Câştigurile Salariale și Costul Forței de Muncă în 2023 PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Andoria Cristina IONIŢĂ - Director Direcţia de Forţă de Muncă şi Servicii Sociale Autori: Mihaela ANGHEL...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Andoria Cristina IONIŢĂ - Director Direcţia de Forţă de Muncă şi Servicii Sociale Autori: Mihaela ANGHEL - Şef Serviciu Diana Elena POPESCU - Consilier Cristina-Maria BURAVIC - Expert Doru-Alin COTÎRŢĂ - Expert Andreea-Irina RĂCĂŞANU - Expert Cristina-Andreea MĂNESCU - Expert Alexandru-Ionuţ GUŢĂ - Consilier Direcţia de Forţă de Muncă şi Servicii Sociale Serviciul Statistica Salariilor şi Educaţiei Dezvoltare aplicaţie IT: Doiniţa DEMETRESCU - Şef Serviciu Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Serviciul de Analiză şi Proiectarea a Arhitecturii Sistemelor Informatice Redactare şi tehnoredactare: Mihaela ANGHEL - Şef Serviciu Diana Elena POPESCU - Consilier Cristina-Maria BURAVIC - Expert Direcţia de Forţă de Muncă şi Servicii Sociale Serviciul Statistica Salariilor şi Educaţiei Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Publicaţia electronică pe CD-rom: Daniela DANTE - Consilier Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] http:// www.insse.ro INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi Vă rugăm RECICLAŢI precisă a sursei. Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică CÂŞTIGURILE SALARIALE ŞI COSTUL FORŢEI DE MUNCĂ, ÎN ANUL 2023 Informaţiile prezentate în această publicație au fost obţinute prin Ancheta anuală asupra costului forţei de muncă (S3) desfăşurată în întreprinderi, iar perioada de referinţă este anul 2023. - 2024 -  CUPRINS I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei 7 2. Sfera de cuprindere 7 3. Unitatea de observare 8 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă 8 5. Metoda şi perioada de înregistrare a datelor 8 6. Planul de sondaj 8 7. Instrumentarul anchetei 10 8. Concepte şi definiţii 11 8.1. Indicatori primari 11 8.2. Indicatori derivaţi 17 9. Clasificări utilizate 18 II. PRINCIPALELE REZULTATE ALE ANCHETEI Sinteză 23 1. Numărul mediu al salariaţilor 24 2. Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 27 3. Câştigurile salariale medii lunare şi orare 29 4. Costul forţei de muncă 33 III. TABELELE CU REZULTATE – conţinute în Excel pe CD 1. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2023 2. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2023 3. Câştigul salarial mediu lunar şi orar în anul 2023 4. Costul mediu lunar şi orar în anul 2023 I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei Începând din anul 1994, cercetarea statistică privind Costul forţei de muncă se realizează cu periodicitate anuală, având ca obiectiv principal obţinerea informaţiilor necesare determinării numărului mediu al salariaţilor, a câştigurilor salariale medii realizate, precum şi a nivelului, structurii şi evoluţiei costului forţei de muncă. Această anchetă complexă furnizează elementele necesare efectuării unor analize privind evoluţia diferitelor componente ale costului forţei de muncă şi corelaţiile dintre ele, oferind totodată, elementele necesare calculului mărimii brute şi nete, lunare şi orare, a câştigului salarial structurat pe activităţi ale economiei naţionale, forme de proprietate şi clase de mărime ale întreprinderilor, forme juridice, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile structurale asupra câştigurilor şi costului forţei de muncă, Regulamentul Comisiei Europene nr. 1726/1999 de implementare a Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999, referitor la definiţia şi transmiterea informaţiilor privind costul forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr. 1737/2005 de amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr. 1726/1999 referitor la definiţia şi transmiterea informaţiilor privind costul forţei de muncă. 2. Sfera de cuprindere Activităţi CAEN S-au inclus în cercetare unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate sau forma juridică şi care desfăşoară ca activitate principală oricare din activităţile CAEN Rev.2 (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională), exclusiv cele corespunzătoare secţiunii T (Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu). Mărimea întreprinderii Ancheta s-a adresat unităţilor, indiferent de clasa de mărime definită după numărul de salariaţi. Unităţile economice cu 50 salariaţi şi peste au fost cuprinse exhaustiv în cercetare. Unităţile din „sectorul bugetar” au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au colectat pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi). Datele pe judeţe dezagregate la nivel de diviziune prezintă un grad de fiabilitate mai redus. În proiectarea eşantionului s-a ţinut cont de necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe următoarele trei clase de mărime ale întreprinderilor: - sub 10 salariaţi; - 10 - 49 salariaţi; - 50 salariaţi şi peste. Profil teritorial Sfera de cuprindere a anchetei o reprezintă unităţile economice şi sociale cu personalitate juridică, indiferent de numărul lor de salariaţi, selectate din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor s-a realizat după activitatea omogenă1, iar gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei s-a asigurat la nivel naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare şi judeţ (nivel 0, 1, 2 respectiv 3 conform NUTS2). Categorii de angajaţi Informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor. Se consideră salariaţi, persoanele angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată. Elementele necesare determinării câştigurilor salariale medii lunare brute şi nete s-au colectat pe total salariaţi şi pe sexe. Sunt excluse forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații etc.). 1 cu excepţia datelor privind cheltuielile indirecte cu forţa de muncă şi a indicatorilor medii de cost, respectiv structura costului, care s-au agregat după activitatea principală. 2 Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS). 7 Ancheta colectează informaţii şi asupra ucenicilor. Se consideră ucenici persoanele tinere fără calificare profesională angajate în baza unui contract de ucenicie, potrivit prevederilor legale în vigoare. 3. Unitatea de observare Unitatea de selecţie şi de observare a constituit-o întreprinderea cu personalitate juridică definită ca o unitate organizaţională de producere de bunuri sau servicii şi care are putere de decizie asupra resurselor. Ţinând seama de sediul unităţilor, întreprinderile pot fi: - unităţi care îşi desfăşoară activitatea într-o singură localitate din judeţul declarat în certificatul de înregistrare; - unităţi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe localităţi din judeţul declarat în certificatul de înregistrare; - unităţi care îşi desfăşoară activitatea într-un singur judeţ, altul decât cel declarat în certificatul de înregistrare; - unităţi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe judeţe (activitate interjudețeană), ultimele trei categorii de unităţi completând şi un chestionar anexă pentru subunităţile din teritoriu. 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă Cercetarea statistică “Costul forţei de muncă” se realizează cu periodicitate anuală, iar perioada de referinţă este anul calendaristic. Perioada de referinţă a fost aleasă pentru a reflecta în totalitate cheltuielile suportate de întreprindere cu forţa de muncă salariată. 5. Metoda şi perioada de înregistrare a datelor La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei se utilizează metoda autoînregistrării. Aceasta presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza informaţiilor din evidenţele primare. Perioada de înregistrare a datelor în chestionarele anchetei (inclusiv cele online) a fost ianuarie - martie 2024. Institutul Naţional de Statistică a pus în funcţiune Portalul web de prelucrare online a datelor statistice eSOP (e-Survey Online Portal), sistem ce a permis colectarea şi validarea online a acestora începând cu anul de referinţă 2010. 6. Planul de sondaj Planul de sondaj aplicat a fost cel al sondajului stratificat, iar metoda de selecţie utilizată a fost selecţia simplă aleatoare fără revenire. Straturile au fost definite prin încrucişarea a 42 judeţe cu 20 secţiuni conform CAEN Rev.2 şi cu 3 clase de mărime ale întreprinderilor. Baza de sondaj Baza de sondaj (REGIS) conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate în parte, respectiv: date de identificare a întreprinderii (CUI, adresă etc.); cod de activitate conform CAEN Rev.2; număr mediu de salariaţi, care a permis încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de mărime. Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Prin urmare, din registrul statistic REGIS s-a selectat mulţimea întreprinderilor cu personalitate juridică, active la 31 decembrie 2022, care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de 30 noiembrie 2023 şi a căror activitate principală a făcut parte din sfera de cuprindere a anchetei. Conținutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub sau supra acoperire a anumitor activităţi. 8 Unitatea de selecţie Unitatea de selecţie a fost întreprinderea. Variabilele de stratificare Pentru selecţie au fost utilizate trei variabile de stratificare: judeţul; activitatea principală a întreprinderii la nivel de secţiune, conform CAEN Rev.2; clasa de mărime a întreprinderii după numărul mediu de salariaţi: - sub 10 salariaţi; - 10 - 49 salariaţi; - 50 salariaţi şi peste. Straturile eşantionului au rezultat prin gruparea întreprinderilor pe 20 de activităţi CAEN Rev.2 codificate la nivel de secţiune (o literă), 3 clase de mărime ale întreprinderii şi 42 judeţe. Mărimea şi alocarea eşantionului Eşantionul extras a asigurat reprezentativitatea datelor atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul fiecărui judeţ şi celor 20 grupe de activităţi CAEN Rev.2, codificate la nivel de secţiune (o literă). Pentru asigurarea reprezentativităţii pe activitate CAEN Rev.2 la nivel de diviziune (2 cifre) s-a analizat eşantionul şi s-a întregit mulţimea întreprinderilor raportoare astfel încât să se îndeplinească această condiţie. Volumul eşantionului a cuprins aproximativ 27900 agenţi economici şi instituţii publice din toate activităţile economiei naţionale. Rata de răspuns3 a fost 90,54%, iar cea de refuz 5,38%. În scopul îmbunătăţirii calităţii rezultatelor şi creşterii ratei totale de răspuns au fost aplicate metode de estimare prin imputarea unităţilor fără date în ancheta statistică şi care au raportat date în sursele administrative pentru anul de referinţă 2023, ajungându-se la o pondere a unităţilor cu date de 99,61%. Rata de imputare4 a fost 9,07%. În anul de referinţă 2023, pentru îmbunătăţirea gradului de fiabilitate a datelor la nivel de judeţ (NUTS3) şi diviziune CAEN Rev.2 (2 cifre), eşantionul anchetei a fost extins cu circa 17600 întreprinderi aparţinând clasei de mărime sub 50 de salariaţi, pentru care s-au aplicat metode de estimare a indicatorilor statistici din sursele administrative5 („Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (D112)”, raportări contabile/situații financiare anuale întocmite de întreprinderi). Extragerea eşantionului În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului atât la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul fiecărui judeţ şi celor 20 grupe de activităţi CAEN Rev.2, procedura de extragere a eşantionului a parcurs următoarele trepte: 1. Unităţile din baza de sondaj au fost grupate pe judeţe, activităţi şi clase de mărime ale întreprinderilor, rezultând o structură matriceală de 42x20x3. 2. S-a calculat volumul optim al eşantionului corespunzător unui prag de semnificaţie de 0,03 şi a unei rate de răspuns totale de 90%. 3. Volumul optim rezultat a fost alocat pe celulele componente corespunzătoare matricii 42x20x3 conform metodei Neyman. A fost aplicată metoda de alocare Neyman deoarece în acest fel s-a asigurat o repartizare a eşantionului proporţională cu mărimea populaţiei fiecărei celule şi a gradului de dispersare a acestora. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de mare de răspunsuri din partea unităţilor raportoare, a fost impus un prag minim de 7 unităţi selectate (acolo unde a fost posibil). 4. Întreprinderile cu 50 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare. Extinderea rezultatelor Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgând următoarele etape de lucru: 3 Cauzele care intră în calculul ratei de răspuns sunt: răspuns, unităţi pentru care răspunde altcineva. 4 Cauzele care intră în calculul ratei de imputare: refuz, unităţi neidentificate, unităţi necontactate, unităţi temporar/definitiv fără activitate sau în insolvenţă la sfârşitul anului de referinţă (care au raportat date în sursele administrative). 5 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 9 1. Ataşarea fiecărei unităţi selectate a ponderii de selecţie (ih). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel: 1 1 N  ih = = = h pih nh nh Nh unde: pih = probabilitatea de selecţie a unităţii i din celula de selecţie h Nh = numărul de unităţi din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h 2. Calculul coeficienţilor de redresare (ch). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie în parte ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor non-respondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile respondente aferente stratului din care fac parte. 1 1 n ch = = = h p rh mh mh nh unde: prh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h nh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h mh = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă ext 3. Calculul coeficientului de extindere ( COEFih ) rezultă din înmulţirea ponderii de selecţie cu coeficientul de redresare: COEFihext =  ih  ch 7. Instrumentarul anchetei Instrumentarul anchetei este format din chestionarul propriu-zis (Cercetare statistică S3-Anual) şi o anexă (Cercetare statistică S3-Anexă). Pe lângă capitolele destinate colectării informaţiilor statistice, chestionarele conţin şi precizări metodologice asupra conceptelor, definiţiilor şi sferei de cuprindere a indicatorilor solicitaţi, precum şi instrucţiuni privind modul de completare a datelor. Structura chestionarului utilizat pentru ancheta costului forţei de muncă este următoarea: Datele de identificare ale unităţii (denumirea unităţii, cod SIRUTA, Cod Unic de Identificare, forma de proprietate, forma juridică, cod activitate principală nivel clasă CAEN Rev.2, numărul de judeţe şi numărul de localităţi în care unitatea îşi desfăşoară activitatea). Capitolul I - Numărul mediu al salariaţilor (exclusiv ucenicii) şi timpul de lucru în anul de referinţă - înregistrează pentru activitatea principală şi fiecare dintre activităţile secundare ale unităţii, pentru total salariaţi şi separat pentru femei, următorii indicatori: - efectivul salariaţilor la sfârşitul anului; - numărul mediu al salariaţilor care lucrează în timp complet, în timp parţial şi numărul mediu al salariaţilor în echivalent timp complet; - timpul efectiv lucrat corespunzător salariaţilor care lucrează în timp complet, respectiv în timp parţial; - timpul plătit nelucrat (exclusiv pentru incapacitate temporară de muncă) corespunzător salariaţilor care lucrează în timp complet, respectiv în timp parţial, defalcat în timp plătit de angajator şi timp neplătit de angajator; - timpul plătit nelucrat pentru incapacitate temporară de muncă corespunzător salariaţilor care lucrează în timp complet, respectiv în timp parţial, defalcat în timp plătit de angajator şi timp neplătit de angajator. Capitolul II - Sumele brute plătite (exclusiv ucenicii) în anul de referinţă - înregistrează pentru activitatea principală şi fiecare dintre activităţile secundare ale unităţii, pentru total salariaţi şi femei, următorii indicatori: - sumele brute plătite din fondul de salarii și/sau din alte fonduri (inclusiv premii, drepturi în natură şi ajutoare băneşti): 10  ▪ sumele brute plătite pentru timpul lucrat, din care: premii, bonusuri şi alte beneficii (din care: premii, bonusuri şi alte beneficii ocazionale); ▪ sumele brute plătite pentru timpul nelucrat, din care: pentru incapacitate temporară de muncă, respectiv pentru întreruperi ale lucrului; ▪ drepturi în natură şi ajutoare băneşti; ▪ sumele brute plătite pentru perioade anterioare; ▪ sumele brute plătite din profitul net; ▪ sumele brute plătite din alte fonduri; ▪ sumele brute plătite pentru incapacitate temporară de muncă (exclusiv sumele din fondul de salarii) din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale; - sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de salariaţi; - sumele reprezentând impozitul aferent sumelor brute plătite. Capitolul III – Alte categorii de persoane necuprinse în Capitolul I şi Capitolul II - se colectează date pentru: - ucenici (total, din care femei): ▪ numărul mediu de persoane; ▪ timpul efectiv lucrat şi timpul plătit nelucrat; ▪ sumele brute plătite; ▪ contribuţia de asigurări sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de ucenici; ▪ impozitul aferent sumelor brute plătite. - salariaţii care lucrează în străinătate (total, din care femei): ▪ numărul mediu de persoane; ▪ timpul efectiv lucrat şi timpul plătit nelucrat; ▪ sumele brute plătite; ▪ contribuţia de asigurări sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de salariaţii care lucrează în străinătate; ▪ impozitul aferent sumelor brute plătite. - sumele brute plătite în anul de referinţă membrilor consiliilor de administraţie, membrilor consiliilor judeţene şi locale, membrilor consiliului de audit. Capitolul IV - Alte cheltuieli cu forţa de muncă efectuate de unitate, în anul de referinţă - cuprinde sumele plătite de angajator pe tot parcursul anului pentru salariaţi şi separat pentru ucenici, pe elemente componente. Aceste cheltuieli alcătuiesc costul indirect al angajatorului cu forţa de muncă salariată. Acest capitol cuprinde și sumele acordate sub formă de transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forței de muncă, precum și cele acordate pentru timpul nelucrat. Chestionarul S3 - Anexă cuprinde în primele trei capitole indicatorii care se regăsesc la unitatea de bază cu personalitate juridică înscrişi în chestionarul - S3, mai puţin sumele brute plătite membrilor consiliilor de administraţie, membrilor consiliilor judeţene şi locale, membrilor consiliului de audit iar în capitolul IV informaţii cu privire la distribuţia, pe activităţi, a numărului mediu al salariaţilor (exclusiv ucenicii) din localităţile (municipii, oraşe, comune) în care îşi au sediul subunităţile. 