Inervația Membrului Inferior - Curs 12.1AM PDF

INERVATIA MEMBRULUI INFERIOR PLEXUL LOMBAR Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor T12 – L5, în felul următor: - ramurile ventrale T12 si L1 formează un trunchi care se divide: - intr-o ramură superioară : - nervul iliohipogastric...

INERVATIA MEMBRULUI INFERIOR PLEXUL LOMBAR Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor ventrale ale nervilor T12 – L5, în felul următor: - ramurile ventrale T12 si L1 formează un trunchi care se divide: - intr-o ramură superioară : - nervul iliohipogastric - nervul ilioinghinal - o ramură inferioară care împreună cu ramura superioară a lui L2 vor forma - nervul genitofemural - ramura inferioară a lui L2 împreună cu ramurile ventrale L3, L4 vor forma un trunchi din care se desprind: - o ramură anterioară din care pleacă: - nervul obturator - o ramură posterioară din care pleacă: - nervul femural cutanat lateral - nervul femural - nervul L4 trimite o ramură la L5 cu care formează:- trunchiul lombo-sacrat Plexul lombar Plexul lombar are o formă triunghiulară, fiind situat între inserţiile laterale şi cele mediale ale muşchiului psoas. Ramurile plexului apar la nivelul marginii laterale a muşchiului psoas, cu excepţia nervului genito-femural care îl perforează (şi se plasează pe faţa anterioara a muşchiului) şi a nervului obturator care apare pe marginea medială a acestuia. Plexul lombar dă ramuri colaterale, cum ar fi: nervii iliohipogastric, ilioinghinal, genito-femural şi cutanat femural lateral; precum şi ramuri terminale, şi anume : nervul obturator şi nervul femural. NERVUL ILIOHOPOGASTRIC I. TRAIECT ŞI RAPORTURI Apare în porţiunea superioară a marginii laterale a muşchiului psoas, trece posterior de rinichi, anterior de muşchiul pătrat al lombelor, străbate muşchiul transvers şi se aseaza intre acesta si muschiul oblic intern al abdomenului indreptandu-se inapoi si inainte pe care îl perforează în dreptul orificiului profund al canalului inghinal trecând între aponevrozele celor doi muşchi până la teaca muşchiului drept abdominal. II. DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV rr.musculare -m.drept abdominal -m.transvers al abdomenului -m.oblic intern al abdomenului -tegumentul regiunii Cutan lateral laterale a fesei şi coapsei în porţiunea sa rr.senzitive: superioară -tegumentul regiunii Cutan anterior pubiene a abdomenului NERVUL ILIOINGHINAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Nervul ilioinghinal este situat inferior de nervul iliohipogastric. Străbate muşchiul transvers în dreptul crestei iliace şi se dispune între acesta şi muşchiul oblic intern. Pătrunde în canalul inghinal, se alătură elementelor funiculului spermatic, devine superficial şi dă ramurile terminale II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV rr.musculare -mm.laţi ai abdomenului -tegumentul regiunii inghinale (nn.scrotali rr.cutanate anterioare anteriori) -tegumentul feţei mediale a coapsei şi rădăcina penisului NERVUL GENITOFEMURAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Este un nerv mixt. Ia naştere pe faţa anterioară a muşchiului psoas, apoi coboară într-o dedublare a fasciei muşchiului, pe faţa anterioară a acestuia, în ţesutul lax subperitoneal. Are traiect spre lateral încrucişând ureterul şi apoi vasele spermatice. Nervul genitofemural dă naştere la două ramuri: -ramura genitală ce pătrunde prin orificiul inghinal profund în canalul inghinal şi se anastomozează cu nervul ilioinghinal (ramură mixtă) -ramura femurală ce urmează traiectul vaselor iliace externe, ajunge prin lacuna vasculară în teaca vaselor femurale şi se distribuie pielii trigonului femural (ramură senzitivă) II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE MOTOR SENZITIV Ramura genitală -m.cremaster -tegumentul scrotului -m.dartos sau a labiilor mari -tegumentul regiunii Ramura femurală superioare a trigonului femural ( Scarpa) NERVUL CUTANAT FEMURAL LATERAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Este