Leziuni Elementare Cutanate PDF

LEZIUNI ELEMENTARE ERUPŢIA CUTANATĂ - Ansamblul modificărilor cutanate care apar ca urmare a unei agresiuni interne sau externe LEZIUNILE ELEMENTARE - Moduri de reacţie ale organului cutanat faţă de agresiuni interne sau externe LEZIUNILE ELEMENTARE - PRIMITIVE - reprezi...

LEZIUNI ELEMENTARE ERUPŢIA CUTANATĂ - Ansamblul modificărilor cutanate care apar ca urmare a unei agresiuni interne sau externe LEZIUNILE ELEMENTARE - Moduri de reacţie ale organului cutanat faţă de agresiuni interne sau externe LEZIUNILE ELEMENTARE - PRIMITIVE - reprezintă răspunsul direct al organului cutanat la agresiune - definesc afecţiunea dermatologică - SECUNDARE - apar prin transformarea spontană sau provocată a primelor LEZIUNI ELEMENTARE 1. MODIFICĂRI DE COLORAŢIE 2. ERITEME 3. LEZIUNI CU CONŢINUT LICHID 4. LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE 5. SOLUŢII DE CONTINUITATE 6. DEŞEURI CUTANATE 7. SECHELE CUTANATE 1. MODIFICĂRI DE COLORAŢIE MODIFICĂRI DE COLORAŢIE MODIFICĂRI ALE MELANOGENEZEI HIPERPIGMENTAŢII MELANICE DEPIGMENTĂRI LEUCOMELANODERMII LEZIUNI HIPERCROME PIGMENTAŢII HEMOSIDERICE PIGMENTAŢII DISMETABOLICE PIGMENTAŢII ARTIFICIALE 1.1. MODIFICĂRI ALE MELANOGENEZEI: 1.HIPERPIGMENTAŢII MELANICE - accentuarea culorii *normale* a tegumentului, prin creşterea sintezei şi depozitării melaninei, datorită unui exces de melanină în melanociţi, celule bazale ale epidermului, celule nevice şi melanoforele dermice - nu dispare la vitropresiune A. Primitive - localizate - efelide, nevi pigmentari - generalizate - cloasma, melanodermii B. Secundare - pete - lichen plan, sifilide nigricate - plăci şi placarde - eczeme cronice, neurodermită NEVI PIGMENTARI 1.1. MODIFICĂRI ALE MELANOGENEZEI: 2. DEPIGMENTARI - leziuni hipocrome / acromice - rezultatul unui defect în producerea şi stocarea melaninei - congenitale - albinism - primitive - vitiligo - secundare - eczematide, pitiriazis versicolor, ulceraţii, arsuri VITILIGO  ECZEMATIDE PITIRIAZIS ALB AL FEŢEI PITIRIAZIS VERSICOLOR 1.1. MODIFICĂRI ALE MELANOGENEZEI: 3. LEUCOMELANODERMII - asocierea de pete acromice cu pete hiperpigmentate - sifilis (colierul venerei, pielea de leopard) - pediculoza (boala vagabonzilor) ATENŢIE !!! - STIMULAREA STRATULUI BAZAL = HIPERPIGMENTARE ( GRATAJ CRONIC ) - DISTRUGEREA STARTULUI BAZAL = LEZIUNE HIPO/ACROMĂ ( ULCER, TRAUMATISME) 1.2. LEZIUNI HIPERCROME - modificări de coloraţie datorate depunerii diferitelor substanţe la nivelul organului cutanat PIGMENTAŢII HEMOSIDERICE - depunerea de hemosiderină la nivelul org cutanat PIGMENTAŢII DISMETABOLICE - în boli de nutriţie şi metabolism PIGMENTAŢII ARTIFICIALE - substanţe ce acţionează direct prin depunerea lor în ţesutul cutanat sau mucoase - substanţe cu acţiune fotodinamică / fotosensibilizantă ce intervin înprocesul de pigmentogeneză în mod mediat PIGMENTAŢII ENDOCRINE  PIGMENTAŢII HEMOSIDERICE ANGIODERMITA PIGMENTARĂ ŞI PURPURICĂ PURPURA SENILĂ DIABET, HIPOVITAMINOZA C CORTICOTERAPIE prelungită  ANGIODERMITA PIGMENTARĂ ŞI PURPURICĂ DERMATITA DE STAZĂ  PIGMENTAŢII DISMETABOLICE Pete galbene (sulf) = XANTELASMĂ pete (nodulare) galben-maronii =XANTOMATOZĂ, CIROZA BILIARĂ pete brune = VÂRSTNICI (dosul mâinilor), boala Gaucher pete galben-portocalii = CAROTENEMIA (diabet), nefrite pete brun-albăstrui = OCRONOZĂ pigmentaţii difuze cenuşii = CAŞECTICI, ALCOOLICI, DIABETICI, UREMICI pete cenuşiu --- cafeniu brun --- negru = PORFIRIA CUTANATĂ PIGMENTAŢII ARTIFICIALE TATUAJE PROFESIONALE TATUAJE INTENŢIONATE LIZEREU GINGIVIAL - bismut, mercur PIGMENTAŢII DIFUZE NUANŢĂ CENUŞIE - arsen, argint RUGINII - solganal SECUNDAR EXPUNERII LA SOARE parfumuri, gudroane, plante ce conţin furocumarină PIGMENTAŢII ENDOCRINE - LOCALIZATE - boala Basedow, boala Cushing - DIFUZE - acromegalie, boala Adisson 2. ERITEME ERITEME - modificări de coloraţie, roze sau roşii, ca urmare a unei vasodilataţii ACUTE - ROZE / ROŞII VII CRONICE - NUANŢĂ ÎNCHISĂ  ERITEME ERITEME ACUTE ERITEME CRONICE ERITEME CU TENDINŢĂ DE GENERALIZARE ERITRODERMII PETE VASCULARE  ERITEME ACUTE HALOU INFLAMATOR – Inf.strepto-stafilococice PETE FĂRĂ SCUAME – Rozeole sifilitice PETE CU SCUAME – Eczematide, Pitiriazis rozat PLĂCI ŞI PLACARDE – Erizipel PROEMINENTE LA PERIFERIE – Eritem polimorf, Herpes tricofitic SINUOASE – Larva migrans, Scabia, Miaze Halou inflamator  PETE FĂRĂ SCUAME ROZEOLE SIFILITICE  PETE ERITEMATO-SCUAMOASE Eczematidepitiriazifo rme, psoriaziforme Pitiriazis rozat Gilbert Plcăci şi placarde eritemato- veziculoase Eczema acută  EVOLUŢIE CENTRIFUGĂ MICOZE ERITEM CENTRIFUG DARIER  ERITEM SINUOS (CENTIMETRII) LARVA MIGRANS MIAZE  ERITEME CRONICE ROŞU-VIOLACEU – TBC cutanat, Psoriazis, Lichen plan, Lupus eritematos, Reticuloze, Micozis fungoides ROŞU-CĂRĂMIZIU / ARĂMIU / RUGINIU – Sifilis secundar recidivant, Sifilis terţiar ROŞU-VINEŢIU – boala Besnier-Boeck-Schaumann ROŞU-PORTOCALIU – Limfoame ROŞU-LILIACHIU – Sclerodermie, Dermatomiozita CENUŞIU-MARONIU – Lepră  ROŞU-VIOLACEU TBC CUTANATE PSORIAZIS LICHEN PLAN RETICULOZE LUPUS ERITEMATOS MICOZIS FUNGOIDES ATENŢIE !!! HALOU ROŞU-VIOLACEU, ÎN JURUL NEVILOR = SEMN DE TRANSFORMARE MALIGNĂ  ROŞU-CĂRĂMIZIU / (ARĂMIU / RUGINIU) SIFILIS SECUNDAR RECIDIVANT SIFILIS TERŢIAR  ROŞU-LILIACHIU Sclerodermie  PETE UMBRITE PETE ALBASTRE / CENUŞII PEDICULOZA PUBIANĂ Eritem pelagroid Eritem fix medicamentos Eritem fix medicamentos ERITEME CU TENDINŢĂ DE GENERALIZARE ERITEM MORBILIFORM elemente punctiforme sau miliare, uşor reliefate, cu zone de tegument normal între leziuni ERITEM ROZEOLIC macule de tip morbiliform, mai palide, mai discrete ERITEM SCARLATINIFORM placarde difuze, fără zone de tegument indemn. Pe fond eritematos se disting puncte roşii-vii  PETE VASCULARE TELANGIECTAZII STELUŢE VASCULARE FLEBECTAZII HEMANGIOAME HEMANGIOAME CAPILARE  TELANGIECTAZII Dilataţii ale vaselor dermice superficiale dispar la vitropresiune ROZACEE, LES, ETILISM CRONIC, POST- CORTICOTERAPIE  STELUŢE VASCULARE Telangiectazii cu aspect stelat CIROZA HEPATICĂ  FLEBECTAZII Telangiectazii localizate la nivelul membrelor inferioare DERMATITA DE STAZĂ  HEMANGIOAME Dispalazii vasculare de forme şi dimensiuni variabile  CHERRY HEMANGIOMAS Puncte rubinii de ordinul milimetrilor rezultat al degenerescenţei elastice 3. LEZIUNI ELEMENTARE CU CONŢINUT LICHID  LEZIUNI ELEMENTARE CU CONŢINUT LICHID MILIMETRII CENTIMETRII SEROS VEZICULE BULE TULBURE PUSTULE MICROABCESE  VEZICULE colecţii lichidiene circumscrise, de ordinul milimetrilor, localizate intraepidermic, friabile, pasagere generează, prin deschidere, mici eroziuni punctiforme VEZICULE A. PE PLĂCI ŞI PLACADRE ERITEMATOASE - ECZEMA ACUTĂ B. GRUPATE ÎN BUCHET - (ETIOLOGIE VIRALĂ) - HERPES SIMPLEX, ZONA ZOSTER C. LOCALIZATE PE MUCOASE - ETIOLOGIE VIRALĂ D. VEZICULE OMBILICATE - VARICELĂ  BULE colecţii lichidiene de ordinul centimetrilor pot fi secundare - prin confolarea veziculelor se evidenţează, după deschidere, prin eroziuni postbuloase, cu un guleraş la periferie BULE A. FLASCE, PE TEGUMENT INDEMN - PEMFIGUS B. PE TEGUMENTE EXPUSE LUMINII SOLARE - PORFIRII CUTANATE C. ÎN TENSIUNE, PRURIGINOASE, PE SUPRAFEŢE ERITEMATOASE - DERMATITA HERPETIFORMĂ D. POST-TRAUMATICE - EPIDERMOLIZA BULOASĂ E. CU HALOU INFLAMATOR - STREPTODERMII DE VIRULENŢĂ F. PALMO-PLANTARE , LA NAŞTERE - SIFILIS CONGENITAL PRECOCE G. PRIN FACTORI FIZICI - TRAUMATISME, RADIODERMITE FLICTENELE - FORME PARTICULARE DE BULE, CU UN VOLUM FOARTE MARE - SDR. LYELL (necroliza epidermică toxică)  PUSTULE colecţii lichidiene cu conţinut purulent adesea cu un halou eritematos localizate PUSTULE A. Dpdv al LOCALIZĂRII FOLICULARE NEFOLICULARE B. Dpdv al ETIOLOGIEI MICROBIANĂ - STAFILOCOCII MICOTICĂ - CANDIDOZĂ, TRICOFIŢII MECANSM. COMPLEX - ACNEEA, ROZACEEA AMICROBIENE - PSORIAZIS PUSTULOS 4. LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE  LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE MILIMETRII CENTIMETRII PAPULA NODULUL SEROPAPULA GOMA PAPULO-VEZICULA VEGETAŢIA TUBERCULUL LICHENIFICAREA PERLA HIPERKERATOZA EPITELIOMATOASĂ LEUCOKERATOZA INDURAŢIA TUMORA LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE DE ORDINUL MILIMETRILOR 1. PAPULE 1. PAPULE - reliefări circumscrise şi ferme. Nu dispar la digitopresiune A. EPIDERMICE Foliculare - culoare roşie - PITIRIAZIS RUBRA PILAR Nefoliculare - culoarea tegumentului - VERUCI