Notițe Dermato PDF - Leziuni, Pete, și Afecțiuni ale Pielii

Okay, here is the conversion of the supplied text into a structured markdown format. ## MACULA/PATA - Sunt bine vizibile la examenul obiectiv - Nu se însoțesc de anomalii de relief și consistență - Sunt produse prin: - Tulburări ale circulației locale - Extravazări sanguine - Modificări al...

Okay, here is the conversion of the supplied text into a structured markdown format. ## MACULA/PATA - Sunt bine vizibile la examenul obiectiv - Nu se însoțesc de anomalii de relief și consistență - Sunt produse prin: - Tulburări ale circulației locale - Extravazări sanguine - Modificări ale melanogenezei - Depuneri de substanță la nivelul tegumentului Pot avea dimensiuni variate descriind plăci și placarde. După mecanismul de producere apar: 1. **Pete hemodinamice:** *Sunt modificări de culoare produse ca urmare a variațiilor de calibru a vaselor sanguine cutanate care dispar la digitopresiune* - În funcție de tipul de vas interesat, sunt descrise următoarele manifestări clinice: * Eritemul activ * Eritemul pasiv (cianoze) **Eritemul activ** - se produce ca urmare a vasodilatației capilarelor și arteriolelor din plexul subpapilar și clinic se caracterizează printr-un tegument roz-roșu și cald. **Eritemul pasiv (cianoza)** - este o congestie pasivă produsă prin vasodilatație și atonia capilarelor venoase și a venulelor, exprimată clinic prin macule roșii violacee și tegumente reci. Eritemele pot fi: * Difuze (eritemul pudic). * Circumscrise (erizipel). * Localizate (eritem solar). * Generalizate (eritemul din eritrodermie). 2. **Pete vasculare** *Sunt produse ca urmare a unor modificări de calibru vascular persistente (ectaziile) sau ca urmare a unor proliferări de vase sanguine (hemangioamele). Petele vasculare sunt congenitale (hemangioame) și dobândite (telangiectaziile).* 3. **Pete purpurice:** - se produc prin extravazări sanguine în derm favorizate de injurii la nivelul peretelui vascular sau ca urmare a unor defecte de coagulare; ## Dermatologie clinică și Venerologie - După dimensiune și formă petele purpurice se pot manifesta clinic prin: - Peteșii (leziuni <2cm) - Vibice (leziuni liniare) - Echimoze (au dimensiuni mari cu aspect de placă sau placard) - Hematoame (provocate de hemoragii profunde subcutanate) - Caracteristicile clinice ale petelor purpurice sunt: - Nu dispar la vitropresiune - Iși modifică culoarea de la roșu-purpuriu la violaceu-albastru apoi verzui-galben (în funcție de gradul de degradare al hemoglobiniei) - Se instalează rapid - Persistă 10-20 zile - **Pete prin modificări ale melanogeznei - sunt clasificate în:** - Pete hiperpigmentare - Pete hipopigmentare sau acromice Petele hipopigmentare sunt produse că urmare a unui exces de melanină la nivelul tegumentului și pot fi: - Pete hiperpigmentare circumscrise (nevi pigmentari) - Pete hiperpigmentare difuze (cloasma, melanodermie) - Pete hiperpigmentare congenitale (nevi pigmentari) - Pete hiperpigmentare dobândite (efelidele) - Pete hiperpigmentare reziduale (lichen plan). Petele hipopigmentare sau acumite apar că urmare a: - Reducerii numărului de melanocite sau à scăderive capacității acestora de a reține melanină Clinic sunt macule albe (acromice) și sunt claisifcate după modalitatea de aparție în: - Pete acromice congenitale (albinismul) - Pete acromice dobândite (vitiligo) - Pete acromice primitive (vitiligo) - Pete acromice secundare (tinea versicolor) 5. **Pete produse prin depuneri de substanțe la nivelul tegumentelor.** Aceste modificări apar în cursul unor afecțiuni de sistem cum sunt: - Tublurările de metabolism (carotenodermia) - Boli infecțioase (hepatita acută) - Boli profesionale (intoxicația plumb - lizereul gingival) O catetorie aparte o constituie statuajele produse prin introducerea de substanțe colorate la nivelul pielii în scop estetic sau distinctiv. ## Leziuni elementare solide Sunt leziuni circumscrise, bine delimitate, ce determină modificări de relief şi consistență la nivelul tegumentelor. Din acest grup fac parte: 1. **Papula** - este oeziune solidă persistentă cu dimensiuni mici de 1-5mm ce proemină la suprafața pielii. Aspectul papulelor este patognomonic pentru o anumită dermatoză. Papulele sunt rotunde-ovalare (sifilidă papuloasă), poligonală (lichen plan), acuminată (keratozele foliculare), plane (veruci plane). Un aspect particular este descris pentru papula urticariană au placa urticariană. Aceasta se produce că urmare a eliberării unor mediatori chimici (prin mecanism alergie sau non-alergic) care produc vasodilatație exoseroză și edem in dermul superficial. **Clinic:** Se prezintă sub forma unor mici prominențe edematoase cu suprafața plană de culori diferite (alb-porțelaniu, roșu-violaceu) ce se constituie în plăci placarde; Principala caracteristică a papulei urticariene este instalarea ei rapidă și dispariția după un interval scurt de timp (persistă doar câteva ore). Din punct de vedere histologic papulele sant clasificate în: 1. Papule epidermice caracterizate prin hiperkeratoză, acantoză (Keruci Vulgare) 2. Papule dermice - determinate de prezența unor infiltrate celulare nivelul dermului superficial (sifilidele papuloase) 3. Papule dermo-epidermice - formatea prin hiperplazie epidermică asociată cu infiltrat dermic celular (papula din lichen plan). **Tuberculul:** - este o leziune profundă cu sediul în derm circumscrisă care proemină puțin la suprafața pielii (devine bine vizibil la vitropresiune) - evoluția tuberculului este cronică poate ulcera lăsând o cicatrice caracteristica (lupusul tuberculos, sifilida tuberculoasă) - Substratul morfologic al tuberculilor costituie un infiltrant celular dermic profund. ## Dermatologie clinică și Venerologie **Nodul**(nodozitatea): * Este o leziune situată profund în derm şi hipoderm, este puţin proeminentă şi se identifică bine prin palpare; * Poate avea evoluţie acută (eritemut nodos), subacuta (eritemul Bazin) sau cronică (sarcoidoza); * o formă particulară de nodozitate este goma a cărei evoluţie este stadială: 1. Stadiul de cruditate nodozitatea este fermă iar tegumentul de acoperire este întins şi lucios; 2. Stadiul de ramorlie (apare că urmare a unui proces de necroză centrală) 3. Stadiul de ulceraţie corespunde evacuării țesutului necrozata); 4. Stadiul de cicatrizare constă într-un proces lent de reparație tesuturilor. **Vegetaţia** * Este o excrescentă pediculată cu suprafața neregulată, conopidiformă au in crestata de cocos * are consistență dură, poate fi dispusă izolată papilomulu) sau are tendinţa de a forma măase globuloase cu aspect pseudotumoral (condiloma accuminatum. **Lichenificarea** * Se prezintă că o placă pe suprafața căreia s-a accentual cadrilajul normal al tegumentului cu formarea de pseudopapulle * Apare in dermatotzele pruriginoase după grataj prelungit. **Tumora:** * Este o formatie prominenta persisent cu tendința lacrestere fira caractereinflamatorini * din punet de vedre clinicio-evolutiv sunt clasificate în: - Tuor benione (nevul,lipomul - sunt bine delimitate, neinvazive, nu metastazeazä - Tumori maiigne (carcinoaméle cütanate, Melanoma sarcom) - sunt formatiuni invazive an pronostic gravar simataze **Leziunt elementare cu continubrichid** 1. Vesicul - este o colectie lichidiană co dimensioni mici 1:2, situata obisnuit intraepidermie. - Evolutia veziculei este obisnuit spre deschidere cu formarea de eroziune: In cap de suprainfectie bacteriana, continutul lihidian devine purulent constituindu-se o pustula reziculelee se formeaza printrun proces de