un nerv senzitiv. Apare pe marginea laterală a muşchiului psoas , încrucişează oblic creasta iliacă, trece peste muşchiul iliac şi părăseşte bazinul la câţiva centimetri sub spina iliacă antero-superioară. La coapsă coboară vertical într-o dedublare a fasciei lata. Ramurile terminale ale nervului cutanat femural lateral sunt: -ramura fesieră ce înconjoară muşchiul tensor al fasciei lata (se distribuie tegumentului porţiunii supero-laterale a fesei ) -ramura femurală ce perforează fascia lata şi devine superficială (se distribuie tegumentului porţiunii superioare a feţei laterale a fesei ) II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIUL DE INERVAŢIE - SENZITIV Ramura fesieră -tegumentul regiunii superolaterale a fesei Ramura femurală -tegumentul regiunii anterolaterale a coapsei NERVUL FEMURAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Este un nerv mixt. Ia naştere între fasciculele muşchiului psoas având un traiect spre lateral şi inferior, apărând la marginea laterală a muşchiului psoas. Pătrunde în fosa iliacă, unde se află în şanţul dintre muşchiul psoas (medial) şi muşchiul iliac (lateral), fiind acoperit de peritoneul parietal, de cec în dreapta şi de colonul sigmoid în stânga. Nervul femural iese din bazin prin lacuna musculară, venind în raport : -anterior cu ligamentul inghinal -medial cu artera şi vena femurală (de care este despărţit prin arcul iliopectineu ) -lateral cu muşchiul iliopsoas După ce a părăsit bazinul ajunge pe faţa anterioară a coapsei în trigonul femural unde după un scurt traiect se împarte în ramurile sale. Ramura terminală este nervul safen. Acesta însoţeşte artera femurală şi la nivelul canalului adductorilor, perforează membrana vastoadductorie şi fascia, devine subcutanat, coboară în lungul venei safene mari şi se distribuie pielii feţei mediale a gambei şi piciorului. II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE COLATERALE MOTOR SENZITIV rr. musculare -m.iliopsoas -m.pectineu -m.croitor -m.cvadriceps femural Rr.cutanate -tegumentul feţei femurale anterioare şi mediale a anterioare coapsei RAMURI TERMINALE n. safen: -tegumentul din jurul r.infrapatelară marginii inferioare a rr.cutanate patelei mediale ale -tegumentul feţei mediale a gambei gambei şi piciorului III. ROLUL MOTOR  flexia coapsei pe bazin -m. iliopsoas  extensia gambei pe coapsă -m.cvadriceps  adducţia coapsei -m.pectineu  flexia gambei pe coapsă şi a -m.croitor coapsei pe bazin Aplicaţie practică: LEZIUNI NEUROLOGICE În leziunea nervului femural apare anestezia teritoriului cutanat respectiv şi nu se pot executa mişcările de flexie a coapsei şi extensie a gambei. NERVUL OBTURATOR I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Nervul iese de sub marginea medială a muşchiului psoas şi se îndreaptă în jos şi înainte, pe peretele lateral al pelvisului; parcurge canalul subpubian, ajunge în regiunea medială a coapsei şi se împarte în cele două ramuri terminale. În acest traiect nervul trece între vena iliacă externă, situată lateral şi artera iliacă internă, situată medial. Este încrucişat de ureter, de ductul deferent, la bărbat şi de ligamentul rotund la femeie. La femeie trece prin aria fosetei ovariene, intrând în raport cu ovarul şi pavilionul tubei uterine. În inflamaţia acestor organe durerea se propagă pe teritoriul senzitiv al nervului obturator, până pe faţa medială a genunchiului. În ultima sa parte nervul obturator ajunge în canalul obturator, plasat sub ramura superioară a pubisului, constituind elementul superior al mănunchiului vasculo-nervos obturator. La ieşirea din canalul obturator, nervul se împarte în două ramuri terminale: ramura anterioară şi ramura posterioară (furca obturatorului”). Ramura anterioară coboară vertical între muşchiul pectineu (anterior) şi obturator extern (posterior) şi mai distal între muşchiul adductor lung (anterior) şi adductor scurt (posterior). Ramura posterioară străbate muşchiul obturator