VULGARE B. DERMICE Purpurice - VASCULITE Dismetabolice - AMILOIDOZĂ, MUCINOZĂ Roşii - cărămizii, celulare - SIFILIS SECUNDAR RECIDIVANT Roşii-portocalii - LIMFOAME C. DERMO-EPIDERMICE Poligonale, roşii-violacee, pruriginoase - LICHEN PLAN  PAPULE (CUL. TEGUMENTULUI) VERUCI VULGARE  PAPULE ROŞII-VIOLACEE LICHEN PLAN  2. SEROPAPULA - papula de consistenţă elastică, rezultat al unui edem localizat, tranzitor A. FUGACE – URTICARIE B. CENTRATE ULTERIOR DE O VEZICULĂ - STROFULUS C. CENTRU PURPURIC - ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE 2. PAPULO-VEZICULE - papulă centrată de o veziculă - pruriginoase - produse printr-un mecanism de sensibilizare A. GRUPATE - ECZEMA PAPULO-VEZICULOASĂ B. DISEMINATE - PRURIGO-URI  PAPULO-VEZICULE GRUPATE ECZEMA PAPULO- VEZICULOASĂ  PAPULO-VEZICULE DISEMINATE PRURIGO-URI 4. TUBERCULUL - papule ce evoluează în 4 stadii: cruditate, ramolire, ulceraţie, cicatrizare - rezultatul unei infiltrări celulare profunde a dermului, parţial distrus A. ROŞU-VIOLACEU - LUPUS TUBERCULOS B. ROŞU-CĂRĂMIZIU - SIFILIS TERŢIAR 5. PERLA EPITELIOMATOASĂ - papulă cu caracter translucid - în lanţuri ce delimitează o zonă de tegument PATOGNOMONI EPITELIOM BAZOCELULAR LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE DE ORDINUL CENTIMETRILOR 1. NODULUL - leziune fermă, proeminentă, palpabilă, profundă, rotundă sau elipsoidală A. ROŞII-VII (margini rău delimitate) - ERITEM NODOS B. ROŞU-VIU (în axilă) - HIDROSADENITĂ C. CONIC - FURUNCULUL D. ROŞII-VIOLACEI (gambe) - ERITEMUL INDURAT BAZIN E. DUREROŞI (pe traiectul unui vas de sânge) - PERIARTERITA NODOASĂ  NODUL ROŞU-VIU (ÎN AXILĂ) HIDROSADENITA 2. GOME - nodozitate dermo-hipodermică, care evoluează în 4 stadii: cruditate, ramolire, ulceraţie şi cicatrizare A. ROŞII-VIOLACEE - TBC CUTANAT B. ROŞII- CĂRĂMIZII - SIFILIS TERŢIAR C. PE TRAIECT LIMFATIC - MICOZE PROFUNDE 3. VEGETAŢIILE - excrescenţe papilomatoase, situate pe tegument sau mucoase - produse prin proliferare epidermică şi infiltrat celular dermic A. ROŞII-VII ( localizare genitală) - VEGETAŢII VENERIENE B. ROŞII-VIOLACEE (în placard, supurativ) - PIODERMITA VEGETANTĂ C. PRECEDATE DE BULE (în pliuri) - PEMFIGUS VEGETANT 4. LICHENIFICAREA - îngroşarea tuturor straturilor pielii, cu accentuarea cadrilajului normal, însoţită de hiperpigmentare melanică A. secundară gratajului cronic = semnifică prezenţa unei afecţiuni pruriginoase cronice B. LICHENIFICĂRI DISEMINATE - HEMATODERMII  LICHENIFICAREA Afecţiuni pruriginoase cronice 5. HIPERKERATOZA - reliefare aspră la palpare, aderentă de planurile subiacente, de culoare galben cerată, cenuşie, nigricată - rezultat al hiperplaziei stratului cornos A. LOCALIZATĂ - CORN CUTANAT, CALOZITĂŢI B. REGIONALĂ - KERATODERMII PALMO-PLANTARE C. DIFUZĂ, GENERALIZATĂ - ICHTIOZĂ  HIPERKERATOZĂ REGIONALĂ KERATODERMII PALMO-PLANTARE 6. LEUCOKERATOZA - leziuni albicioase, la nivelul mucoaselor - rezultă prin apariţia stratului cornos şi granulos la nivelul mucoaselor A. LEUCOPLAZII ALE MUCOASEI BUCALE SAU GENITALE LEUCOKERATOZE 7. INDURAŢIA - îngroşarea dermului şi uneori a hipodermului - realizată prin elemente celulare, fibrilare sau densificări ale substanţei fundamentale - se apreciază prin palpare bidigitală A. PAPIRACEE - EPITELIOM BAZOCELULAR,BOALA PAGET, BOALA BOWEN B. CARTONOASĂ - SCLERODERMIE, DERMATOMIOZITĂ, INDURAŢIA PLASTICĂ A PENISULUI C. LEMNOASĂ - ACTINOMICOZĂ, ERITEM INDURAT BAZIN, LICHEN PLAN CORNOS 8. TUMORI - leziuni neinflamatorii, cu tendinţă de creştere A. MARGINI BINE DELIMITATE - BENIGNE B. MARGINI RĂU DELIMITATE - MALIGNE C. UNICE - BENIGNE / MALIGNE D. MULTIPLE - LIMFOM / METASTAZE CUTANATE 6. DEŞEURI CUTANATE DEŞEURI CUTANATE - leziuni ce rezultă prin concretizarea pe suprafaţa pielii a celulelor cornoase, a serozităţii, a puroiului, a ţesuturilor necrotice şi a altor produse patologice 1. SCUAMELE 2. CRUSTELE 3. ESCARA 4. SFACELUL 5. DEPOZITUL ALB 6. COMEDONUL 1. SCUAMELE - agregate de celule cornoase, ce apar pe suprafaţa organului cutanat A. Dpdv al MECANISMULUI - HIPERKERATOZICE - LUPUS ERITEMATOS - PARAKERATOZICE - PSORIAZIS B. Dpdv al DIMENSIUNII - PITIRIAZIFORME - PSORIAZIFORME - ÎN LAMBOURI  SCUAME PITIRIAZIFORME PITIRIAZIS ROZAT GILBERT ECZEMATIDE PITIRIAZIFORME PITIRIAZIS VERSICOLOR  SCUAME PSORIAZIFORME PSORIAZIS ECZEMATIDE PSORIAZIFORME 2. CRUSTELE - leziuni rezulate prin uscarea pe suprafaţa pielii a unor produse A. Dpdv al CONŢINUTULUI - SEROASE - HEMATICE - MELICERICE - FAVICE B. Dpdv al FORMEI - C. OSTRACEE - C. RUPIOIDE  CRUSTE SEROASE LUCIOASE SIDEFII ACOPERĂ EROZIUNI POSTVEZICILOASE/ POSTBULOASE  CRUSTE HEMATICE BRUN-ROŞIATICE SOL. DE CONTINUITATE (PROFUNDE)  CRUSTE MELICERICE GALBENE (mierea) STREPTODERMII DE VIRULENŢĂ 3. ESCARA - necroză epidermică, secundară unei ischemi - depozit uscat, negru, aderent, încastrat în ţesutul din jur - ARSURI, DECUBIT, GANGRENE ISCHEMICE 5. SFACELUL - depozit necrotic de culoare alb-cenuşiu - apare sub acţiunea necrobiotică a unor agenţi microbieni A. BURBIONUL - FURUNCULE B. CONŢINUTUL GOMELOR C. PE FUNDUL ULCERAŢIILOR TROFICE 6. DEPOZITUL ALB - culoare albă, consistenţă - cremoasă, slăninoasă, smântânoasă - leziune caracteristică CANDIDOZELOR CUTANEO-MUCOASE  DEPOZITUL ALB CANDIDOZE CUTANEO- MUCOASE 6. COMEDONUL - condensare de sebum, celule epiteliale - aspect vermiculat - situat în canalul pilosebaceu A. DESCHIS - CULOARE NEAGRĂ B. ÎNCHIS - CULOARE ALBĂ CARACT = ACNEE, TEN SEBOREIC  COMEDOANE DESCHISE CULOARE NEAGRĂ ACNEE, TEN SEBOREIC  5. SOLUŢII DE CONTINUITATE SOLUŢII DE CONTINUITATE - pierderi de substanţă de cauze diferite - primitive sau secundare A. ESCORIAŢIA B. EROZIUNEA C. EXULCERAŢIA D. ULCERAŢIA E. ULCERUL F. FISURA G. FISTULA 1. ESCORIAŢIA - pierdere superficială de substanţă - limitată la stratul cornos şi lucidum - secundară gratajului - de aspect liniar A! - LEZIUNILE DE GRATAJ = escoriaţii liniare şi paralele  ESCORIAŢIA LEZIUNI DE GRATAJ 2. EROZIUNEA - soluţie de continuitate epidermică, cu conservarea stratului bazal - vindecare fără cicatrici - lasă o hiperpigmentare tranzitorie A. PRIMITIVĂ - ŞANCRUL DUR B. SECUNDARĂ(vezicule / bule superficiale) - HERPES SIMPLEX, IMPETIGO STREPTOCOCIC  EROZIUNI SECUNDARE Persistenţa unui guleraş epidermic la periferie – HERPES SIMPLEX – IMPETIGO STREPTOCOCIC 3. EXULCERAŢIA - afectează pe lngă epiderm şi vârful papilelor dermice - se asociază cu cruste hematice 4. ULCERAŢIA - pierdere de substanţă profundă, cu interesarea dermului - vindecare cu cicatrici A. TENEBRANTĂ - cu extindere în profunzime - TUMORI B. FAGEDENICĂ - cu extindere în suprafaţă LOCALIZARE A. FAŢĂ - NEOPLAZIE B. ORGANE GENITALE - BTS (boală cu transmitere sexuală 5. ULCERUL = ULCERAŢIE - CRONICĂ - MARGINI SCLEROASE - FĂRĂ TENDINŢĂ DE REEPITELIZARE A. ULCERUL CRONIC DE GAMBĂ  ULCERUL ULCERUL CRONIC DE GAMBĂ 6. FISURA / RAGADA - eroziune liniară epidermică / dermică superficială A. COMISURA LABIALĂ - PERLEŞ ( streptococic) B. CU DEPOZIT ALB - CANDIDOZIC C. EXPRESIA UNEI STREPTOCOCII DE VIRULENŢĂ D. XEROZĂ - DERMATITA ATOPICĂ E. HIPERKERATOZĂ - KERATODERMII PALMO- PLANTARE 7. FISTULELE - sol. de continuitate cu dispoziţie sagitală faţă de planurile cutanate - FURUNCUL, ABCESE, ACTINOMICOZĂ 7. SECHELE CUTANATE SECHELELE CUTANATE - leziuni cu caracter definitiv, consecinţa evoluţiei unor procese patologice (de la nivelul organului cutanat) 1. CICATRICEA 2. ATROFIA 3. VERGETURILE 4. POIKILODERMIA 5. SCLEROZA 1. CICATRICEA - ţesut de neoformaţie rezultat al: A. Procesului de reparare a unei pierderi de substanţă a dermului B. Consecutiv unui proces inflamator profund (CICATRICE INTERSTIŢIALĂ) D. Unui teren predispus genetic (CICATRICI KELOIDIENE / KELOIDE)  CICATRICE INTERSTIŢIALĂ LUPUS ERITEMATOS LUPUS TUBERCULOS SIFILIS TERŢIAR  KELOID CICATRICI DURE FIBROASE PROEMINENTE CU POTENŢIAL EVOLUTIV DEZ PE TEREN PREDISPUS GENETIC PRIMITICE/ SECUNDARE UNOR SOL DE CONTINUITATE 2. ATROFIA - diminuarea elementelor contitutive ale pielii - modificare involutivă a tegumentului produsă de alterări morfo-funcţionale complexe (aletrări ale ţesutului conjunctiv şi elastic) - tegumentul subţire decolorat lucios fără turgor fără elasticitate fără foliculi pilosebacei ATROFIA A. PRIMITIVĂ - LICHEN SCLERO-ATROFIC B. SECUNDARĂ (resorbţiei infiltratului dermic) - LUPUS ERITEMATOS C. TULBURĂRI DE NUTRIŢIE A TEGUMENTULUI - DERMATITA DE STAZĂ D. SENESCENŢĂ - LA VĂRSTINICI E. PRIN SUFERINŢA COLAGENULUI DERMIC - SCLERODERMIE  ATROFIE SECUNDARĂ TULBURĂRI TROFICE DERMATITA DE STAZĂ  ATROFIE PRIN SUFERINŢA COLAGENULUI SCLERODERMIE 3. VERGETURILE - variantă particulară a atrofiei - leziuni liniare, uşor deprimate, acoperite de un epiderm uşor încreţit - culoare roţie-violacee (la debut), apoi albe- sidefii  VERGETURI SARCINĂ DERMOCORTICOIZI COPII CU CREŞTERI BRUŞTE 4. POIKILODERMIA - aspect eterogen al pielii = ATROFII + TELANGIECTAZII + TULB. DE PIGMENTAŢIE A. CONGENITALĂ - SDR. ROTHMUND- THOMSON B. DOBÂNDITE - POIKILO-DERMATOMIOZITĂ, RADIODERMITE CRONICE 5. SCLEROZA - condensarea elementelor constitutive ale dermului - determină o plicaturare dificilă a pielii A. PRIMITIVĂ - SCLERODERMIE B. SECUNDARĂ (unor procese inflamatorii cronice) - DERMATITA DE STAZĂ, RADIODERMITA SCLEROASĂ ECZEME DEFINIŢIE Termenul de eczemă provine de la un verb din limba greacă ce poate fi tradus prin a izbugni în afară, a clocoti, a fierbe După unii autori sub termenul de eczeme se reunesc dermatite zemuinde indiferent de cauză Incidenţă 20-30% din consultaţiile de specialitate SIMPTOMATOLOGIE ❖ Eczema acută  Eritem roşu-viu în plăci sau placarde  Vezicule mici în grosimea epidermului după deschidere rămân exulceraţii punctiforme = puţurile lui Devergie  Zemuire prin deschiderea veziculelor  Edem  Prurit ❖ Eczema subacută  Eritem subacut de nuanţă ceva mai închisă  Scuame albe, uscate uşor detaşabile  Cruste seroase rezultate prin uscarea exudatului  Epiderm atrofic, lucios  Prurit ❖ Eczema cronică  Eritem cronic în plăci / placarde  Hiperkeratoză în localizările palmo- plantare  Lichenificare în alte localizări  Prurit FORME CLINICE A. ECZEME EXOGENE ❖De CONTACT  Alergică  Ortoergică - iritativă ❖MICROBIANĂ ❖MICOTICĂ  Micotică  Candidozică / Cu levuri B. ECZEME ENDOGENE ❖PAPULO-VEZICULOASĂ ❖NUMULARĂ ❖FISURATĂ ❖DISHIDROZICĂ ❖SEBOREICĂ  a nou-născutului  a adultului ❖ATOPICĂ  forme clinice tipice infantilă a copilului a adolescentului şi adultului - forme atipice URTICARIA  sdr. plurietiologic manifestat prin seropapule pruriginoase, cu tendinţă la confluare în plăci şi placarde urticariene însoţite de prurit  Leziunile cutanate (seropapulele / plăcile urticariene) sunt rezultatul creşterii permeabilităţii vasculare ca urmare a acţiunii unui număr mare de mediatori – în special histamină  Eliberarea şi / sau activarea mediatorilor poate fi rezultatul mai multor mecanisme:  Mecanisme imunologice reacţii de hipersensibilitate de tip I - anafilactice reacţii de hipersensibilitate de tip III – cu complexe imune  Mecanisme non-imunologice farmacodinamică – eliberarea directă de histamină activarea non-imunologică a complementului – prin endotoxine deficit al inhibitorilor mediatorilor mecanism colinergic – deficit de colinesterază, ce determină acumularea în exces a acetilcolinei SIMPTOMATOLOGIE   Plăci şi placarde urticariene = rezultate prin confluarea seropapulelor Reliefat, palide în centru consistenţă elastică, bine delimitate rotunde / policiclice caracter efemer – dispar în câteva ore A! - plăci urticariene ce persistă peste 24 de ore = alt tip de reacţie vasculară – eritem polimorf, etc nu lasă urme în zonele cu ţesut lax (buze, pleoape, reg. genitală) – edemul este mai moale şi mai difuz pe palme, plante, pielea capului – papule mai mici şi mai pruriginoase pe mucoase – tulburări de fonaţie, disfagie, etc  Pruritul precede şi însoţeşte erupţia A. Dpdv Evolutiv ❖ Acută durata medie 4-7 zile, maxim 3 săptămâni ❖ Subacută – recidivantă pusee ce se repetă la intervale mai lungi decât durata episoadelor eruptive ❖ Cronică manifestări ce depăşesc 6 săptămâni, sau erupţii ce se repetă lunar pe o perioadă de minimum 6 luni B. Dpdv Etiologic ❖ Urticarii comune alimentare - prin trofoalergene – nuci, alune, ciocolată, peşte, lapte, ouă, carne de porc şi oaie, citrice, condimente, coloranţi alimentari - prin acţiune histamino-eliberatoare – brânzeturi, carne conservată medicamentoasă - penicilina, antiinflamatoare nesteroidiene, sulfamide, barbiturice - hormoni, extracte de organe, analgezice infecţioasă - afecţiuni virale – hepatita B, mononucleoza infecţioasă, infecţia cu HIV - focare de infecţie – dentare, ORL, genito-urinare - parazitoze digestive – oxiuriază, lambliază, amibiază - candidoze, dermatofiţii pneumalergenică - polen, praf de cameră, parfumuri, peri de animale ❖ Urticarii fizice dermografism - frecarea tegumentului determină o reacţie edematoasă şi eritematoasă solară - pe zonele expuse luminii solare, minute după expunere  erupţie eritemato-papuloasă şi edematoasă  prurit intens, jenă respiratorie, ameţeală, cefalee la căldură - la efort, expuneri la căldură, băuturi calde  micropapule punctiforme cu halou eritematos  cefalee, hipotensiune arterială la frig - localizare – pe zonele expuse la frig, la reîncălzirea zonei la presiune  papule profunde, indurate, sensibile aquagenică, la contactul cu apa  seropapule urticariene mici  prurit - uneori şi în lipsa leziunilor cutanate ❖Urticarii de contact - mecanism iritativ – apar la toţi subiecţii de la primul contact - mecanism imuno-alergic – după o perioadă de sensibilizare - mecanism nedeterminat – doar la unii subiecţi, probabil printr-un mecanism iritativ ❖Urticarii simptomatice mecanism imunoalergic – LES, hepatite cronice, reumatism articular acut, limfoame maligne, cancere viscerale mecanism non-imunologic – gastrite hipoacide, diskinezii biliare, insuficienţă pancreatică ❖Urticarii idiopatice de cauză necunoscută mai frecvent în cazul U. cronice mai rare decât se crede C. Dpdv Morfo-clinic ❖Culoare rubra – roză / roşie deschisă porcellanea – seropapule albe datorită compresiei vasculare purpurică – leziuni purpurice la adulţi la membrele inferioare ❖Dimensiune micropapuloasă – ordinul milimetrilor (U. colinergică) gigantă – placarde urticariene ❖Formă inelară – centru deprimat şi periferia eritemato-edematoasă figurată – contur geografic policiclică – contur policiclic ❖Leziuni asociate buloasă – frecvent în spaţiile interdigitale hemoragică – în urticaria vasculitică, la sugari, copii mici pseudo-flegmonoasă - febră, limfangită, adenopatie gangrenoasă – formă supraacută, la debili, caşectici SCABIA (RÂIE) afecţiune parazitară, foarte contagioasă, cunoscută din antichitate  Sarcoptex scabie varietatea hominis principalele simptome sunt date de femela parazitului lungime de 350 microni, lăţime 250 microni cap fără ochi, cu un rostru cu dinţi cu care sapă tunelul acarian în stratul cornos al epidermului corp prevăzut cu spini – ce-i împiedică ieşirea din tunelul acarian o dată săpat tunelul acarian, moare la capătul distal al acestuia există cazuri în care parazitul devine rezistent în urma tratamentului ciclul de reproducere = 2–8 săptămâni Contaminare sursa de contaminare: omul bolnav direct – cu omul bolnav, şi prin contact sexual indirect – haine, lenjeria de pat A! se face mai frecvent noaptea când femela migrează Perioada de incubaţie 14 zile SIMPTOMATOLOGIE ❖ Specifice  Prurit – caracter nocturn, familial, *contagios*  Şanţ acarian / Tunelul acarian eritem sinuos, filiform, de ordinul mm capătul terminal prevăzut cu o proeminenţă = Eminenţa acariană se poate vizualiza prin badijonare cu tinctură de iod  Vezicule perlate juxtapuse în apropierea tunelului acarian conţinut clar produse de înţepătura parazitului ❖Nespecifice Papule-veziculedisem inate Leziuni degrataj Lichenificare- înform ecronice Veziculo-bule–lacopii pepalmeşi plante Localizare  Pentru leziunile specifice - Spaţiile interdigitale, feţele anterioare ale axilelor, periombilical, fese, zona mamelonară – femei, teaca penisului, gland – bărbaţi  Pentru leziunile nespecifice – caracter diseminat, - întinderea în funcţie de gradul şi durata infestării, igena personală, gradul individual de sensibilizare  La copii – şi pe palme, plante şi gât A! doar leziunile specifice au localizările de elecţie cunoscute Complicaţii  Pioderm izări  Eczem atizări  Lichenificări  Principii de tratament se tratează prima dată complicaţia (piodermizarea sau eczematizarea) toţi membrii familiei se tratează simultan preparatul se aplică în strat subţire dar pe întrag tegumentul de la gât în jos preparatul să nu se aplice pe mucoase, ochi, soluţii de continuitate preparatul se aplică seara după ultima aplicare se face o baie generală