8. Concepte şi definiţii Definirea indicatorilor are la bază atât legislaţia naţională în vigoare, cât şi recomandările de specialitate ale Oficiului de Statistică al Uniunii Europene - EUROSTAT. 8.1. Indicatori primari Indicatorii primari colectaţi prin chestionare au fost: ▪ Efectivul salariaţilor la 31 decembrie reprezintă numărul de salariaţi (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul) angajaţi cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract 11  de muncă/raport de serviciu suspendat), existenţi în evidenţele unităţii la sfârşitul anului de referinţă. Salariaţii aflaţi în muncă la domiciliu/telemuncă se cuprind întocmai ca şi salariaţii care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă obişnuit. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi/sau cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii: - patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrătorii familiali - reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii; - membrii consiliilor judeţene şi locale; - zilierii - reprezintă persoane fizice care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Numărul mediu al salariaţilor6 ( N ) se calculează ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi (exclusiv cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat), din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice (365/366 zile). În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu se cuprind următoarele categorii: - salariaţii cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată, inclusiv salariaţii detașați la lucru în străinătate (dacă unitatea care i-a detaşat le-a asigurat o remuneraţie în ţară, pentru care a virat contribuţii sociale obligatorii şi impozit), lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul; - salariaţii al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat din inițiativa angajatorului (în cazul întreruperii temporare a activității) și au beneficiat de o indemnizație din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat; - salariaţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă (concediu medical) pe perioada când aceştia sunt plătiţi de angajator din fonduri proprii; - salariaţii părinți, în timpul zilelor libere acordate pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, indiferent din ce fonduri sunt plătiți; - salariații al căror timp de lucru a fost redus temporar, indiferent din ce fonduri sunt plătiți. Din efectivul zilnic al salariaţilor luat în calculul numărului mediu se exclud: salariaţii aflaţi în concedii fără plată, în grevă, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale, zilierii. În zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare se ia în calcul ca efectiv zilnic numărul salariaţilor din ziua precedentă, cu excepția celor al căror contract de muncă/raport de serviciu a încetat în această zi. În cazul când unitatea a fost înfiinţată sau şi-a încetat activitatea în cursul anului, se iau în calcul efectivele zilnice numai pentru perioada în care a funcţionat, iar suma rezultată se împarte la numărul total al zilelor calendaristice din anul de referință. Salariații angajați cu normă parţială se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă/raportul de serviciu. În efectivul salariaţilor luat în calculul numărului mediu se includ numai persoanele care au fost plătite. În mod excepţional, pentru cazurile când, în cursul anului de referință, se plătesc sume corespunzătoare perioadelor anterioare (sume plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori), numărul beneficiarilor (foşti salariaţi sau salariaţi cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat) se include în numărul mediu al salariaţilor proporţional cu perioadele pentru care se realizează plăţile respective, astfel încât să existe o corespondenţă directă între sumele brute plătite şi numărul mediu al salariaţilor. ▪ Numărul mediu al ucenicilor reprezintă numărul de persoane încadrate în unitate pe baza unui contract de ucenicie, conform prevederilor legale în vigoare şi se calculează conform precizărilor de la numărul mediu al salariaţilor. 6 în echivalent timp complet 12 ▪ Timpul efectiv lucrat (ore–om) cuprinde timpul lucrat în cadrul programului normal de lucru stabilit prin contractul de muncă/raportul de serviciu, inclusiv telemuncă/muncă la domiciliu, respectiv timpul lucrat suplimentar, atât în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru, cât şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare. ▪ Timpul plătit nelucrat (exclusiv pentru incapacitate temporară de muncă) (ore-om) reprezintă zilele lucrătoare aferente concediilor de odihnă, precum şi alt timp plătit nelucrat (întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor; concediul de studii plătit; zile libere pentru evenimente familiale deosebite: căsătorie, naștere, deces; scoaterea de la locul de muncă pentru activităţi obşteşti; pauze de masă şi odihnă plătite prevăzute prin contractul de muncă sau prin acte normative; zile libere acordate cu ocazia ieşirii la pensie, desfacerii contractului de muncă din motive neimputabile salariaţilor, transferului în interes de serviciu în altă localitate, instalării la locul de muncă, detaşării etc.), inclusiv zilele în care salariaţii au avut perioade de suspendare temporară a contractului de muncă din iniţiativa angajatorului (şomaj tehnic), zilele libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, indiferent dacă indemnizaţiile respective au fost suportate de angajator sau din bugetul de stat, orele aferente fracțiunii de timp de lucru redus conform prevederilor legale în vigoare. Nu se cuprinde timpul compensat prin ore libere acordate din timpul lucrat suplimentar. ▪ Timpul nelucrat pentru incapacitate temporară de muncă plătit de angajator (ore-om) reprezintă zilele aferente concediilor medicale în cazuri de boală, accidente de muncă şi boli profesionale şi plătite de angajator din fondul de salarii. ▪ Timpul nelucrat pentru incapacitate temporară de muncă neplătit de angajator (ore-om) reprezintă zilele aferente concediilor medicale în cazuri de boală, accidente de muncă şi boli profesionale, concediilor de maternitate şi plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau din bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. ▪ Timpul plătit de angajator (Thangaj) (ore-om) cuprinde timpul efectiv lucrat, timpul plătit nelucrat (exclusiv pentru incapacitate temporară de muncă) şi timpul nelucrat pentru incapacitate temporară de muncă plătit de angajator. ▪ Timpul plătit total (Th) (ore-om) cuprinde timpul plătit de angajator şi timpul nelucrat pentru incapacitate temporară de muncă neplătit de angajator. Cheltuieli directe – salariale ( Chelt directe ): ▪ Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (Sfd.sal.) cuprind: - salariile de bază corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar (inclusiv indexările şi indemnizaţiile de conducere, salariile de merit şi alte drepturi care, conform actelor normative, fac parte din salariul de bază); - sporurile şi indemnizaţiile acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau în sumă fixă; - premiile/bonusurile/beneficiile din cursul anului şi anuale, sub diferite forme (inclusiv al 13- lea salariu, premiile de vacanţă); - plăţile/primele excepţionale (ocazionale) efectuate către salariaţii care părăsesc întreprinderea (inclusiv primele acordate cu ocazia pensionării), cu condiţia ca aceste sume să nu fie prevăzute în contractul de muncă; - sumele acordate salariaţilor pentru transportul până la/de la locul de muncă; - sumele acordate salariaţilor pentru plata zilelor de concediu de odihnă neefectuat; - sumele aferente stimulentului de risc acordat personalului medical, conform prevederilor legale în vigoare; - alte sume plătite conform prevederilor legale în vigoare și/sau stabilite prin contractul de muncă/raportul de serviciu (inclusiv cele pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care salariații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar, corespunzător numărului de zile din lună în care salariatul își desfășoară activitatea în regim de telemuncă/muncă la domiciliu); - plata managerului sau după caz, indemnizaţia brută a administratorului sau premiile de performanţă acordate acestora, potrivit contractelor de management, de administrare, de mandat sau a contractelor de performanţă încheiate conform prevederilor legale în vigoare. 