veziculatiecare poate fil intertinial sau parenchimatos: - Dupa mecanionul de formare vericulele poi fil: de tip interstitial produse ca unmare acumuarii delichid la nivelli interntitirilor inferkeratimaire realizind un aspect spongios - acest tip de vezicule se intalnesc in eczeme: detip parenchimatos -s formeaza carmare an alterarni parenchimuluicellalar al keratinocitelor rub actiunea unor agenti patogeni imracellulart cum sun virusurile vezicule detip parenchimatos intalnim in herpes, zona zoster. - Bulba flictina). ## Dermatologie clinică și Venerologie - In raport ca firuide par pustulele sunt clasificate in. foliculareofliculitele superficiale: nefolicularerariazisul pustulos - Dupa prezennta fachorulus microbiam dseosesin. pustule microbiène fliculita stofilococica). pustule amicrobiene - sterile psoriazisul pustulor. **4) lexiuni elementare produse prin solutii ce continuitate** *Eroziunea**: · pierdere de substanță superficială ceIntereseaza dermul nu depaseste membrana bazalada si re undeca lara cicatrici · poate fi primitiva sancrusfilition sau recundara exiunilor veziculum bulbaaveerema herpesa *Escorialia este o colutie de continuiatate nupericiala liniaras produsra gratt *Uceralia** este a pierdere de rubstante protunda eare depaseste membersna bazalasia vindeca cu cicatric - aspectul ulcetaei este dile in tunche de afecta allets intilnese ulcetatil aronice vlcervitarisos sau auto furunce entru diagnostic este necera sa precizam aspectal baxe, maginilon serutula peuler Fisma rau ramada: • este o linsa de a ubstança liniarı fecundara inflamatie, de profuntimedilerita; - re localizenza penoiful sau la nivelal piumilor ## Dereum catante Synt produse care se elimina da anratata camans: - Souama erte rezultatul unal procers de hyperkarataza cu acumularea ds cluse comaune disnare straturimultiple pesupraftas pieli - aupectal lor este uneo relevant prentrue diognostic: - în descriere este util să se facă: a) dimensiunea scuamei: ⚫ scuame furfuracee sau pitiriaziforme - au dimensiuni mici asémănătoare tărâţelor de făină (se întâlnesc în pitiriasisul versicolor); scuame lamelare - au dimensiuni medii (se întâlnesc în psoriazis); - scuame în lambouri - cu diametrul de câțiva centimetri (în eritrodermii); b) culoarea: se întâlnesc în dermatita scuame albe sidefii sugerează diagnosticul de psoriazis; scuame galbene-gräsoase seboreică; c) aderența scuamei: - scuame aderente sunt caracteristice pentru lupusul eritematos; scuame puțin aderente uşor detasabile sau care se elimina spontan, se întâlnesc în psoriazis, pitiriazis simplex. Crusta: este rezultatul uscării unor secreții pep suprafața tegumentulul gi acoperä obişnuit o soluție de continuitate; • pot avea aspecte diferite: sunt galben-aurii în impetigo (cruste melicerice) sau brune-negre (cruste hematice) cand acoperă ulcerații profunde Escara este o necroză epidermică produsă prin ischemie: se prezintă ca un depozit uscat negru, aderent." Sfacelul: este a necrolizã produsă sub acțiunea unor toxine microbiene: clinic èste un depozit alb-cenuşiu de tesut devitalizat. Sechele cutanate: sunt leziuni secundare unor procese patologice distructive, cu carácter definitiv. Cicatricea se produce printr-un complex de reparatie conjunctivă, cu formarea de lesut nau alcătuit din colagen dens, librocile, fragmente detesut lastic slvase sanguine ilipsesc flrele de par și glandele. Dermatologie clinica si venerologie Lota 1140 Atrofia: ·atrutica deprimatu, indumatel: - hipertrofica proeminenta). - suplacu elastictatedamumatell: - cheolodian dura si au potential evalu). se caracterizeaza printr-o involuge tegumentars au interenarea tuturov componentalon sale! cunic, tequmentul alliol se caracterizeaza prin: ests subtres transparent sa pliaza spor, pliul