lenjeria de corp şi de pat se spală, fierbe şi se calcă dacă nu este sigură vindecarea se reia tratamentul la 1 săptămână A! pruritul persistent poate fi cauzat de o sensibilizare la antigenele parazitare şi persită până la eliminarea stratului de epiderm ce conţine parazitul încă 14-21 zile  Hexaclorcicloxeanul (Lindan), suspensie, unguent, emulsie 1% la adult, 0,1-0,2% la copii este toxic  Benzoatul de benzil unguent – 10-25%, emulsie, loţiune în general este indicat la copii sub 3 ani şi gravide  Balsamul de Peru 5% (+ ung stirax + ol.chamomilla camforat) pentru sugari  Sulful, unguent 10% - adulţi, 3% - copii are ca dezavantaje – miros neplăcut, poate determina dermatităde contact  Elmiplant soluţie deparazitară – benzoat de benzil 25% PEDICULOZE PEDICULOZA CAPULUI PEDICULOZA CORPULUI PEDICULOZA PUBIANÃ  A nop lur eleh em ato fa g e-p ă duc hii p a ra ziţic es ed epla s e azăîn c e t sefix e a zău şo rşip u ternicd efireled ep ă r seh ră n e scc us âng e o ă u le,n u m ite–lin din e,s efix eazăd efiru ldep ă r d u ra tad ev iaţă=6 -7s ăp tă m â ni reziste n ţăs c ăzutălau scă ciu n eşic ă ldură la6 0g ra d eC m orre pedea tâ ta du lţiic âtş iouă le la1 8z ilea pa rn oig e nera ţii m orfo lo g iap a razitulu i–c o rptu rtitd orso -ventral,o c hi m ari,tro m p ăs curtăş ip ute rn ică trans m it:tifo su le xan tem atic,fe brare cu rentă(fe brade tranş ee ) V a r i eă tţ id ep ă duc hi : P e di cu lu sh uman u sv ar i et at eac a pi ti s - Ped ic ulo zac apu lui -cu lo ar ec enş ui epep ăr ţi l ela t er al e P e di cu lu sh uman u sv ar i et at eac o rp or is–P edi cu lo zaco rp ul ui P h t ir iu sp ubi s( pă du c he l ela t) -Pe d icu lo zap ubi aă n( Fti ri az apub i aă n) -cu lo ar ea lbă - gl bui e PEDICULOZA CAPULUI  localizare–frecvent lapieleapăroasăa capului, rar alteregiuni păroase mai frecvent =1-10paraziţi cândsugsângeleintroducsalivăîn sângeleuman sehrănescde2-3ori pezi transmitere–direct / prinintermediul veşmintelor Simptomatologie  Prurit – violent  Papulo-vezicule, sau papule sau vezicule – la locul înţepăturii  Leziuni de grataj  Cruste ce lipesc firele de păr – rezultate prin uscarea secreţiilor  Lindine fixate pe firul de păr A denopatie, limfangite L oca liz are r egiune ao ccip lă–c ita ue xte nsiesp re c eafă ,urec hi,obraji Complicaţii  Piodermizări –responsabile de apariţia crustelor  Eczematizări A! Orice erupţie eczematiformăsaupiococicăîn pieleapăroasăşi mai ales înregiuneaoccipitală însoţităde prurit =posibilăpediculoză TRATAMENT  Pentru parazit Lindan (hexaclorciclohexan), DDT – 10%, acţionează doar asupra parazitului nu şi a ouălelor se spală bine cu apă şi săpun se pulverizează se piaptănă a doua zi se repetă la 8 zile   Pentru lindine fricţiuni cu oţet, sol de mercur 1%, acid acetic 5% ▪ Pediculocide si ovocide preparate pe bază de piretrine (extract de piretru) – permetrina (Nix), se spală capul după 10 minute de la aplicare 5 zile malathion 0,5% - organofosforic PARA – plus – unicã aplicare 10 min dupã care se spalã (permetrin – malathion-butoxid de piperonil) PEDICULOZA CORPULUI  s edeceleazăsub10paraz iţi o u ă lesup rav ie ţuie scînhainetimp de1lu nă par azit u lvin eîn c onta ctcu piele a d oarcân d s ehrăn e ş t e Simptomatologie  Maculă roşie centrată de o leziune punctiformă( locul de înţepătură)  Papulă persistentă apare după 7 zile la nivelul maculei iniţiale  Prurit  Leziuni de grataj escoriaţii, acoperite de cruste hematice, brune  leucomelanodermia / B. vagabonzilor pigmentare cu sediu în pelerină în pediculoze cronice determinată de: traumatisme + produs secretat de parazit, insuf corticosuprarenala, denutritie localizare -– umeri, regiunea interscapulară, centură Tratament  pulverizări cu DDT, Lindan, Gamexan 10% în talc corp, haine, lenjerie de corp şi pat insecticidele rămân în haine 10-12 zile deparazitarea locuinţei – petrol sau gamexan tratamentul leziunilor cutanate cu pastă de zinc  NIX  PARA-plus PEDICULOZA PUBIANÃ FTIRIAZA Localizare genitală, perigenitală coapse, torace, abdomen, axilă, mustăţi, gene, sprâncene Transmitere con tactdirect, frecven tsexu al indirect–îm brăcăm inte, lenjeriedecorp Simptomatologie  Prurit  Papulo-vezicule la locul de înţepătură  Pete umbrite pe abdomen şi coapse pete albastre sau cenuşii rotunde, ovalare, 3-15 mm diametru determinate de acţiunea unui pigment eliminat de păduche  Dureri musculare, rigiditate, febră, slăbiciune a picioarelor, anorexie, oboseală  PETE UMBRITE PETE ALBASTRE / CENUŞII PEDICULOZA PUBIANĂ Tratament regiunea păroasă se rade se aplică 3 zile consecutiv A! – tratamentul tuturor partenerilor sexuali  Lindan 1%  Sol piretrină 0,5-1,25%  Sol Xilol ( toluen) 50 pic în 50 g vaselină  Se face baie generală  Lenjeria se ţine 5 zile în sac de plastic + DDt 5-10%  NIX PIODERMITE DEFINIŢIE: manifestări cutanate inflamatorii produse de bacterii piogene ❖ Piodermite primare – dezvoltate pe tegument indemn secundare – dezvoltate pe leziuni preexistente – vorbim în acest caz de o piodermizare a unei afecţiuni, sau o suprainfecţie A! o tulpină microbiană se comportă diferit de la o gazdă la alta, germenii putându-se comporta fie ca paraziţi fie ca saprofiţi ❖ Etiopatogenia piodermitelor  Factori determinanţi agentul microbian – virulenţa acestuia starea organului cutanat – integritatea barierei cutanate carenţa în apărarea antimicrobiană - etilism cronic - diabet zaharat - ciroze, nefropatii, malnutriţie  Factori favorizanţi hiperhidroza şi umiditatea exagerată iritante cutanate – detergenţi igienă defectuoasă soluţii de continuitate dermatoze preexistente STREPTODERMII Streptococii cutanate Etiologie: Streptococi patogeni betahemolitici gram-pozitivi, dispuşi în lanţuri, aerobi streptococii din grupa A determină marea majoritate a piodermitelor streptococice Leziuni de virulenţă:  Bula cu halou inflamator = în impetigoul contagios, turniola, ectima, pemfigusul epidemic  Fisura = cheilita streptococică  Edemul acut inflamator = erizipelul  Crustele melicerice = în impetigoul contagios Leziuni de sensibilizare:  Pete eritemato-scuamoase = pitiriazis capitis, eczematide psoriaziforme  Papulo-vezicule diseminate = prurigo microbian (streptococic)  Plăci eritemato-veziculoase = intertrigo-ul streptococic, eczema microbiană Leziuni de echilibru:  Granulaţia  Ulceraţii – ulcer streptococic Pahidermii FORME CLINICE  Erizipelul ❖rezultat al pătrunderii streptococului în reţeaua limfatică dermică placard eritemato-edematos, roşu viu, cald, margini bine delimitate, cu un burelet inflamator durere pulsatilă adenopatie inghinală, febră, frison localizări în general acrale – membrele inferioare, faţa, pavilioanele urechii forme clinice – buloasă, hemoragică, necrotizantă, recidivantă  Impetigo contagios (Tilbury-Fox) ❖mai frecvent la copii bule cu halou inflamator → eroziuni → cruste melicerice localizare la nivelul feţei apariţia de noi leziuni la periferia / vecinătatea leziunilor – A! – frecvent rezervorul microbian este depozitul subunghial al pacienţilor  Cheilita angulară streptococică ( perleş - zăbăluţa ) pată eritematoasă la nivelul comisurii fisură cruste melicerice / macerat  Intertrigo-ul streptococic ❖placard eritemato- edematos pe cele două suprafeţe ale pliului vezicule (exudaţie) + fisură la nivelul zonei de flexie + cruste melicerice prurit localizare – retroauricular, inghino- crural, submamar, axilar  Pitiriazisul alb al feţei ❖ pete discret eritematoase cu tendinţă de confluare, acoperite de scuame pitiriaziform în urma expunerii la soare devin depigmentate în comparaţie cu pigmentarea normală a tegumentelor din jur coexistă cu focare de infecţie amigdaliene, sinusale, dentare unii o consideră o simplă reacţie de sensibilizare  Streptococia scuamoasă a pilelii capului ❖afecţiune eritemato-scuamoasă a pielii păroase a capului producerea de scuame albe, uşor detaşabile, care se refac continuu firele de păr străbat scuamele fără a fi afectate ❑pitiriasis capitis – scuame subţiri (mătreaţă) ❑tinea amiantacee – scuame groase albe-sidefii pluristratificate ❑impetigo scabida Alibert – celui anterior i se adaugă un proces exudativ dând naştere unor scuamo- cruste *în cască de baie*  General Antibioterapia – de preferat după efectuarea antibiogramei - Penicilină - Eritromicină - Cefalosporine Antiinflamatoare nesteroidiene Antihistaminice şi corticoterapia în cazul leziunilor de