de mase- le de aer cu presiune atmosferică scăzută, dominate de activitatea ciclonală. Cea mai mare parte a precipitaţiilor (circa 2/3 din totalul anual) cad în perioada caldă a anului (aprilie–octombrie), fapt bene- fic pentru agricultură (cum considerați, de ce?). 1. Calculați cantitatea de precipitații atmosferice din anotimpurile de vară și de iarnă, analizând climograma orașului Chișinău (fig. 2.6 b ). 2. Stabiliți trăsăturile repartiţiei cantității anuale de precipitaţii atmosferice pe teritoriul țării noastre, analizând Harta climatică (fig. 2.7). Repartiţia spaţială a cantităţii medii anuale de precipitaţii atmosferice se remarcă prin micşora- rea acestora de la circa 620 mm în partea de nord-vest a ţării (Podişul Moldovei de Nord) şi în nord-vestul Podişului Codrilor până la circa 450 mm în sud-est (Câmpia Nistrului Inferior). Această diferenţiere este determinată de poziţia geografică faţă de direcţia dominantă, cea nord-vestică, a maselor de aer temperat-maritim. Repartiţia precipitaţiilor atmosferice este influenţată şi de relief. Odată cu creşterea altitudinii se măreşte şi cantitatea de precipitaţii. De exemplu, cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în podişuri, îndeosebi pe versanţii cu expoziţie vestică și nord-vestică (cum considerați, de ce?), comparativ cu regiunile de câmpie, cărora le revin cantităţi mai reduse. Pe teritoriul țării noastre precipitaţiile atmo- sferice cad, în cea mai mare parte, sub formă de ploaie, iar în perioada rece a anului – şi sub formă de zăpadă. Uneori precipitaţiile atmosferice cad sub formă de lapoviţă (ploaie însoțită de zăpadă), burniţă (ploaie, adesea însoțită de ceață, cu picături mici și dese, care cad lent), grindină. Se produc frecvent şi fenomene meteorologice ca roua, bruma, depunerile de gheață (poleiul) și chiciura (fig. 2.19a,b), care vor fi studiate la tema următoare. 1. Deduceți, inclusiv din observările voastre, în ce perioade ale anului se manifestă mai frecvent lapovița. 2. Discutați cu colegii și stabiliți condițiile de formare a precipitaţiilor mixte sub formă de lapoviță. 45