13 ▪ Sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (Sfd.sal.) cuprind: - sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, pentru zilele de sărbători legale, evenimente familiale deosebite etc.) conform prevederilor legale în vigoare şi/sau stabilite prin contractul de muncă/raportul de serviciu; - indemnizaţiile suportate de angajator pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă plătite din fondul de salarii (exclusiv sumele plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale), conform prevederilor legale în vigoare; - sumele plătite pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor; - indemnizaţiile de care beneficiază salariații pentru perioada suspendării temporare a contractului de muncă din iniţiativa angajatorului (şomaj tehnic), indiferent dacă sunt suportate de angajator sau din bugetul de stat, conform prevederilor legale în vigoare; - indemnizaţiile de care beneficiază salariații pentru zilele libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, conform prevederilor legale în vigoare; - indemnizaţiile de care beneficiază salariații ca urmare a reducerii timpului de muncă, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Sumele brute plătite din fondul de salarii sub forma drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti (Sfd.sal.) cuprind contravaloarea drepturilor în natură și a ajutoarelor bănești acordate ca retribuire a muncii (conform prevederilor legale în vigoare şi/sau stabilite prin contractul de muncă/raportul de serviciu). ▪ Sumele brute plătite pentru perioade anterioare (Sper.ant.) cuprind sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori. ▪ Sumele brute plătite salariaţilor (ca stimulente) din profitul net (Sprofit) cuprind sumele brute acordate salariaţilor ca stimulente din profitul net al unităţii, inclusiv suma corespunzătoare cotei managerului sau administratorului, după caz. Sunt excluse dividendele plătite din profitul net. ▪ Sumele brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură, ajutoare băneşti, indemnizaţia/norma de hrană, alte stimulente) (Saltefd.) cuprind sumele brute plătite din alte fonduri decât fondul de salarii, inclusiv sumele încasate ca penalităţi provenite din sumele încasate prin executare silită conform Codului de procedură fiscală, din cele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, alte stimulente acordate în afara fondului de salarii, sumele plătite pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene, sumele plătite direct din costuri pentru drepturile în natură sub formă de produse, chirie, combustibil, energie, transport, contravaloarea biletelor de valoare (tichete de masă, tichete de creşă, tichete cadou, tichete culturale şi vouchere/tichete de vacanţă), toate sumele acordate conform prevederilor legale în vigoare. Impozitarea biletelor de valoare se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ▪ Sumele brute plătite pentru incapacitate temporară de muncă (exclusiv sumele din fondul de salarii) cuprind sumele brute plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv din bugetul Asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale sub formă de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă, indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţii pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, indemnizaţii pentru maternitate şi alte ajutoare acordate conform prevederilor legale în vigoare. În sumele brute plătite sunt incluse: toate sumele de plată, inclusiv reţinerile pentru plata ratelor, popririle, contribuţia de asigurări sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de salariaţi, impozitul, precum şi restituirile din diminuări pentru nerealizarea producţiei. ▪ Contribuţia de asigurări sociale datorată de salariaţi (CAS) reprezintă sumele aferente contribuţiilor salariaţilor la asigurările sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor legale în vigoare, inclusiv cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat. 14 ▪ Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi (CASS) reprezintă sumele aferente contribuţiilor salariaţilor la asigurările sociale de sănătate, datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Impozitul aferent sumelor brute plătite (Impozit) cuprinde suma corespunzătoare impozitului ce se reţine salariaţilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aferent totalului sumelor brute plătite. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul de referinţă 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. În consecință, indicatorii „câştigul salarial mediu brut lunar”, respectiv „câştigul salarial mediu brut orar” produşi şi diseminaţi începând cu anul de referinţă 2018 nu mai sunt comparabili cu seriile de date anterioare. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câştig salarial mediu net lunar”, respectiv „câştig salarial mediu net orar”. Începând cu anul 2019, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare, anumite categorii de salariaţi beneficiază de facilități fiscale în ceea ce priveşte impozitul și contribuţiile sociale obligatorii. De asemenea, în unele domenii de activitate se aplică un salariu de bază minim brut diferențiat. Cheltuieli indirecte – non-salariale ( Chelt indirecte): ▪ Contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajator reprezintă sumele aferente contribuţiilor datorate de angajatori la bugetul general consolidat, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator reprezintă sumele aferente contribuţiilor plătite de angajatori la bugetul asigurărilor sociale de stat în cazul condiţiilor speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Contribuţia angajatorului la Fondul pentru persoanele cu dizabilităţi reprezintă sumele plătite către bugetul de stat de angajatorii care au obligaţia de a angaja şi nu angajează persoane cu dizabilităţi, conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Alte contribuţii sociale obligatorii ale angajatorului reprezintă sumele plătite de angajatori în numele salariaţilor, ca diferenţă de contribuţii până la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate aferente salariului minim brut pe ţară. Sumele se plătesc pentru salariaţii al căror nivel al CAS şi CASS datorat nu poate fi mai mic decât nivelul contribuţiilor aferente salariului de bază minim brut pe ţară, potrivit prevederilor legale în vigoare. În plus, se cuprind alte contribuţii sociale obligatorii suportate de angajatori conform prevederilor legale în vigoare. ▪ Contribuţia angajatorului la asigurările voluntare de sănătate reprezintă sumele aferente asigurărilor voluntare de sănătate suportate de angajatori pentru salariaţii proprii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nu se includ serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaților şi nu prin intermediul asiguratorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate). ▪ Contribuţia angajatorului la fondurile de pensii private facultative reprezintă sumele aferente fondurilor de pensii private facultative suportate de angajatori pentru salariaţii proprii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nu se include contribuţia sau cota parte suportată de salariaţii care au aderat, din proprie inițiativă la un fond de pensii private facultative (Pilonul III) pentru care angajatorul efectuează doar virarea acestor sume. ▪ Cheltuielile cu recrutarea de personal reprezintă sumele plătite agenţiilor de recrutare a personalului, cheltuielile de publicitate a posturilor scoase la concurs, cheltuielile de transport pentru candidaţii înscrişi la interviu, cheltuielile de instalare la post a noilor salariaţi. Nu se cuprind costurile administrative curente (cheltuielile de birou, salariile personalului care recrutează). 