sensibilizare  STAFILODERMII Sin. Stafilococii cutanate Etiologie: Stafilococi aurii hemolitici gram-pozitivi, aerobi, necapsulati localizaţi în general în ostiumul folicular patogenitatea este dată de – toxinele şi enzimele microbiene – coagulaza, hemolizine, leucocidina, enterotoxina Incidenţa: crescută – deoarece un mare număr de persoane sunt purtători de stafilococi patogeni mai frecvent – copii mici, bătrâni şi anergici Simptomatologie:  Pustule foliculare şi nefoliculare superficiale sau profunde acute sau cronice  Papule – de fapt pustule profunde, evidenţiate clinic prin papule eritematoase  Microabcese – furunculul  Vegetaţii – piodermita vegetantă  Tumoră – botriomicom  Nodozitate – hidrosadenita ❖ Stafilococii foliculare  Impetigo stafilococic (Bockhart)  Foliculite superficiale  infecţie a orificiilor foliculare şi a glandelor sebacee pustule centrate de un fir de păr + halou inflamator gruparea leziunilor = impetigo stafilococic localizare – faţă, pielea capului, zonele păroase Stafilococii perifoliculare  Furunculul iniţial foliculită acută superficială + edem inflamator + durere nodul (prin infiltrarea în profunzime) centrat de o pustulă + durere – → devine fluctuent – → pustula centrală se deschide şi se elimină burbionul (sfacel) – rezultat din necrozarea ţesuturilor perifoliculare – → ulceraţie crateriformă → cicatrice deprimată  Furunculul antracoid Sin. Carbuncul perifoliculită cu interesarea mai multor foliculi pilosebacei cu mai multe pustule superficiale prin deschiderea pustulelor ia un aspect *în stropitoare* localizare – ceafă şi spate  Stafilococia malignă a feţei furuncul al buzei superioare, cu infiltraţie şi edem masiv durere intensă A! – complicaţie redutabilă - tromboflebita sinusului cavernos  Botriomicom Rotund-ovalară, roşie-închisă, aspect conopidiform sângerează foarte uşor nedureroasă evoluează rapid  Hidrosadenita infecţie cronică a glandelor sudoripare apocrine de la nivelul axilelor mai frecvent - la adultul tânăr, la femei nodozităţi subcutanate, dureroase - acoperite de un tegument eritematos - aderă la piele şi abcedează, cu eliminarea puroiului infecţia se propagă prin contiguitate la glandele vecine Tratament  Local Antiseptice - dezinfectarea şi curăţirea leziunilor cu soluţii antiseptice - polivinil pirolidonă iodată (Betadine) unguent, sol, supozitoare vaginale Coloranţi – badijonarea – de preferat sol pioctanină 1% Antibiotice local – a se evita utilizarea topică şi sistemică a aceluiaşi antibiotic – tetraciclină, neomicină, acid fusidic (Fucidin), mupirocin (Bactroban) Pansament steril – pentru izolarea tegumentelor din jur şi prevenirea extinderii infecţiei Reductoare - ichtiol – în cazul furunculului Antiinflamatoare nesteroidiene - comprese, pomezi Excizie chirurgicală – în botriomicom, piodermita vegetantă Electrocauterizare – în botriomicom, piodermita vegetantă  General Antibioterapia – de preferat conform antibiogramei, dacă nu peniciline semisintetice, mai rar aminoglicozidele şi cefalosporinele Antiinflamatoare nesteroidiene Tratamentul factorilor favorizanţi  Regim igeno-dietetic Sărac în dulciuri şi făinoase şi bogat în vitamine Papilomavirusuri umane: VERUCI Sin. Papiloame virale Ag. etiologic Papilomavirusuri umane (HPV – human papiloma virus) produc proliferarea epiteliilor scuamoase ale pielii şi mucoaselor Incidenţă 7-10% din populaţie mai frecventă la copii şcolari şi adulţii tineri Factori favorizanţi Microtraumatisme frecventarea piscinelor profesii – veterinari, măcelari Localizare tegumentul extremităţilor faţă trunchi  Simptomatologie Papule - modificări ale arhitectonicii epidermului  Veruci vulgare ❖Papule rotund-ovalare, diam. 4-10mm culoarea pielii / alb-cenuşii suprafaţa hiperkeratozicã asimptomatice (dureroase = cele periungiale şi subunghiale) localizate–dosul mâinilor, degete pot fi variabile ca număr, de la una la câteva zeci sau sute (în maladii cu deficite imune marcate – boala Hodgkin, limfoame maligne, leucemii.  Veruci plantare  leziuni circumscrise, keratozice rotund-ovalare culoare galben-cenuşie delimitate de un lizereu / şanţ keratozic cresc în profunzime  dureroase localizate la nivelul zonelor de presiune  Veruci plane juvenile  mici papule plane rotunde culoarea pielii netede  asimptomatice localizate pe faţă şi dosul mâinilor mai frecvente la copii au de multe ori tendinţă la regresie spontană semnul Koebner pozitiv (uneori) = dispunere liniară de-a lungul unei escoriaţii traumatice Papilomavirusuri umane: CONDILOAME ACUMINATE Sin. Vegetaţii veneriene Ag. Etiologic: Papilomavirusuri umane ( HPV – human papiloma virus ) produc proliferarea epiteliilor scuamoase ale pielii şi mucoaselor Perioada de incubaţie 1 săptămână – 8 luni Factori favorizanţi sarcina deficite imunitare Calea de transmitere direct – contact sexual Localizare: Bărbaţi – şanţul balano-prepuţial, inel prepuţial, gland, teaca panisului, meat şi uretra terminală Femei – introitul vaginal, labii, porţiunea profundă a vaginului Extragenital – perianal, anal (homosexuali), regiunea inghino-crurală Simptomatologie Papule roz-roşiatice nekeratozice aspect albicios – datorită macerării pediculate sau sesile Vegetaţii (cele mari) aspect conopidiform, de creastă de cocoş Asimptomatice Evoluţie: persistă mai mulţi ani netratate pot ajunge la dimensiuni foarte mari (nucă) excepţional - pot involua spontan Herpes virusuri: HERPES SIMPLEX Ag. Etiologic: V. herpetic (HSV) diseminează pe cale: hematică, nervoasă, contiguitate 2 tipuri antigenice - tip I - în leziunile din jumătatea superioară a corpului - tip II – în leziunile genitale şi perigenitale Incidenţă cea mai răspândită infecţie virală Calea de transmitere direct – contactul cu leziunile (localizarea genitală – contact sexual) transplacentar Factori favorizanţi : infecţii radiaţii solare stres surmenaj stări febrile stări gripale ciclul menstrual – herpes catamenial indigestii medicamente raporturi sexuale alimentaţia Simptomatologie: Senzaţie de arsură, prurit precede erupţia Eritem pată / placă margini bine delimitate roşu-viu Vezicule în buchet Eroziuni posveziculoase  Adenopatie locală A. Infecţia primară – sin. Primoinfecţia herpetică 80% sunt inaparente, subclinice sau benigne în prima copilărie 6 luni – 5 ani odată infectat omul rămâne toată viaţa purtător de virus (85% din populaţie) ❖ Inaparentă ❖ Gingivostomatita herpetică acută  febră + tulburări digestive  eritem – pe gingii, limbă, văl palatin, etc  vezicule --- Eroziuni --- Ulceraţii aftoide = Stomatita ulceroasă  adenopatie submaxilară La nivel cutanat la locul de trecere dintre tegument şi mucoase  La nivel cutanat la locul de trecere dintre tegument şi mucoase perioadă de incubaţie = 7 – 8 zile  pete / plăci eritemato–edemato–veziculoase se vindecă spontan în 7 – 8 zile ❖ Herpes genital primar bărbaţi – faţa internă a prepuţiului, şanţ balano- prepuţial femei - caracter profuz – vulvă, vagin, col + edem al labiilor mari + tulburări urinare adenopatie inghinală vindecare spontană în 2-3 săptămâni ❖ Keratoconjunctivita unilaterală debut brusc + fenomene generale + adenopatie pretagină A! – la persoanele cu imunodepresii marcate – leziunile cutanate sunt întinse, necrotice, cu tendinţă la generalizare şi visceralizare B. Herpes recidivant / recurent frecvent la adult (10 % din populaţie) cel mai frecvent – herpesul labial la acelaşi bolnav are aceeaşi localizare ca şi primoinfecţia herpetică evoluţie – remisie spontană în 1-2 săptămâni Complicaţii:  Piodermizări – apariţia pustulelor  Herpes genital reprezintă poartă de intrare pentru boli cu transmitere sexuală  Meningo-encefalita herpetică  Septicemia cu diseminări viscerale Herpes virusuri: ZONA ZOSTER Sin. Herpes zoster (epidermoneuroviroză cu caracter acut) Ag. Etiologic: V. varicelo-zosterian (herpes virus-varicellae) primoinfecţia – varicela recăderea – zona zoster Incidenţă: 4 %0 din populaţie rar la copii – forme abortive, dureri reduse la copii = SIDA (90%) 60% peste 45 de ani sexe egal implicate Factori favorizanţi: traumatisme infecţii acute şi cronice intoxicaţii alimentare corticoterapie prelungită SIDA – în special când apare la copii tumori: sindrom paraneoplazic – în special formele extinse - există o corespondenţă între localizarea tumorii şi topografia leziunii Localizare: unilaterală dermatomerică toracic (50%), cervical, trigemen, lombosacral