peruista, lipsascfirele de par gi glandelel: - atrofia poate li fiziologia odatacu maintares in virstas sau patalogice in afecțiuni ca sclerodermial Lexiuni elementare prin retentive Comedonul: se formoaza pringetentie de sebum, In wona ostumului și infundibilului foliculart - aspectul caractersste punct magre este produn prin oxidarea sebumulu in contact au aerult leziunile se qaverese in numar mare peranele seborevee, neste lesionen de debut, In acneea valgarai Millan chst romanos sun formatiuni mai perlate produse carmare a obliterari foldalor po-vebueh Altele lexiunile elementare difiad de incedrasil. - qodeul favic favur tunnelul acarian scables - fistula - MODIFICARI HISTOPATOLOGICE CUTANATE Sunt descrise trad lipuni de procene patoloaice Modifications hiatapaialagice proprio epidermala! Morifican hiskopaialopice epidermice cu participarea dermulul Modificari hiatopatainge dermice Modificari Matopatalagaice propriu epidernila! Epudermul poule I rediul ormarelor modifications - îngrosarea marcată a stratului cornos datorită creşteriinumarulul de cëlula cornoase normal maturàte șiminarea imei aderente intercelulare crescute processus mumit hiperkerotoza) - procesul de hiperkerotoza se poale asocia cu tulburàncalitativesle Keratinizarii: diskerataza presupane ocalitinizars individualà a keratinocitelor cu formarade ehlulle in manta, far parakeratoza este o forma imperfectăde keratininare curtenna de nuclei In catullale stratului comor - crestereapatoloaica in qrosime a straiului orarulor definejte hiperoranaiawa accentuarea desenulul papalar, datorită creşterii în exces,a papillelor dermice caracterizeraă papllematoza- miscorarea numärulul celule la nivela statulul spinar defineyte miponcontoza, tar la nivela statulul orarulon, Miporanaimosa. diminuares in totalitate a arosimit straimilor spidermice prun scăderea numárula de keratinocites exprima caln prin atrofie degererecente vacuadora eau de luchefactieli, careterizate prun marirea volumule celuular, vacuolizare simodificari deqenerative ificari histopatologice epidermice cu participarea dermului- Spongiona este un procent patologic caracterizat prun distensia patoloaica a ypatiilar intercelulare consecutivaunutaflux delichide interstitiale ce conduce la formareas vericulelo, reprezintind modifications pataanumanica arocessulul ## Dermatolode dinica si vernologie *Puntuita este un process declangat de chematac - timural indus de tacht infectioni, responsabai pentru formarea de caletii ourulente sin se caracterireaxation exitozada abumdentà un polinucleare la nivelei deimului rustularizare murobiana rustulele sot fi epongitone sin moltilocularerariazisal pustulons, unloculantemp fusul un 4 sa pol interessa sau nutolual - Exitoza reprezinta pàtrunderea celulelor miooatonila ruivell epidermulu (neutrofilie, eodinocitile, histiocaite macozaae. *Modifications histopatologice dermice. - Lativalul dermulu apar. - talburan vasculare infiltrates celulare proceve deyerierative Tularaile varculore de lon velal tequmentuia se manifesta prinevasodatatie Marcates exprimata pran entem sin conseetie), vasocounietivemanifestata pran ischemie) Sau roliferare vascularà forrares deanaioame), *Intiltratele celulare Sunt caracteristice difentenlor procerse morbide antanta st pat h inflamaten, typerglanice sau prolifeativel . Inflitrates infamatou au anumite caracteristick In functivle ologiel nivechimes processut In lormele acute de inflamatica infiltrate chte bogat in potinucteres In forma nuhacuda ve adauga Infiltratula, Nisticute, Timtocule si plasmoucite, far In inflamatia aronica apar Iniltrate granulamatoase cu mononucleari Timiocute sin plasmoucite sithis, tuberauioa Jmilitate an cellule hyperslanes sal profilerature apar an tuma cutanate bemione sin In tunche