15 ▪ Sumele plătite salariaţilor care părăsesc întreprinderea reprezintă sumele plătite salariaţilor pentru ieşirea la pensie, transfer, detaşări, cu condiţia ca aceste sume să fie prevăzute în contractele de muncă; sumele compensatorii plătite din fondul de salarii sau din bugetul asigurărilor pentru şomaj în cazul desfacerii contractului de muncă prin restructurarea întreprinderii; plăţile excepţionale efectuate către salariaţii care părăsesc întreprinderea, cu condiţia ca aceste sume să fie prevăzute în contractele de muncă, inclusiv reţinerile individuale aferente acestora (CAS, CASS şi impozit). ▪ Alte cheltuieli cu forţa de muncă: - cheltuieli pentru creşe şi grădiniţe, servicii culturale, educative şi recreative; - cheltuieli cu alimentele de întărire a organismului (inclusiv alimentaţia antidot) prevăzute în acte normative; - cheltuieli pentru reducerea costului biletelor de odihnă şi tratament; - cheltuieli suportate de angajator cu mijloacele de transport puse la dispoziţia salariaţilor pentru deplasarea până la/de la locul de muncă; - cheltuieli efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea salariaţilor relativ la activitatea desfăşurată ori în materie de sănătate şi siguranţă la locul de muncă: cheltuieli de participare la cursuri şi instruiri (inclusiv cheltuieli cu diurna, transportul şi cazarea suportate de angajator aferente participanţilor la cursuri susţinute în afara unităţii), plata instructorilor care nu sunt salariaţi ai unităţii, cheltuieli cu materiale didactice, sume plătite de angajator către organizaţiile de formare profesională; - cheltuieli cu echipamentele de protecţie şi de lucru asigurate salariaţilor, necesare în activitatea desfăşurată şi care nu sunt destinate folosirii în scop personal; - alte cheltuieli ale unităţii cu forţa de muncă (inclusiv cheltuieli cu medicina muncii, conform prevederilor legale în vigoare). ▪ Subvențiile acordate întreprinderii (transferuri de la bugetul statului către angajator) (Subv) reprezintă sumele acordate angajatorilor care îndeplinesc condiţiile în conformitate cu prevederile legale în vigoare: - pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a persoanelor (de exemplu: absolvenţi, şomeri), - pentru timpul nelucrat, sub forma indemnizaţiei de care beneficiază: salariații în perioada suspendării temporare a contractului de muncă, din inițiativa angajatorului (șomaj tehnic); salariații părinți în timpul zilelor libere acordate pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ; salariații al căror timp de lucru a fost redus temporar (diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă). Aceste transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă, respectiv cele acordate pentru timpul nelucrat, nu intră în calculul costului mediu lunar şi orar al forţei de muncă deoarece nu reprezintă o cheltuială a angajatorului cu forţa de muncă. Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul de referinţă 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. Aceste prevederi legale nu influențează comparabilitatea datelor pentru seriile de date aferente „costului mediu lunar al forţei de muncă”, respectiv „costului mediu orar al forţei de muncă”. În schimb, componentele privind „cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă”, respectiv „cheltuielile indirecte (non-salariale)” ale structurii costului forţei de muncă produse şi diseminate începând cu anul de referinţă 2018 nu mai sunt comparabile cu seriile de date anterioare, ca urmare a transferului contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a salariatului. 16 8.2. Indicatori derivaţi7 ▪ Câştigul salarial mediu brut lunar se calculează prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri, la care se adaugă sumele brute aferente anilor anteriori, la numărul mediu al salariaţilor şi la numărul de luni ale anului. 𝑺𝒇𝒅.𝒔𝒂𝒍. + 𝑺𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 + 𝑺𝒂𝒍𝒕𝒆𝒇𝒅. + 𝑺𝒑𝒆𝒓.𝒂𝒏𝒕. 𝑪𝑺𝒃𝒓𝒖𝒕 = 𝑵̄ ∗ 𝟏𝟐 ▪ Câştigul salarial mediu net lunar rezultă prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului salarial mediu brut lunar a contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi şi a impozitului corespunzător 8, rezultatul fiind împărţit la numărul mediu al salariaţilor şi la numărul de luni ale anului. (𝑺𝒇𝒅.𝒔𝒂𝒍. + 𝑺𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 + 𝑺𝒂𝒍𝒕𝒆𝒇𝒅. + 𝑺𝒑𝒆𝒓.𝒂𝒏𝒕. ) − (𝑪𝑨𝑺 + 𝑪𝑨𝑺𝑺 + 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕) 𝑪𝑺𝒏𝒆𝒕 = ̄ ∗ 𝟏𝟐 𝑵 ▪ Costul mediu lunar pe un salariat se calculează prin raportarea cheltuielilor unităţii pentru forţa de muncă salariată la numărul mediu al salariaţilor şi numărul de luni ale anului. 𝑪𝒉𝒆𝒍𝒕𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕𝒆. + 𝑪𝒉𝒆𝒍𝒕𝒊𝒏𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕𝒆 − 𝑺𝒖𝒃𝒗 𝑪𝒃𝒓𝒖𝒕 = ̄ ∗ 𝟏𝟐 𝑵 ▪ Câştigul salarial mediu brut orar se calculează prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri, la care se adăugă sumele brute aferente anilor anteriori, la numărul de ore–om plătite de angajator pe întregul an. 𝑺𝒇𝒅.𝒔𝒂𝒍. + 𝑺𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 + 𝑺𝒂𝒍𝒕𝒆𝒇𝒅. + 𝑺𝒑𝒆𝒓.𝒂𝒏𝒕. 𝑪𝑺𝑶𝒃𝒓𝒖𝒕 = 𝑻𝒉𝒂𝒏𝒈𝒂𝒋 ▪ Câştigul salarial mediu net orar rezultă prin scăderea din sumele brute plătite aferente câştigului salarial mediu brut a contribuţiei de asigurări sociale datorată de salariaţi, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi şi a impozitului corespunzător8, rezultatul fiind împărţit la numărul de ore–om plătite de angajator pe întregul an. (𝑺𝒇𝒅.𝒔𝒂𝒍. + 𝑺𝒑𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 + 𝑺𝒂𝒍𝒕𝒆𝒇𝒅. + 𝑺𝒑𝒆𝒓.𝒂𝒏𝒕. ) − (𝑪𝑨𝑺 + 𝑪𝑨𝑺𝑺 + 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕) 𝑪𝑺𝑶𝒏𝒆𝒕 = 𝑻𝒉𝒂𝒏𝒈𝒂𝒋 ▪ Costul mediu orar se calculează prin raportarea cheltuielilor unităţii pentru forţa de muncă salariată la numărul de ore–om plătite pe întregul an. 𝑪𝒉𝒆𝒍𝒕𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕𝒆. + 𝑪𝒉𝒆𝒍𝒕𝒊𝒏𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕𝒆 − 𝑺𝒖𝒃𝒗 𝑪𝑶𝒃𝒓𝒖𝒕 = 𝑻𝒉 7 Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul de referinţă 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. În consecință, începând cu anul de referinţă 2018, indicatorii „câştigul salarial mediu brut lunar”, „câştigul salarial mediu brut orar”, respectiv componentele privind „cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă” şi „cheltuielile indirecte (non-salariale)” ale structurii costului forţei de muncă nu mai sunt comparabili cu seriile de date anterioare. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câştig salarial mediu net lunar”, „câştig salarial mediu net orar”, „cost mediu lunar al forţei de muncă”, respectiv „cost mediu orar al forţei de muncă”. Începând cu anul 2019, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare, anumite categorii de salariaţi beneficiază de facilități fiscale în ceea ce priveşte impozitul și contribuţiile sociale obligatorii. De asemenea, în unele domenii de activitate se aplică un salariul de bază minim brut diferențiat. 8 Contribuţia de asigurări sociale datorată de salariaţi, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de salariaţi şi impozitul corespund sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net, din alte fonduri, respectiv sumelor brute aferente anilor anteriori. 17 9. Clasificări utilizate CAEN Rev.2 – Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice, NACE Rev.2. Clasificarea a fost aprobată prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/03.05.2007. CAEN Rev.2 Denumirea secţiunii (nivel secţiune) A Agricultură, silvicultură şi pescuit B Industria extractivă C Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă D şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de E decontaminare F Construcţii Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și G motocicletelor H Transport şi depozitare I Hoteluri şi restaurante J Informaţii şi comunicaţii K Intermedieri financiare şi asigurări L Tranzacţii imobiliare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport O Administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi) P Învăţământ Q Sănătate şi asistenţă socială R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative S Alte activităţi de servicii Sectoare de activitate - Sectorul primar cuprinde activităţile de agricultură, silvicultură şi pescuit; - Sectorul secundar cuprinde activităţile de industrie şi construcţii; - Sectorul terţiar cuprinde: - Sectorul serviciilor comerciale cuprinde activităţile de: comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii; - Sectorul serviciilor sociale cuprinde activităţile de: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv 5,9% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 15,2% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv 59,0% sector privat). Forme de proprietate - Sectorul privat cuprinde unităţile cu proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%), proprietate integral privată, proprietate cooperatistă, proprietate obştească, proprietate integral străină; - Sectorul public cuprinde unităţile cu proprietate integrală de stat, proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietate publică de interes naţional şi local. 