Simptomatologi:  Durerea - prima manifestare precede, însoţeşte şi urmează erupţiei poate lipsi: neuropatie diabetică, alcoolică  Nevralgia post-zosteriană neobişnuită la copii creşte ca incidenţă şi severitate cu vârsta  Eritem - plăci şi placarde roşii vii margini bine delimitate unilaterale  Vezicule - mici, perlate izolate / confluente  Bule - rezultate prin confluarea veziculelor  Pustule  MICOZE CUTANEO-MUCOASE DERMATOFIŢII TINEA CAPITIS Sin. Pilomicoze Incidenţă copii - în special şcolari Localizare pielea păroasă a capului alte zone păroase FORME CLINICE TINEA CORPORIS Sin. Herpes circinat Ag. etiologic T. mentagrophytes, T. violaceum, T. rubrum, T. verrucosum Sursa de infecţie omul bolnav animale – pisici, câini, vite Perioada de incubaţie 1-3 săptămâni Simptomatologie: Plăci eritemato-scuamoase rotunde unice / multiple evoluţie centrifugă bordură eritemato- edematoasă cu vezicule, scuame, pustule – la periferie centrul – palid, lipsit de scuame Prurit mai accentuat la periferie Dg diferenţial: ❑ Eczema numulară – bilaterală, aspect uniform, fără bordura eritemato-edematoasă ❑ Eczematide – pete eritemato-scuamoase cu margini rău delimitate ❑ Eritem polimorf – eritem în cocardă,localizate pe membre ❑ Psoriazis – la periferia plăcilor eritemato- scuamoase un chenar eritematos neacoperit cu scuame, fără prurit, semnul spermanţetului şi al lui Auspitz pozitive ❑ Pitiriazis versicolor – pete şi plăci depigmentate / hiperpigmentate cu scuame fine, excepţional pruriginoase TINEA CRURIS Epidermofiţie inghinală Eczema marginatum Hebra Ag. etiologic T. rubrum, E. floccosum Incidenţă sexul masculin mai afectat Factori favorizanţi umiditate, căldură sexul masculin obezitatea Contaminarea autoinoculare – din focare interdigitale de la alte persoane infectate Localizare: inghinal partea superioară a coapsei, org. genitale, perianal, interfesier iniţial unilateral, apoi bilateral Simptomatologie: Placard eritemato-scuamos periferie – *bordură de atac* – eritemato-edematoasă roşu-viu + vezicule, contur micropoliciclic, margini bine delimitate central – culoare roşie-maronie + scuame furfuracee Prurit mai intens la periferie Leziuni de grataj Lichenificare – în formele cronice TINEA PEDIS ET MANUS Ag. Etiologic: T. interdigitale, E floccosum, T. mentagrophytes Factori favorizanţi: umezeală - hiperhidroză grătare de duşuri ciorapi de material plastic cizme de cauciuc şi adiddaşi saloanele de pedichiură Localizare: - mai frecvent în spaţiile interdigitale, la picioare - debut în spaţiul IV interdigital, de unde se extinde spre celelalte spaţii interdigitale, spre faţa plantară şi dorsală a piciorului - iniţial unilaterală devine rapid bilaterală Simptomatologie:  Eritem iniţial pată apoi placă eritematoasă roşie vie margini bine delimitate,contur micropoliciclic  Scuame aşchioase implantate la periferia eritemului  Macerat situat în fundul pliului, datorită umidităţii aderent de planurile subiacente  Vezicule dishidrotice la periferia plăcii eritematoase prin spargere creează un contur micropoliciclic  Hiperkeratoză - în formele cronice însoţite de fisuri  Prurit odată cu apariţia zemuirii  A! A! A! apariţia pruritului în cazul micozelor cutanate semnifică dezvoltarea unei reacţii de sensibilizare faţă de prezenţa antigenelor micotice. Odată cu apariţa pruritului putem vorbi despre o eczemă micotică A! A! A! Utilizarea abuzivă şi fără discernământ a dermocorticoizilor în micoze determină o amendare înşelătoare şi rapidă a pruritului şi a eritemului, dar este urmată invariabil de o ulterioară exacerbare a acestor în paralel cu extinderea explozivă a micozei Tratament  Profilaxie utilizarea săpunurilor antibacteriene uscarea picioarelor după baie aplicarea pudrelor antifungice după baie folosirea ciorapilor de bumbac pentru absorbţia transpiraţiei schimbarea frecventă a ciorapilor aplicarea pudrelor antifungice în pantofi tratarea cât mai rapidă a unei micoze Tratament  Local Coloranţi - sol Castellani Terbinafina (Lamisil) – unguent Ciclopiroxalamina Isoconazol nitrat (Travogen); + diflucortolon-21-valerat (Travocort) Tolnaftat (Miconaft) - cremă Epilare mecanică - în pilomicoze inflamatorii Onicomicoze – Ciclopirox (Batrafen – lac) – 1x / 2 zile Tratament  General Griseofulvin M = 3x2tb /zi la adult , timp de 4-8 săptămâni Terbinafina (Lamisil ) = 1tb /zi timp de 2-6 săptămâni Itraconazol (Orungal) - Onicomicoze = 2x2 tb/zi în 3 serii de câte o săptămână cu 3 pauză între ele - rezultate excelente - În restul dermatofiţiilor = 2x1 tb/zi timp de 14 zile Fluconazolul (Diflucan) = 50-150 mg/zi Ketoconazol (Nizoral) CANDIDOZE CUTANEO- MUCOASE Ag. Etiologic Candida albicans (C.A.) aparţine levurilor – organisme unicelulare în mod normal sunt saprofite trecerea în formă patogenă – legată de modificări ale terenului forma patogenă – prezintă filamente moniliazice - pseudohife Diagnosticul candidozelor - întrunirea următoarelor criterii:  dezvoltarea abundentă pe mediu de cultură  număr mare de colonii  evoluţie clinică  proba terapeutică Factori favorizanţi şi predispozanţi diabet – impregnarea tegumentelor şi mucoaselor cu glicogen malnutriţie – reducerea IgA secretor corticoterapia, citostatice – acţiune imunosupresivă antibioterapia prelungită – stimulare directă, inhibarea florei antagoniste transpiraţii excesive – diluarea filmului lipidic anticoncepţionale orale utilizarea spermicidelor Simptomatologie  Eritem - roşu-viu margini bine delimitate pete, plăci şi placarde  Depozit alb consistenţă – cremoasă, brânzoasă, slăninoasă, lăptoasă frecvent - aderent de tegument  Pustule - mai albe peribucal, perigenital  Prurit în special în formele intertriginoase, şi cele genitale, violent apariţia pruritului semnifică dezvoltarea unei reacţii de sensibilizare faţă de structuri antigenice candidozice Tratament  Local Coloranţi – sol Castellani Natamicina (Pimafucin) – cremă, suspensie, Ketaoconazol (Nizoral) – cremă, ovule Asocieri de antimicotic+dermocorticoid + antibiotic este justificată de prezenţa reacţiilor de sensibilizare şi a dezechilibrului produs în flora saprofită – Pimafucort (natamicină + hidrocortizon + neomicină) – cremă, unguent, loţiune Vulvo-vaginita candidozică - ovule Pimafucin, Macmiror, Lomexin (fenticonazolnitrat 2%), Nizoral, Gyno-travogen  Candidoza orală – gargarisme cu sol bicarbonat de sodiu (1 lingură la 1 l apă) – fluconazol (Diflucan) suspensie, se menţine suspensia în cavitatea bucală 3- 4 minute – coloranţi – albastru de metilen, cristal violet – suspensie Pimafucin / Pimafucort  General - rezervat în general formelor cronice Fluconazol (Diflucan) = 50-150 mg/zi; doză unică (150 mg) – balanite, vaginite, în rest 50 mg/zi Itraconazol (Orungal) = 100 mg/zi Ketokonazol ( Nizoral ) = 200 mg/zi Stamicin, nistatin – absorbţie minimă  Tratarea rezervorului oral şi intestinal PITIRIAZIS VERSICOLOR Tinea versicolor Ag. Etiologic: Pityrosporum orbiculare (Malassezia furfur) există la 85% din populaţie în condiţii saprofite Factori favorizanţi hipersecreţia sudorală şi umiditatea - hiperhidroza haine care nu permit perspiraţia căldura şi transpiraţia în timpul expunerii la soare graviditatea climatul umed, transpiraţie abundentă exces de topice liposolubile lipsa de igienă contraceptive orale determinism genetic – susceptibilitatea individuală boli debilitante – SIDA, neoplazii, hipercorticism endogen şi iatrogen aplicări ale uleiurilor de avocado, alune, cremelor fotoprotectoare Cond.de apariţie contaminări interumane – rar Localizare gât, piept şi spate abdomen, rădăcina membrelor, scalp, ceafă şi faţa Simptomatologie  Pete hipo/hiperpigmentate bine delimitate izolate sau confluente în plăci şi placarde policiclice  Scuame Fine, furfuracee acoperă eritemul se detaşează cu uşurinţă  Prurit – ocazional, moderat Semne clinice  Semnul talajului evidenţierea scuamelor tărâţoase în urma gratajului cu unghia sau cu o lamă  PSORIAZIS maladie reacţională plurifactorială boală de dialog dermo-epidermic descrisă pentru prima dată de Hipocrate Caracteristici întâlnită numai la om evoluează toată viaţa vindecarea definitivă nu este garantată frecventă în regiunile temperate şi nordice rar – zonele calde şi rasa galbenă nu există la eschimoşi şi indienii sud americani frecvenţa în populaţie – 1,4% caracter familial vârsta de debut = copil (12 –13 ani), adult debutul sub 10 