delimultiplicares untal anumit tip de cellulese Intilnesc nibrosanepredamina tibroucitele, Misticutocitosmesmactoutele mactoutele; *** denerativ Au sediul la nivell dermaulut pou fil de mai muite lipuri, mfunctie desructura afectaia -. degenerenenta elaitica Interesenta fibrele elantite sin te manifentaia traniformarea lor Inconoiomerate denezorgonite elartaun sentile ## Dermatologie clinica si venerologie fotoprotectie topica (creme ou factori ridicate de protecties volare venesectie pentru aducerea la normal a valorilor sideremia (500 mllinge la 2 aptamani pana la o valoare a hemoglobinen ab de sinteza lorochin sau hidroxiclorocinil care formeaza eu porininele complexe hidrosolubile se eucreta urinand! agent chelo tori al Fe deleserioruminal plasma terexa Colagena Maiore Lupusul Enematoss LE Lupusal eritematoseste o colagenowa mara delanysata orin mecanisme actaimune care mereseaza tegumentul si ameni organelle intenne Alnetiunea este mara frecventa to persoanele de sen tematana in dan cauzur), ceea ce augereaza complicarea hormonedor estrepenit an patopenia boli) Eopatopuneneza: Camajontatea afectiunnilo autaimane silupute, esta o predispoznie eenetica tavonaabila dezraltan allertiuni tudi recente arata incidenta areacutaal luputand eritematos la subeath da grupul HLA calal Bsilla illa al DRW), DRWau docris ditemte torme de boa la dement montigot sau calu famolialet de LE Etotoria precuta namine Insa necunoscutà sarin mecanisra fanonatologic interven tacton imanologial de mediu 25 Factor inmunologian LE est un androm complex de autogreume an сате aunt complicate reacti immunologier - 253 plan imune *LE Cmonic cutanat". teziunile sunt situate peratele fotoexpuse (ata, decolteu, valy urechitala dorsala a mai Manifestari cinser Aspectul caractersstic azociona are tpuri de lesion eritem auame alrotie cicatricealy Enkemul este dispus In placile placardate Infiltratedrelielate bine delimitate co anpect valaces ## Dermatologie clinică şi venerologie se caracterizează prin leziuni verucoase hipertrofice cu periferia eritematoasă şi reliefată; - ocazional se asociază cu atingeri unghiale de tip: onicoliză, depresiuni cupuliforme sau hipertrofie subunghială. **LE tumidus** se localizează obişnuit asimetric; este caracterizat prin placarde congestive eritematoase infiltrează care se vindecă fără cicatrici; **Lupusul profund Kaposi-Irgang (paniculită lupică) *Localizarea prefențială este la nivelul obrajilor şi regiunea deltoidiană; **Clinic se caracterizează prin infiltrații și nodozități dermo-hipodermice care prin resorbție determină cicatrici deprimate. **LE teleangiectazic" leziunile sunt situate pe față, gât, urechi, fața dorsală a mâinilor, se caracterizează clinic prin teleangiectazii persistente; se vindecã cu cicatrici atrofice persistente. **Chilblain lupus" *Localizarea leziunilor este acralã (degete, genunchi, coate, glezne, nas urechi); *Clinic - pe tegumente sunt prezente pläci infiltrative violacee asemănãtoare degerãturilor, dar şi leziunii tipice de lupus Diagnostic de laborator:** *În LE cronic majoritatea investigațiilor bioumorale sunt în limite normale; *În forma diseminată de boalã se poate daela:. 255 - *În faza eritemato-edematoasé (prezenta la periferie prin inelul eritematos): * În Faza ce indunație-sclerodermiformă (zona migjaie in cure tegurementul este alb cerat our intiltraus *în Faze atrofic (vizibile în zona central tqumentul asta subaire. transplant hipa sau hiperoumentare eu deounen calcaresi ripoexiezne - leziunile sunt localizate obigaunt on chunachi si an dimensiunt intrè au dimensiuni intre -20 mm Evolutia iezunilor este cronica.spre involugie apontana tu atrouta sau hiporpametare Aar sclerodemis în placī are a evoluse sever, tu tendinta desenerauzare.asemanator tarmer atitemice