extern după care coboară între muşchii adductori scurt (anterior) şi mare (posterior). II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE COLATERALE MOTOR SENZITIV r.musculară -m. obturator extern RAMURI TERMINALE -m.adductor lung -n.cutanat femural -m.adductor scurt medial pentru r. anterioară -m.gracilis tegumentul treimii inferioare a feţei mediale a coapsei -m.adductor scurt r. posterioară -m.adductor mare III.ROLUL MOTOR : adducţia coapsei Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE Lezarea nervului obturator nu are consecinţe grave, deoarece muşchiul adductor lung este inervat de nervul femural, iar muşchiul adductor mare de nervul ischiatic. Cu toate acestea mişcarea de adducţie a coapsei se realizează cu dificultate. În paralizia nervului apare anestezia feţei mediale a coapsei şi feţei mediale a genunchiului, precum şi paralizia adductorilor ce determină imposibilitatea apropierii coapselor. Nevralgia obturatorie care vizează teritoriul amintit apare în caz de afecţiuni anexiale (tubă uterină, ovar), în hernii obturatoare sau în cazul unor afecţiuni inflamatorii ale articulaţiei sacroiliace. PLEXUL SACRAL Plexul sacrat este format din trunchiul lombo-sacrat, din ramurile ventrale ale S1 – S3, la care se adaugă ramura superioară desprinsă din ramura ventrală a nervului S4. Trunchiul lombosacrat (format dintr-o comunicantă a ramurii ventrale L4 şi in intregime L5) coboară pe marginea medială a muşchiului psoas, înaintea sacrului şi a articulaţiei sacoiliace. Ramura ventrală a nervului S1 merge paralel cu marginea superioară a muşchiului piriform şi se uneşte cu trunchiul lombosacral la nivelul marii incizuri ischiadice. Ramura ventrală a nervului S2, trece prin grosimea muşchiului piriform şi se împarte într-o ramură superioară, ce se uneşte cu nervul S1 şi o ramură inferioară care se uneşte cu nervul S3. Ramura ventrală a nervului S3 merge paralel cu marginea inferioară a muşchiului piriform şi se uneşte cu ramura suiperioară a lui S4. Ramura ventrală a nervului S4 se divide într-o ramură superioară, care intră în alcătuirea plexului sacral şi o ramură inferioară, care intră în nervul coccigian. Plexul sacral este acoperit de fascia muşchiului piriform (muşchi pe care se sprijină ) şi de peritoneul parietal, venind în raport cu excavaţia rectouterină la femeie şi cea rectovezicală la bărbat. Medial de plex se află lanţul simpatic sacral, iar lateral muşchiul obturator intern, vasele hipogastrice şi ureterul. Din rădăcinile plexului sacral pornesc nervii pentru muşchii pelvitrohanterieni (nervul pentru muşchiul piriform –S2 şi nervul pentru muşchiul obturator intern –L5-S1). Plexul sacral are o singură ramură terminală –nervul ischiadic şi mai multe ramuri colaterale : nervul fesier superior, nervul fesier inferior, nervul femural cutanat posterior. Plexul sacral şi coccigian NERVUL FESIER SUPERIOR Nervul fesier superior (L4-S1) părăseşte bazinul prin orificiul suprapiriform împreună cu vasele fesiere superioare faţă de care este aşezat medial. Nervul coboară între muşchiul fesier mijlociu şi mic (alături de ramura profundă a arterei fesiere superioare )cărora le asigură inervaţia, şi se termină în muşchiul tensor al fasciei lata (inervează cei trei muşchi cu care vine în raport ). NERVUL FESIER INFERIOR Nervul fesier inferior (L5-S2) părăseşte bazinul prin orificiul infrapiriform, medial de nervul ischiadic împreună cu vasele fesiere inferioare. Coboară peste muşchii gemen superior, obturator intern, gemen inferior şi pătratul femural, fiind acoperit de muşchiul fesier mare. Din nervul fesier inferior se desprind ramuri musculare pentru muşchiul fesier mare şi inconstant pentru muşchii pelvitrohanterieni peste care trece. NERVUL CUTANAT FEMURAL POSTERIOR I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Nervul cutanat femural posterior (S1-S3) părăseşte bazinul prin orificiul infrapiriform, fiind situat medial de nervul ischiadic. Coboară peste muşchii pelvitrohanterieni (împreună cu artera fesieră inferioară ), fiind acoperit de muşchiul fesier mare. Ajunge pe faţa posterioară a coapsei sub fascia lata. Se situează apoi între muşchiul biceps femural şi muşchiul semitendinos şi ajunge în spaţiul popliteu; se împarte în următoarele ramuri: fesiere, perineale, cutanate femurale posterioare. II.DISTRIBUŢIA RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE SENZITIV rr.fesiere -tegumentul porţiunii inferioare a fesei rr.perineale -tegumentele posterioare ale scrotului şi labiilor mari rr.cutanate -tegumentul feţei posterioare a femurale coapsei, spaţiul popliteu şi posterioare porţiunii postero-superioare a gambei. NERVUL ISCHIADIC Nervul ischiadic (L4-S3) este nervul cel mai voluminos din tot organismul şi este singura ramură terminală a plexului sacral. I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Părăseşte bazinul prin partea laterală a orificiului infrapiriform, având medial nervul cutanat femural posterior, mănunchiul vasculo-nervos fesier inferior, şi ruşinos intern (este cel mai lateral element ). La fesă coboară peste muşchii pelvitrohanterieni acoperit de muşchiul fesier mare. Ajunge pe faţa posterioară a coapsei posterior de muşchiul adductor mare, lateral de muşchii semitendinos şi semimembranos şi medial de porţiunea scurtă a muşchiului biceps femural şi muşchiul vast lateral. La coapsă lateral de nervul ischiadic se află arterele perforante din artera femurală profundă şi ramura ascendentă din artera circumflexă femurală laterală, care-i furnizează arterele nutritive. În spaţiul popliteu devine superficial, având lateral muşchiul biceps femural, iar medial muşchiul semitendinos şi semimembranos Anterior şi medial de nerv se află vena poplitee şi ventro - medial de aceasta artera poplitee. Nervul ischiadic este elementul cel mai superficial în fosa poplitee şi cel mai lateral. Nervul ischiadic se împarte în ramurile sale terminale: nervul tibial şi nervul fibular comun (peronier comun). A. NERVUL PERONIER COMUN Nervul peronier comun (L4-L5) este ramura de bifurcaţie laterală a nervului ischiadic. I.TRAIECT ŞI RAPORTURI El se desprinde din nervul ischiadic la nivelul fosei poplitee, după care se îndreaptă inferior şi lateral , pe faţa medială a tendonului biceps femural,apoi pătrunde între acesta şi capul lateral al muşchiului gastocnemian şi înconjoară capul fibulei pe sub originea muşchiului peronier lung Astfel nervul trece în loja laterală a gambei perforând septul intermuscular posterior şi se bifurcă în ramurile terminale: nervul peronier superficial şi peronier profund. II.DISTIBUŢIE IIa.RAMURI COLATERALE  Nervul sural cutanat lateral se desprinde în fosa poplitee, devine superficial şicoboară pe faţa laterală a gambei.  Ramura comunicantă peronieră este superficială şi se uneşte cu nervul sural cutanat medial (din nervul tibial ), formând nervul sural. IIb.RAMURI TERMINALE  Nervul peronier superficial este situat la origine între muşchii peronier lung şi scurt, apoi între peronierul scurt şi extensorul lung al halucelui. În treimea inferioară a gambei furnizeazăramuri pentru cei doi muşchi peronieri, după care perforează fascia  gambieră şi devine subcutanat, dând naştere ramurilor terminale: nervul cutanat dorsal medial şi cutanat dorsal lateral al piciorului.  Nervul peronier profund este ramura de bifurcaţie medială a nervului peronier comun. Ia naştere în loja laterală a gambei , perforează septul intermuscular anterior, apoi muşchiul lung extensor al degetelor. În loja anterioară este situat între muşchiul tibial anterior şi extensorul lung al degetelor, iar mai jos între tendoanele muşchiului tibial anterior şi extensor lung al halucelui,alături de artera tibială anterioară ( pe care o încrucişează superficial, dinspre lateral spre medial) Nervul peronier profund ajunge pe faţa dorsală a piciorului pe sub retinaculul extensorilor , însoţind vasele dorsale ale piciorului până la nivelul primului spaţiu interosos unde