ani va genera forme mai severe distribuţie egală între sexe Etiopatogenie alterarea echilibrului dintre diviziunea şi diferenţierea keratinocitelor accentuarea epidermopoezei turnoverul epidermic este de 7 ori mai crescut ca la normali durata medie de viaţă a keratinocitelor = 3-4 zile IPOTEZE ETIOPATOGENICE  teoria autoimună datorită pierderii toleranţei autoimune, cu existenţa autoanticorpilor serici (alfa 2 globuline) după difuzarea autoanticorpilor prin capilarele pielii determină un efect stimulant asupra mitozelor  teoria transmiterii ereditare existenţa cazurilor familiale existenţa modificărilor histologice şi histochimice la nivelul tegumentului aparent sănătos = psoriazis latent pe fondul căreia factorii trigger declanşează psoriazisul (fenomenul Koebner) gena pentru psoriazis – pe perechea a 6-a de cromozomi (purtătoare a genelor sistemului de histocompatibilitate majoră)  teorii imunologice  teoria defectului celular T supresor alterarea funcţiei celulelor T CD 8 supresoare, ce previn producerea de factori inhibitori necesari în controlul hiperproliferării epidermice  teoria antigenului ascuns de strat cornos normal : Ac serici nu pot atinge Ag de strat cornos datorită unei bariere epidermice fiziologice în psoriazis: traumatismele şi enzime hidrolitice servesc la demascarea Ag, cu eliberarea sa într-o formă ce poate reacţiona cu Ac şi fracţiunile complementului seric  teoria defectului genetic al keratinocitului şi răspunsului său la citokine Factori favorizanţi sezonul rece infecţii ale căilor respiratorii superioare alimente bogate în lipide tulburări endocrine – hipoziză, tiroidă, corticosuprarenale hepatopatii cronice medicamente fumat SIDA alcoolul Factori declanşatori = Factori trigerri traumatisme, microtraumatisme cronice şocuri emoţionale – modificări ale secreţiilor hormonilor encefalici şi supra-renalieni Localizare de elecţie Coate Genunchi Regiunea sacrată Pielea păroasă a capului Simptomatologie ERITEM SCUAME LEZIUNI ACROMICE ASIMPTOMATIC ERITEM Pete, plãci, placarde roşu-violaceu margini bine delimitate SCUAME Albe-cenuşii pluristratificate uşor detaşabile nu acoperă în întregime eritemul chenarul lui Woronoff Evoluţie boală cronică cu evoluţie imprevizibilă ciclicitate anuală – exacerbări toamna şi iarna, ameliorări – vara existenţa perioadelor lungi, chiar multianuale, de remisie TRATAMENT LOCAL  Decapante : acid salicilic 3 - 5 % rezorcina 2 – 3% ureea 5 - 10% Reductoare : crisarobina 0,25 – 0,5% , cignolin 0,1-3% - acţiune antimitotică (A! efect iritant), se aplică 30 de minute oleum cadinii 15-20%, ihtiolul, coaltar 10 – 20% Dermocorticoizi – acţiune antiinflamatorie, citostatică şi de inhibare a fosfolipazei A 2 – dezavantaj – recădere rapidă la oprirea tratamentului Calcipotriolul (Daivonex), analog al vitaminei D3 – stimularea diferenţierii şi inhibarea proliferării keratinocitelor Anaxeryl (ditranol, ichtiolamoniu, ac.salicilic, rezorcină, balsam de peru), 1aplicare / zi Fototerapia naturală sau artificială – UVA / UVB - inhibă sinteza de ADN Fotochimioterapia – PUVA = ultraviolete A + psoraleni (local sau sistemic) – inhibă replicarea AND, efect imunosupresor local TRATAMENT GENERAL  Retinoizi - etretinatul şi acitretinul - scăderea proliferării epidermice, a inflamaţiei şi a chemotactismului neutrofilelor A! teratogenitate şi hiperlipoproteinemie - Neotigason = 0,5-1 mg / kg corp / zi Ciclosporina (Sandimun) = 2,5mg/kg corp / zi până la maxim 5 mg/kg corp / zi - A! afectare renală şi HTA Methotrexat =15-25 mg / săptămână în 3 prize la 12 ore interval - A! funcţiile hepatice Antiinflamatoare nesteroidiene – doar în psoriazisul artropatic, în rest sunt  TUMORI CUTANATE MALIGNE MELANOM  MELANOMUL Sin. Nevocarcinom neoplazie malignă a sistemului melanocitar Caracteristici cea mai gravă tumoră malignă cutanată polimorfism clinic prognostic rezervat – deces 100% la doi ani fără tratament Factori favorizanţi traumatismele locale, atât cele unice, cât şi iritaţiile repetate radiaţiile solare tulburări hormonale – disfuncţii hipofizare, ovariene, suprarenale sexul feminin - 2/3 din MM sarcina şi menopauza factorul genetic – predispoziţia vârsta – mai frecvent între 40-60 de ani rasa albă (blonzi, ochi albaştrii) necunoscut - în peste 60% din cauze Semnele de transformare malignă a unui nev  Regula ABCDE A – Asimetrie B – Margine (Border) neregulate C – Culoare de intensitate variat[ D – Diametru peste 0,6 mm E – Reliefare (Elevation) - Evolutie - crestere a dimensiunilor Localizare la nivel cutanat - în special în raport cu localizarea lez. precanceroase: plante, călcâi, subunghial, faţă, pielea păroasă a capului, trunchi, membre mucoasa bucală mucoasa geniatlă sistem nervos central ochi, meninge Forme clinice ❖ M.M. cu extensie în suprafaţă pată pigmentară neinfiltrată, uşor reliefată zona centrală – proeminentă, burjonată, mamelonată, ulcerată zona periferică - evoluează similar leziunii iniţiale ❖ M.M. nodular nodozitate rotundă, vegetantă, neregulată baza infiltrată ulcerare în cursul evoluţiei ❖ M.M. acromic apare în pielea sănătoasă aspectul unui chist sau a unei veruci debut – nodul roz, roşu, de culoarea pielii normale evoluţie – se erodează şi sângerează  M.M. cu extensie în suprafaţă pată pigmentară neinfiltrată, uşor reliefată zona centrală – proeminentă, burjonată, mamelonată, ulcerată zona periferică - evoluează similar leziunii iniţiale  M.M. nodular nodozitate rotundă, vegetantă, neregulată baza infiltrată ulcerare în cursul evoluţiei ❖ M.M. subunghial o pată subunghială maronie ce despică unghia şi care se extinde spre partea distală dar persistă şi la nivelul locului de debut mai frecvent peste 50 de ani ❖ M.M. al pielii păroase a capului mai puţin pigmentat, de aspect conopidiform, erodat metastazează rapid datorită circulaţiei bogate sanguine şi limfatice ❖ M.M. pe melanoza precanceroasă Dubreuille apariţia de mici nodozităţi negre-strălucitoare pe placa maronie apare după o perioadă de latenţă de 1 până la 30 de ani Metastaze locale MM Tratamentul  Profilaxia – evitarea traumatismelor şi a expunerii la soare  Chirurgical – excizia chirurgicală cu zonă de siguranţă  Radioterapia – radiorezistenta  Laserterapia – mai sigură  Chimioterapia pre şi postchirurgicală  Alte metode Frenatori hipozizari Hormoni glucocorticoizi Imunoterapia – nespecifică: vaccinare BCG; specifică: inoculări de material autolog iradiat Interferon – s a organismului dotata cu proprietati antivirale, anticanceroase si modulatoare ale f imune BOLI TRANSMISE PE CALE SEXUALĂ *B T S* BTS - originea - INFECŢIOASĂ - localizarea - ORGANELE GENITATE - transmiterea - RAPORTURI SEXUALE BTS - BOLI RUŞINOASE - BOLI VENERICE - BOLI CU TRANSMITERE SEXUALĂ - INFECŢII TRANSMISE SEXUAL (MS) VENEROLOGIA - specialitate medicală care se ocupă cu studiul, diagnosticul, profilaxia şi tratarea Bolilor cu Transmitere Sexuală DERMATOVENEROLOGIE - mare varietate de leziuni (sifilis) care sunt greu de diferenţiat de alte afecţiuni TRILOGIA VENERIANĂ - SIFILIS - GONOREE - ŞANCRU MOALE Caracteristicile BTS: - creşterea progresivă a incidenţei afecţiunilor - repersursiunile BTS asupra sănătăţii femeilor tinere şi asupra sterilităţii (60% de orig veneriană) -transmiterea inf veneriene de la mamă la făt (avorturi, mortinatalitate, patolog nou născutului) - repercursiuni la distanţă ( sifilis cardio-vascular, nervos, SIDA, neoplasme genitale) - creşterea frecvenţei BTS de origine virotică (probleme terapeutice) Caracteristici BTS: - frecvenţa crescută a formelor asimptomatice a unor BTS (gonoree, herpes, SIDA) ce constituie surse de infecţie pentru parteneri - apariţia unor suşe de ag patogeni rezistente la antibiotice - apariţia unor noi BTS (SIDA) care se extind cu o viteză uluitoare Incidenţa BTS: - 100.000.000 BTS / an (OMS) - în realitate 10 X mai mare (fenomen iceberg) - în ţările avansate - 10-15% din populaţia aflată în perioada de activitate sexuală face annual una sau mai multe BTS - creşte cu 10-15% în fiecare an - explozii epidemiologice Atenţie !!! Existenţa infecţiilor veneriene duble sau triple - 10-15% din bărbaţi - 25-60% din femei Cauzele : - războaie, mari mişcări de populaţie - dezintegrarea structurilor sociale şi ale reţelei sanitare - neglijarea măsurilor de prevenţie - migrarea mâinii de lucru - activităţii departe de casă - dezvoltarea turismului - modificarea