18  Forme juridice - Regiile autonome cuprind unităţile organizate după forma juridică „regie autonomă (RA)”; - Societăţile comerciale cuprind unităţile organizate după următoarele forme juridice: „societate în nume colectiv” (SNC), „societate în comandită simplă” (SCS), „societate în comandită pe acţiuni” (SCA), „societate pe acţiuni” (SA), „societate cu răspundere limitată” (SRL); - Alte forme juridice cuprind unităţile organizate după forma juridică „alte forme juridice (unităţi economice, culturale, sociale, obşteşti fără formă juridică expresă)”. Nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică – NUTS Regiunea de dezvoltare Denumirea judeţelor componente (nivel NUTS3) (nivel NUTS2) Nord-Vest Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj Centru Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu Nord-Est Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui Sud-Est Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea Sud-Muntenia Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman Bucureşti-Ilfov Municipiul Bucureşti, Ilfov Sud-Vest Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea Vest Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş 19 II. PRINCIPALELE REZULTATE ALE ANCHETEI  - Sinteză - Informaţiile prezentate în această publicație au fost obţinute prin Ancheta costului forţei de muncă (S3) desfăşurată în întreprinderi, iar perioada de referinţă este anul 2023. Principalul obiectiv al anchetei a fost acela de a capta informaţii necesare determinării numărului mediu al salariaţilor, a câştigurilor salariale medii realizate, precum şi a nivelului, structurii şi evoluţiei costului forţei de muncă. Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt conţinute în tabelele de pe CD. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a publicaţiei. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155,4 mii persoane comparativ cu anul precedent, ajungând la 5364,9 mii persoane, ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale. Salariații bărbați predomină în rândul salariaţilor (2790,3 mii persoane, respectiv 52,0% din totalul numărului mediu al salariaţilor). Faţă de anul precedent, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 78,9 mii persoane, iar numărul mediu al salariaţilor femei cu 76,5 mii persoane. În anul 2023, repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,1%) (44,0% în servicii comerciale şi 20,1% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) doar 2,4%. Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5677,3 mii persoane, cu 70,2 mii persoane mai mult comparativ cu sfârșitul anului precedent, iar peste jumătate au fost salariați bărbați. Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2023 a fost 7042 lei, cu 15,0% (+916 lei) mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 4412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent. În anul 2023, nivelul indicelui câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 233,8% faţă de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale faţă de anul precedent. Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6835 lei (faţă de 7233 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 377 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (4216 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 4593 lei al salariaților bărbaţi). Faţă de media pe economie, câştigul salarial mediu net lunar al salariaților femei a reprezentat 95,6% din cel al tuturor salariaţilor. În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar s-a situat sub media la nivel național în 37 judeţe. Cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în judeţul Vrancea (3344 lei), iar cel mai ridicat nivel în Municipiul Bucureşti (6053 lei). Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2023 a fost 7374 lei/salariat, în creştere cu 14,8% faţă de anul precedent. Ponderea cheltuielilor directe în totalul cheltuielilor unităţii cu forţa de muncă a fost 96,3%. 23  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - 1. Numărul mediu al salariaţilor În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor a fost 5364,9 mii persoane. Ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale, numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155,4 mii persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor (respectiv 2790,3 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 78,9 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 76,5 mii persoane. Figura 1. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor mii persoane 6000 5164.5 5209.5 5364.9 4945.9 5068.1 5031.8 5094.3 4611.4 4759.4 4443.6 4507.7 4500 3000 2460.2 2387.7 2429.9 2498.1 2574.6 2168.9 2251.1 2346.6 2397.1 2084.2 2132.3 1500 0 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Total salariaţi Femei În decursul ultimelor decenii, cerinţele impuse de economia concurenţială au condus la modificări în distribuţia salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale9. La începutul anilor ’90, sectorul secundar (industrie şi construcţii) deţinea ponderea majoritară în cadrul economiei, sectorul terţiar (servicii) reprezenta mai mult de o treime, iar cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) acoperea circa 10% din numărul salariaţilor. Treptat s-a produs o migrare a salariaţilor dinspre sectoarele primar şi secundar către sectorul terţiar. Începând cu anul 2000, ponderea salariaţilor din sectorul servicii (comerciale10 şi sociale11) a depăşit-o pe cea a salariaţilor din sectorul industrie şi construcţii. Din anul 2005, repartizarea salariaţilor pe sectoare economice de activitate arată că aproximativ 30% se regăseau în sfera serviciilor comerciale10, iar ponderea acestora a crescut continuu, ajungând la 44,0% în anul 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai mare față de anul precedent şi cu 13,2 puncte procentuale mai mare faţă de anul 2005 (30,8%). În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor angajați în sectorul serviciilor sociale11 a reprezentat 20,1% din numărul total al salariaţilor din economie, în ușoară scădere față de anul 2022 (cu 0,4 puncte procentuale). În sectorul secundar (industrie şi construcții) au lucrat 33,5% dintre salariați, pondere egală cu cea din anul precedent, respectiv cu 10,8 puncte procentuale sub ponderea din anul 2005 (44,3%). Ponderea numărului mediu al salariaţilor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (sectorul primar) a fost 2,4%, pondere constantă comparativ cu anul precedent, respectiv cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de anul 2005 (3,2%). 9 Începând cu anul 2008, datele au fost agregate conform CAEN Rev.2, iar cele pentru anii precedenţi conform CAEN Rev.1. 10 Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în anii 2008-2022 activităţile conform CAEN Rev.2: comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi tranzacţii imobiliare. 11 Sectorul serviciilor sociale cuprinde în anii 2008-2023 activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv 5,9% sector privat ȋn 2023), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 15,2% sector privat ȋn 2023), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv 59,0% sector privat ȋn 2023), iar pentru anii 2000-2007 activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii. 24  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - Figura 2. Distribuţia numărului mediu al salariaţilor pe sectoare economice de activitate 2023 2.4 33.5 44.0 20.1 2022 2.4 33.5 43.6 20.5 2021 2.4 34.0 43.1 20.5 2020 2.4 34.3 42.9 20.4 2019 2.5 34.7 42.9 19.9 2018 2.4 35.2 42.5 19.9 2017 2.5 35.8 41.7 20.0 2016 2.5 36.1 41.3 20.1 2015 2.5 36.6 40.4 20.5 2014 2.4 36.5 40.3 20.8 2013 2.3 36.7 40.2 20.8 0% 20% 40% 60% 80% 100% Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Industrie şi Construcţii Servicii comerciale (vezi nota de subsol 10) Servicii sociale (vezi nota de subsol 11) Comparativ cu anul precedent, numărului mediu al salariaţilor a înregistrat creșteri în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative au fost în construcții (+28,4 mii persoane), industrie prelucrătoare (+20,1 mii persoane), hoteluri și restaurante (+15,6 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+15,4 mii persoane), informații şi comunicații (+12,9 mii persoane), activități de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1 mii persoane), transport