comportamentului sexual - extinderea manifestărilor de patologie sexuală - schimbarea opticii asupra bolilor venerice Cauze: SANITARE şi LEGISLATIVE - continua reorganizare a sistemului sanitar - lipsa de interes din partea personalului medical - un anumit grad de ignoranţă - lipsa aplicării unor măsuri coercitive - tratamentul BTS este OBLIGATORIU - lipsa efectuării educaţiei sanitare Cauze: SOCIALE - sărăcie, lipsa de perspectivă - şomajul - prostituţia Cauze: INDIVIDUALE - ignoranţa - mentalitatea potrivit căreia aceasta mie nu mi se poate întâmpla - ruşinea SIFILIS ISTORIC: - 3000 î.e.n. în Asia de sud - Egiptul antic - (Vechiul Testament) - 100 e.n. în Europa - în Europa - de marinarii lui Columb (1493) - chirurgul portughez Ruz Diaz de Isla - Spania ---regat. Neapolelui --- Franţa (Carol VIII-lea) - mercenarii din epoca renaşterii - răspunzători de răspândirea bolii în întreaga Europă - marea epidemie de sifilis din secolul al XVI-lea - sec XIX - Fournier - descriere completă a bolii - 1905 - ag etiologic - Schaudin şi Hoffman - 1943 - intraoducerea penicilinei - John Mahoney ETIOLOGIE: Treponema pallidum - spirochetă (nu poate fi cultivată in vitro) - 3 tipuri de mişcări - rotaţie, pendulare, translaţie - sensibilă şi puţin rezistentă în mediu - ultramicroscopie - luminoase pe fond întunecat - cultivarea la animalul de experienţă - iepure CONTAMINAREA: - DIRECT - veneriană - 98% - neveneriană - sărut, înţepături, transfuzii - INDIRECT - obiecte (1%) - UMORI - lichid spermatic (secundar şi latent), lapte matern (secundar), salivă A! 1. Tp - au capacitatea de a străbate tegumente şi mucoase indemne 2. Infecţia este sistemică - prin transport sanguin 2. Asocierea cu HIV CARACTERISTICI GENERALE: 1. Lipsa simptomelor subiective 2. Caracter rezolutiv - al leziunilor cutanate 3. Mare contagiozitate - perioadele iniţiale 4. Caracter destructiv - sifilisul tardiv 5. Reinfecţia - reapariţia bolii la un bolnav vindecat 6. Suprainfecţia - apariţia leziunilor corespunzătoare stadiului bollii SIFILISUL PRIMAR Simptomatologie: 1. ŞANCRUL DUR 2. ADENOPATIA LOCO-REGIONALĂ 3. LIPSA SIMPTOMELOR SUBIECTIVE ŞANCRUL DUR ( Silifom primar) - apare = în ziua 21 ( 10-90 zile) - lipseşte = Sifilis decapitat ( post transf., sif. cong., utilizarea antibiotic) - localizare = la locul inoculării - B - şanţ balano-prep., gland, faţa int a prepuţului - F - labii, introitul vaginal, mucoasa vaginală - alte localizări - buze, degete, cavitatea bucală, perianal, endouretral ŞANCRUL DUR ( Sifilom primar) - dimensiuni -pată rotund-ovalară (1-1,5 cm) - număr - unică (rar mai multe) - culoare - roşie-maronie - suprafaţa - fin erodată - acoperită - fină serozitate - pe mucoase - crustă - pe tegument - margini - bine delimitate - reliefată uşor din planul pielii - indurată la bază - fără caractere inflamatorii - se vindecă fără cicatrice (35-40 zile) ŞANCRU DUR (forme atipice) - dimensiune - Pitic - Gigant - suprafaţă - Ulcerat - Hipertrofic - pe buze - aspect - În balama / oglindă / pişcot - la comisuri - Fisurat ADENOPATIE LOCO-REGIONALĂ - apare în ziua a 28-a - localizare - unilaterală - bilaterală - poliganglionară - *cloşca cu pui* - aflegmazică - mobilă - rezolutivă - (2-6 luni) - asimptomatică DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL: 1. EROZIUNI POSTRAUMATICE - liniare, dureroase 2. HERPES GENITAL - vezicule în buchet, arsură, durere 3. SCABIA - prurit nocturn, coexist cu alte localizări 4. ŞANCRUL MOALE - ulceraţii zdrenţuite, dureroase 5. AFTE GENITALE- microulceraţii dureroase, cu margini albe 6. BALANITA CANDIDOZICĂ - depozit alb, prurit 7. ERITEM FIX MEDICAMENTOS - asimptomatic 8. ECTODERMOZA PLURIORIFICIALĂ -ulceraţii dureroase 9. EPITELIOMUL SPINOCELULA - fără caracter rezolutiv, lent 10.ERITROPLAZIA QUEYRAT - pată roşie, rotundă, strălucitoare 11.BOALA NICHOLAS- FAVRE- adenopatie inghinală, dureroasă 12. BARTHOLINITA - nodozitate a labiilor, durere, edem SIFILIS SECUNDAR DE PRIMĂ IZBUGNIRE CARACTERISTICI: - la 6-7 săptămâni de la apariţia şancrului - durează 4-8 săptămâni - manifestările cutanate - superficiale - diseminate - rezolutive - expresia unei septicemii sifilitice SIMPTOMATOLOGIE: A. MANIFESTĂRI CUTANATE - ROZEOLELE SIFILITICE - SIFILIDE PAPULO-LENTICULARE - ANGINA SIFILITICĂ (sifilide eritematoase ale muc.) B. MICROPOLIADENOPATIA C. LIPSA SIMPTOMELOR SUBIECTIVE D. MANIFESTĂRI GENERALE - CEFALEE - FEBRĂ - (precede cu o săptămână erupţia) - DURERI - osteocope, nevralgic ROZEOLE SIFILITICE (SIFILIDE ERITEMATOASE): - pete rotund ovalare (5-15 mm) - margini rău delimitate - culoare roză - fără scuame - nepruriginoase - dispar la vitropresiune - multiple - localizare - flancuri, torace, braţe şi antebraţe - respectă faţa şi gâtul ANGINA SIFILITICĂ: (sifilidele eritematoase ale mucoaselor) - pete roşii-violacee, izolate sau confluente - asimptomatice - localizate - fundul gâtului, amigdale, stâlp SIFILIDE PAPULO-LENTICULARE - diseminate - culoare roşie-arămie - la periferie - cerc scuamos (guleraşul lui Biett) - localizare - mai frecvent la nivelul palmelor SIFILISUL SECUNDAR RECIDIVANT CARACTERISTICI: - în continuarea rozeolelor / după o perioadă de latenţă - apare până la 2-3 ani de la debutul bolii - erupţia - iniţial - diseminată - apoi - concentrată SIMPTOMATOLOGIE: - SIFILIDE - papule roşii-cărămizii, arămii, ruginii - Lipsa simptomelor subiective - Leucomelanodermia sifilitică - *colirul lui Venus* - Atingerea fanerelor - leziuni unghiale - eroziuni, decolări, îngroşări - alopecie sifilitică - difuză, în luminişuri, latero- sprâncenoasă SIFILIDE: dpdv a dimensiunii - mici - foliculare - piele aspră la pipăit - mijlocii - pe faţă şi frunte *coroana veneriană* - mari - dispuse în arcuri de cerc dpdv a suprafeţei - psoriaziforme - scuame, pe palme şi plante - vegetante - pe bărbie, nas - papulo-erozive - *condiloma plata* - fisurate - la nivelul comisurilor - ulcerate - centrate de cruste negre - acneiforme - veziculo-pustule - herpetiforme - veziculo-pustule în buchet SIFILISUL TERŢIAT CARACTERISTICI: 1. Leziunile cutanate apar după 3-20 de ani de la debut 2. Cu cât debutul este mai tardiv cu atât leziunile sunt mai puţine, mai izolate şi au un caracter mai destructiv 4. Localizare - asimetrică, cu tendinţă de extindere 5. Leziunile sunt sărace în treponeme 6. Leziunile sunt rezolutive, şi în lipsa tratamentului 7. Apariţia de noi leziuni la periferie 8. Imunitate cu găuri 9. Hiperreacztivitate locală la antigene treponemice - caracterul destructiv al gomelor SIMPTOMATOLOGIE: 1. TUBERCULI 2. GOME 3. LIPSA SIMPTOMELOR SUBIECTIVE 4. LEZIUNI ALE MUCOASELOR - perforarea asimptomatică a palatului - glosita scleroasă / gomoasă/ sclero-gomoasă 5. MANIF. NEUROLOGICE -TABES, PARALIZA GENERALĂ PROGRESIVĂ 6. MANIF CARDIOVASCULARE - ANEVRISM AORTIC, CORONARITĂ OSTIALĂ, AFECTAREA VALVULELOR AORTICE 7. MANIF. OSTEOARTICULARE - OSTEOLIZĂ GOMOASĂ, ARTRITĂ, ARTRALGII TESTE TREPONEMICE - specificitate mai mare, frecvent reacţii fals pozitive 1. TPHA ( Treponema Pallidum Hemmagglutinasion Assay) - hematiile puse îm contact cu treponemele lizate cu ajutorul ultrasunetelor aglutinează în prezenţa Ac antitreponemici din serul de cercetat - se pozitivizează înaintea VDRL-ului 2. FTA-ABS ( Fluorescent Treponemal Antibody - Absorbtion) - test de fluorescenţă-absorbţie al anticorpilor treponemici - marcarea cu fluoresceină a complexului Ac-Ag 3. TESTE ENZIMATICE - cu scop de cercetare 1. Reacţii fals pozitive ( mai frecvent în cazul testelor netreponemice) - acute - cu caracter tranzitor - inf bacteriene, virale, protozoare, chlamydie, după vaccinări, în sarcină - cronice - persistă toată viaţa - neoplazii, boli de sânge, boli autoimune 2. Reacţii fals negative - în sifilisul primar, sifilisul latent, sifilisul terţiar 3. Serologia discordată - alternarea de rezultate pozitive şi negative - sifilisul tardiv 4. Serologia rezistentă - vindecare certă, în urma unui tratament bine condus, cu rezultate serologice pozitive 5. Serologia ireductibilă - serologie pozitivă după continuarea tratamentului, în ciuda vindecării pacientului TRATAMENTUL SIFILISULUI 1. PENICILINA G - acţiune şi eliminare rapidă 2. BENZATIN BENZYL PENICILINA (MOLDAMIN) - efect retard foarte lung 3. PROCAIN PENICILINA G (EFITARD) - amestec de peniciline cu acţiune rapidă (Penicilina G) şi lentă şi prelungită (Procain penicilina G)