și depozitare (+11,3 mii persoane), activități profesionale, științifice şi tehnice (+9,9 mii persoane), respectiv în sănătate şi asistență socială (+8,1 mii persoane). La polul opus, ușoare scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în administrația publică (-0,8 mii persoane), industria extractivă (-0,6 mii persoane), respectiv în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (-0,1 mii persoane). Profilul activităţilor economice influențează şi distribuţia salariaţilor pe sexe. Astfel, salariații femei s-au regăsit cu preponderență în sectorul serviciilor (comerciale10 şi sociale11). Activităţile economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistență socială (80,2%), învățământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,0%), hoteluri şi restaurante (61,3%), administrație publică (59,7%), activități de spectacole, culturale şi recreative (59,6%), alte activități de servicii (55,0%), respectiv comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (52,8%). Figura 3. Distribuţia numărului mediu al salariaţilor pe sexe, în cadrul fiecărei activităţi economice, în anul 2023 100% 16.0 13.9 22.7 25.3 27.1 23.5 80% 47.3 41.8 42.2 39.8 52.8 49.3 55.0 61.3 59.7 59.6 70.0 73.5 60% 80.2 40% 84.0 86.1 77.3 74.7 72.9 76.5 52.7 58.2 57.8 60.2 47.2 50.7 45.0 20% 38.7 40.3 40.4 30.0 26.5 19.8 0% A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2 Bărbaţi Femei - vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 9. Clasificări utilizate) Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 86,1%, respectiv 84,0% din totalul salariaţilor acestor activități economice. Distribuţia salariaţilor pe sexe a fost relativ egală în industria prelucrătoare, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Aceste activităţi au deţinut însă ponderi semnificativ diferite ale numărului mediu al salariaţilor în total economie, şi anume: 21,1% în industria prelucrătoare, 17,1% în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 3,8% în activități profesionale, ştiinţifice şi tehnice. 25  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - Sectorul privat12 a cuprins cea mai mare parte a forţei de muncă salariate. Astfel, în anul 2023, repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe forme de proprietate relevă faptul că peste trei pătrimi dintre aceştia au lucrat în societăţi cu capital privat12 (76,3%). Comparativ cu anul precedent s-a înregistrat o creștere a numărului mediu al salariaţilor în societăţile cu capital privat12 (+147,6 mii persoane). Dacă salariații femei au predominat în sectorul public13 (63,1% din totalul salariaţilor din unităţile cu formă de proprietate publică13), salariații bărbați au constituit majoritatea (56,7%) în întreprinderile ce aparţin sectorului privat12. Figura 4. Structura numărului mediu al salariaţilor (bărbaţi şi femei) pe forme de proprietate, în anul 2023 Bărbaţi (%) 16.8 Femei (%) 31.2 83.2 68.8 Sector privat (vezi nota de subsol 12) Sector public (vezi nota de subsol 13) Din distribuţia pe forme juridice se observă că în societăţile comerciale au lucrat 79,6% din numărul mediu total al salariaţilor, proporţie în creștere cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. Distribuţia pe sexe a numărului mediu al salariaților care au lucrat în societăţile comerciale a evidenţiat preponderenţa salariaţilor bărbați (57,4%, pondere egală cu cea deținută în anul precedent). Repartizarea numărului mediu al salariaţilor după clasa de mărime a întreprinderilor a arătat că 41,6% şi-au desfășurat activitatea profesională în întreprinderile mari (cu 250 salariați şi peste), 38,9% în întreprinderile mici (cu mai puțin de 50 salariați) şi 19,5% în întreprinderile de mărime medie (50-249 salariaţi). Figura 5. Structura numărului mediu al salariaţilor (sector privat12 şi public13) pe clase de mărime ale întreprinderilor, în anul 2023 Total economie (%) Sectorul privat (%) Sectorul public (%) (vezi nota de subsol 12) (vezi nota de subsol 13) 41.6 38.9 48.3 73.6 31.7 8.4 18.0 19.5 20.0 Sub 50 salariaţi.......... 50-249 salariaţi.......... 250 salariaţi şi peste Din aceeaşi repartizare, dar pentru fiecare din cele două sectoare de proprietate (privat12 şi public13), se constată că situaţia se modifică semnificativ. Astfel, în sectorul public13, numai 8,4% dintre salariaţi s-au regăsit în întreprinderile mici (sub 50 salariați), 18,0% în întreprinderile de mărime medie (50-249 salariați), iar proporția covârșitoare (73,6%) a revenit întreprinderilor mari (250 salariaţi şi peste). În schimb, în sectorul privat12, repartizarea a fost mai echilibrată, majoritatea salariaților (48,3%) regăsindu-se în întreprinderile mici (sub 50 salariați), iar mai puțin de o treime în întreprinderile mari (250 salariaţi şi peste). 12 Sectorul privat cuprinde: proprietatea majoritară privată (capital social privat peste 50%), proprietatea integral privată, proprietatea cooperatistă, proprietatea obștească, proprietatea integral străină. 13 Sectorul public cuprinde: proprietatea integrală de stat, proprietatea majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietatea publică de interes naţional şi local. 26  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - 2. Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5677,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 70,2 mii persoane. Din efectivul total al salariaţilor, mai mult de jumătate au fost bărbați (51,5%), iar numărul acestora a înregistrat o creștere cu 33,6 mii persoane față de sfârșitul anului 2022. Efectivul salariaţilor femei la sfârșitul anului 2023 a înregistrat o creștere cu 36,6 mii persoane față de anul precedent. Din repartizarea efectivului salariaţilor pe sectoare economice de activitate se remarcă diferenţe semnificative pe sexe. Astfel, proporţia salariaților femei angajate în sectorul serviciilor sociale11 a depășit cu 19,4 puncte procentuale proporția salariaților bărbați (29,9% salariați femei, față de 10,5% salariați bărbați), iar ponderea salariaţilor bărbați care au lucrat în industrie şi construcţii a depășit cu 15,8 puncte procentuale ponderea salariaţilor femei (40,7% salariați bărbaţi, față de 24,9% salariați femei). Figura 6. Structura efectivului salariaţilor (bărbaţi şi femei) la sfârşitul anilor 2022 și 2023, pe sectoare economice de activitate 3.5 3.6 1.1 1.1 100% 25.3 24.9 80% 40.7 40.7 60% 29.6 29.9 10.8 10.5 40% 20% 45.0 45.2 44.0 44.1 0% 2022 Bărbaţi 2023 2022 Femei 2023 Servicii comerciale (vezi nota de subsol 10) Servicii sociale (vezi nota de subsol 11) Industrie şi Construcţii Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Mobilitatea forţei de muncă salariate dinspre sectorul primar şi secundar către cel terţiar s-a manifestat constant în ultimii ani. Comparativ cu anul precedent, ponderea salariaţilor din sectorul serviciilor comerciale10 a crescut cu 0,1 puncte procentuale atât pe total (44,6% în anul 2023, față de 44,5% în anul 2022), cât și pentru salariații femei (44,1% în anul 2023, față de 44,0% în anul 2022), respectiv cu 0,2 puncte procentuale pentru salariații bărbați (45,2% în anul 2023, față de 45,0% în anul 2022). Ponderea salariaților din sectorul serviciilor sociale11 a rămas constantă pe total (19,9% atât în anul 2023, cât și în anul 2022), în timp ce ponderea pe sexe a avut ușoare fluctuații. Astfel, ponderea salariaţilor femei din sectorul serviciilor sociale a crescut cu 0,3 puncte procentuale (29,9% în anul 2023, față de 29,6% în anul 2022), în timp ce ponderea salariaţilor bărbați a scăzut cu 0,3 puncte procentuale (10,5% în anul 2023, față de 10,8% în anul 2022). La polul opus, ponderea salariaților din industrie și construcții a scăzut ușor pe total cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu anul precedent (33,1% în anul 2023, față de 33,2% în anul 2022). Scăderea acestei ponderi s-a înregistrat doar pentru salariații femei (-0,4 puncte procentuale), în timp ce pentru salariaţii bărbați ponderea a rămas egală cu cea din anul 2022. Ponderea sectorului primar a rămas constantă în anul 2023 comparativ cu anul precedent, atât pe total, cât și pentru salariații femei, în timp ce ponderea salariaţilor bărbați din acest sector a crescut ușor, cu 0,1 puncte procentuale. În activităţile industriei prelucrătoare au lucrat cei mai mulți salariați, 20,9% din efectivul salariaţilor din economie de la sfârșitul anului 2023 (din care 52,5% salariați bărbați). Pe locul al doilea ca pondere a salariaţilor s-au situat activităţile de comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor cu 17,5% din efectivul salariaţilor din economie (din care 53,6% salariați femei). Activităţile de construcţii şi industrie extractivă, care împreună au deținut 9,3% din efectivul salariaţilor din economie (526,5 mii persoane), au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbați (85,5% din efectivul salariaţilor din construcții, respectiv 83,6% din efectivul salariaţilor din industria extractivă). 27  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - Figura 7. Efectivul salariaţilor la sfârșitul anului 2023, pe activități economice şi sexe mii persoane 700.0 623.0 600.0 564.0 531.5 500.0 460.4 412.0 400.0 372.0 300.0 276.0 240.9 207.6 200.0 132.3 148.0 142.7 127.0 104.4 110.0 107.8 105.8 91.2 100.0 80.7 70.1 74.582.7 68.2 85.1 99.2 48.6 33.2 31.337.07.3 38.7 13.5 30.4 27.5 19.2 14.4 31.9 27.2 0.0 A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2 Bărbaţi Femei - vezi Metodologia şi organizarea anchetei - 9. Clasificări utilizate) Activităţile economice cu un grad de atractivitate mai pronunțat pentru salariații femei au fost cele din sănătate şi asistență socială (80,3%), învățământ (73,6%), intermedieri financiare şi asigurări (71,3%), respectiv hoteluri şi restaurante (61,5%). Ponderea tuturor salariaților din aceste activități economice reprezintă circa o cincime din efectivul salariaţilor din economie de la sfârșitului anului 2023. După forma de proprietate a întreprinderilor, societățile cu capital privat12 au deţinut majoritatea salariaţilor (76,8%), în creştere cu 1,4% (59,0 mii persoane) comparativ cu anul precedent. În societățile cu capital privat12 au lucrat peste două treimi din efectivul total al salariaţilor femei, respectiv peste 80% din efectivul total al salariaţilor bărbaţi. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 80,0% din efectivul salariaţilor din economie, în creștere cu 1,4% (62,8 mii persoane) față de anul precedent. În profil regional, în regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,6% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%). Figura 8. Repartizarea efectivului salariaţilor la sfârșitul anului 2023, pe regiuni de dezvoltare 28  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - Regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest, respectiv Sud-Est au deținut cele mai mici ponderi ale salariaţii din economie de la sfârșitul anului 2023 (7,7%, 10,0%, respectiv 10,5%). Efectivul salariaţilor la sfârșitul anului 2023 a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, astfel: regiunea București-Ilfov cu 25,7 mii persoane, regiunea Nord-Est cu 12,5 mii persoane, regiunea Centru cu 7,9 mii persoane, regiunea Nord-Vest cu 7,3 mii persoane, regiunea Sud-Muntenia cu 5,4 mii persoane, regiunea Vest cu 4,7 mii persoane, regiunea Sud-Est cu 4,1 mii persoane, respectiv regiunea Sud-Vest Oltenia cu 2,6 mii persoane. Figura 9. Distribuţia efectivului salariaţilor la sfârșitul anului 2023, pe sectoare economice de activitate, în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare ROMÂNIA 44.6 19.9 33.1 2.4 Nord-Vest 40.7 19.4 37.8 2.1 Centru 38.3 19.1 40.1 2.5 Nord-Est 39.2 26.2 31.4 3.2 Sud-Est 42.6 20.8 33.0 3.6 Sud Muntenia 37.9 20.4 37.7 4.0 Bucuresti-Ilfov 61.9 16.2 21.5 0.4 Sud-Vest Oltenia 37.6 23.6 35.9 2.9 Vest 40.4 18.4 38.4 2.8 0% 20% 40% 60% 80% 100% Servicii comerciale (vezi nota de subsol 10) Servicii sociale (vezi nota de subsol 11) Industrie şi Construcţii Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,2%), Sud-Vest Oltenia (2,9%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%). Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel național (33,1%) au fost: Centru (40,1%), Vest (38,4%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (35,9%). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale10 s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (61,9%, față de 44,6% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale11 cea mai mare pondere a salariaților s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,2%, față de 19,9% ponderea la nivel național). 3. Câştigurile salariale medii lunare şi orare14 Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2023 a fost 7042 lei, mai mare cu 15,0% (+916 lei) față de anul precedent. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 4412 lei, în creştere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent. Indicele câştigului salarial real15 a fost 105,2% pentru anul 2023, comparativ cu anul precedent. Dacă la începutul anilor 2000, comparativ cu deceniul anterior, s-a înregistrat un reviriment al valorii reale a câştigului salarial, abia în anul 2007 această valoare a depăşit-o pentru prima dată pe cea înregistrată în anul 1990 (cu 11,8% faţă de anul 1990). În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câştigului salarial real de 130,3% faţă de anul 1990, iar în anii următori tendința a fost uşor descrescătoare. 14 Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial. În consecință, indicatorii „câştigul salarial mediu brut lunar”, respectiv „câştigul salarial mediu brut orar” produşi şi diseminaţi începând cu anul 2018 nu mai sunt comparabili cu seriile de date anterioare. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câştig salarial mediu net lunar”, respectiv „câştig salarial mediu net orar”. 15 Calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei. 29  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - În perioada 2012-2021, indicele câştigului salarial real şi-a reluat tendința crescătoare față de perioada de referință analizată, iar în anul 2022 a înregistrat o nouă scădere faţă de anul precedent (cu 5,0 puncte procentuale). Valoarea maximă a indicelui câştigului salarial real s-a atins în anul 2023 (233,8% faţă de anul 1990), cu 11,4 puncte procentuale peste valoarea anului 2022. Tabelul 1. Indicii câştigului salarial mediu nominal net şi real 1990 = 100% 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Indicii câştigului salarial 490220,4 526855,0 577150,0 635206,5 725861,5 820242,2 927041,3 998758,1 1060540,2 1180068,3 1369760,9 nominal net Indicii câştigului 123,4 131,2 144,6 161,7 182,3 196,9 214,3 225,0 227,4 222,4 233,8 salarial real *) *) calculat pe baza indicelui general al preţurilor de consum al populaţiei În anul 2023, comparativ cu media pe economie, câştigul salarial mediu net lunar a fost mai mare cu 94,6% în informaţii şi comunicații (8585 lei), cu 63,3% în intermedieri financiare şi asigurări (7207 lei), cu 62,0% în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (7147 lei), cu 42,2% în industria extractivă (6272 lei), cu 41,1% în administraţie publică (6225 lei), cu 21,6% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5363 lei), cu 4,7% în învăţământ (4621 lei), respectiv cu 0,3% în sănătate şi asistenţă socială (4427 lei). Sub media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii nete lunare din activităţile de hoteluri şi restaurante (-41,7%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-25,9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-15,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport şi depozitare (-2,8%), respectiv construcţii (-1,8%). Faţă de anul 2022, creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar s-au înregistrat în toate activităţile economice, iar cele mai semnificative s-au regăsit în transport şi depozitare (+23,7%), construcţii (+23,6%), învăţământ (+20,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+19,5%), producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+19,4%), tranzacții imobiliare (+19,0%), hoteluri şi restaurante (+18,7%), alte activităţi de servicii (+18,6%), industria prelucrătoare (+17,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+16,8%). Cele mai mici creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+6,4%), informaţii şi comunicații (+11,6%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, respectiv administraţie publică (+11,8% pentru fiecare în parte). Diferenţele salariale pe sexe ce apar în anumite activităţi economice sunt consecința influenței mai multor factori precum nivelul de calificare profesională, poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupația exercitată. Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6835 lei (faţă de 7233 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (4216 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 4593 lei al salariaților bărbaţi). Faţă de media pe economie, câştigul salarial mediu net lunar al salariaților femei a reprezentat 95,6% din cel al tuturor salariaţilor. Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (32,8%), industria prelucrătoare (24,2%), informaţii şi comunicaţii (21,1%), alte activităţi de servicii (18,6%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,5%). 30  Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă - anul 2023 - Figura 10. Raportul câştigului salarial mediu net lunar al salariaților femei faţă de cel al salariaților bărbaţi, pe