dă naştere nervilor digitali dorsali ai piciorului. B. NERVUL TIBIAL I.TRAIECT ŞI RAPORTURI Nervul tibial (L4-S3) se întinde de la unghiul superior al fosei poplitee până la canalul calcaneului. În fosa poplitee constituie elementul superficial şi lateral al mănunchiului vasculo-nervos politeu. Trece printre capetele muşchiului gastrocnemian, apoi coboară pe sub arcada solearului, situându-se între muşchii superficiali (m.triceps sural ) şi profunzi ai lojei posterioare a gambei, alături de artera tibială posterioară. În porţiunea superioară este situat între muşchiul tibial posterior şi flexor al degetelor, iar în treimea inferioară a gambei între muşchiul tibial posterior şi flexor lung al halucelui. Pătrunde în canalul calcanean, prin şanţul retromaleolar medial, unde se împarte în cele două ramuri terminale: nervul plantar medial şi plantar lateral. II.DISTRIBUŢIE IIa.RAMURI COLATERALE  Ramuri musculare- pentru muşchii posteriori ai gambei  Nervul cutanat sural medial –se desprinde din fosa poplitee, devine superficial, şi se uneşte cu ramura comunicantă a nervului fibular, formând nervul sural.  Ramuri calcaneene mediale IIb.RAMURI TERMINALE  Nervul plantar medial este un nerv mixt, predominent senzitiv. Are originea din nervul tibial la nivelul canalului calcanean, acoperit de retinaculul flexorilor, înapoia tendoanelor muşchilor tibial anterior şi flexor lung al degetelor. În continuare este acoperit de muşchiul adductor al halucelui, trecând între muşchiul adductor şi scurt flexor al degetelor. Nervul are un traiect sagital, fiind situat în profunzimea septului plantar medial, împreună cu artera şi venele plantare mediale cu care formează mănunchiul vasculo-nervos plantar medial.  Nervul plantar lateral este tot un nerv mixt, dar predominent motor. De la origine se îndreaptă înainte şi lateral însoţit de vasele omonime. Trece între muşchiul flexor scurt al degetelor şi muşchiul pătrat plantar, pătrunde în septul plantar lateral şi la  nivelul tuberozităţii metatarsianului V se bifurcă în două ramuri terminale: ramura superficială şi ramura profundă. RAMURI COLATERALE TERITORIU DE INERVAŢIE NERV ISCHIADIC MOTOR SENZITIV -m.semitendinos rr. musculare -m.semimembranos -m.biceps femural pentru porţiunea lungă şi scurtă -m.adductor mare RAMURI TERMINALE NERVUL FIBULAR COMUN -tegumentul regiunii n. cutanat sural lateral posterolaterale a (ram colateral) genunchiului şi faţa laterală a gambei. NERVUL FIBULAR SUPERFICIAL -m.peronier lung rr. musculare -m.peronier scurt -tegumentele pentru n.cutanat dorsal medial al faţa laterală deget II şi piciorului : nn.digitali medială deget III cât şi pentru faţa medială a halucelui n.cutanat dorsal lateral al -tegumentele feţei piciorului : nn.digitali laterale deget III şi faţa medială deget I NERVUL FIBULAR PROFUND -m.tibial anterior rr. musculare -m.extensor lung al degetelor -extensor scurt al degetelor -extensor lung al halucelui  -tegumentul feţei nn. digitali dorsali ai laterale a halucelui şi piciorului feţei mediale a degetuluiII. RAMURI TERMINALE NERVUL TIBIAL -tegumentul regiunii n.cutanat sural medial (ram maleolare şi colateral) retromaleolare fibulare, marginea laterală a piciorului -faţa laterală a n. cutanat dorsal lateral (ram degetului IV şi feţele colateral): nn.digitali laterală şi medială a degetului V. -pielea porţiunii rr.calcaneene (rr.colaterale) posterioare a plantei şi călcâiului NERVUL PLANTAR MEDIAL -m.adductor al rr.musculare halucelui -m.scurt flexor al halucelui -m.flexor scurt al degetelor -m.pătrat al plantei -primii doi mm.lombricali nn. digitali plantari comuni : -tegumentul degetelor nn.digitali proprii. I-III şi jumătăţii mediale a degetului IV NERVUL PLANTAR LATERAL -m.abductor al -tegumentul jumătăţii r.superficială degetului mic laterale a plantei şi -m.flexor scurt al ultimile două degete degetului mic (degetul IV numai -m.opozant al jumătatea laterală) degetului mic -mm. Interosoşi r.profundă dorsali şi plantari  -mm.lombricali III, IV -m.adductor al halucelui -m.flexor scurt al halucelui III. ROLUL MOTOR a.Nervul ischiadic  extensia coapsei pe bazin  flexia gambei pe coapsă b.Nervul peronier comun  extensia piciorului ( flexia dorsală) -m.tibial anterior -m.extensor lung al degetelor -m.extensor lung al halucelui  extensia degetelor -m.extensor lung al degetelor -m.extensor scurt al halucelui -m.extensor scurt al degetelor  adducţia şi pronaţia piciorului -m.peronier lung -peronier scurt  flexia plantară a piciorulu -m.peronierul lung c.Nervul tibial  flexia gambei -m.tricepsul sural  flexia piciorului -m.flexor lung al degetelor -m.flexor al halucelui Aplicatii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE O leziune a nervului ischiadic echivalează cel mai des cu o leziune a ramurilor sale terminale. În leziunea nervului se reduce considerabil mişcarea de flexie a gambei, toate mişcările piciorului şi degetelor sunt abolite „piciorul balant”. Paralizia nervului tibial se caracterizează prin abolirea mişcărilor de extensie a piciorului, cât şi a flexiei, adducţiei şi abducţiei degetelor. Ca atitudine particulară în paralizia acestui nerv semnalăm „piciorul valgus”, caracterizat prin flexia şi abducţia piciorului , precum şi „degete în ciocan” , adică hiperextensia primei falange şi flexia celorlalte două , datorită paraliziei muşchilor interosoşi şi lombricalilor. Paralizia totală a ischiadicului nu va permite flexia gambei pe coapsă. Se poate observa o hipotonie fesieră, cu pliul coborât, mersul este posibil, dar este chinuitor, muşchiul cvadriceps permiţând mişcarea înainte a gambei. Reflexul ahilean este abolit. În practica medicală întâlnim rar pareza nervului ischiadic, fiind mai frecventă paralizia parţială, a ramurilor sale terminale. Când tabloul clinic este dominat de sindromul dureros este vorba de nevralgia sciatică, care poate fi o radiculită cu atingerea rădăcinilor L5-S1-S2, sau cu prinderea nervului în gaura de conjugare. Durerea survine brusc pe traiectul nervului, pe faţa posterioară a copsei, spaţiul popliteu, molet, picior, putând atinge paroxisme intolerabile. Unele poziţii antalgice, care măresc scolioza, fac să diminueze durerea. Bolnavul se va sprijini mai mult pe piciorul sănătos. Apar dureri la apăsare în punctele Valleix lombar, juxtavertebral, fesier mijlociu, retrotrohanterian, popliteu, ahilian. Inervaţia senzitivă a membrului inferior – regiune anterioară 1. nerv iliohipogastric (plex lombar); 2. ramură femurală a nervului genitofemural (plex lombar); 3. nerv ilioinghinal (plex lombar); 4. ramuri cutanate anterioare ale nervului femural (plex lombar); 5. ramură cutanată a nervului obturator (plex lombar); 6. ramuri cutanate mediale ale nervului safen (nerv femural - plex lombar); 7. nerv cutanat dorsal medial (nerv peronier – plex sacrat); 8. nerv peronier profund (plex sacrat); 9. nerv cutanat dorsal intermedial (nerv peronier superficial-plex sacrat); 10. nerv cutanat dorsal lateral (plex sacrat); 11. nerv peronier comun (plex sacrat); 12. nerv cutanat femural lateral (plex lombar) Inervaţia senzitivă a membrului inferior – regiune posterioară 1. ramura cutanată laterală (nerv iliohipogastric-plex lombar); 2. nerv cutanat femural lateral (plex lateral); 3. nerv cutanat femural posterior (plex sacrat); 4. nerv cutanat sural lateral (nerv peronier comun-plex sacrat); 5. nerv cutanat sural medial (nerv tibial-plex sacrat); 6. ramuri cutanate mediale ale nervului safen (nerv femural - plex lombar); 7. nerv obturator (plex lombar); 8. ramuri posterioare ale nervilor sacraţi; 9. ramuri posterioare ale nervilor lombari NERVUL RUŞINOS Este format din ramurile ventrale ale nervilor sacraţi S3-S4 şi secundar din S1-S2. Nervul ruşinos inervează perineul şi organele genitale externe. Conţine un contigent de fibre vegetative ce provin din ganglionii simpatici sacraţi şi din segmentele medulare S2- S4 a parasimpaticului sacrat şi sunt destinate viscerelor pelvine. I.TRAIECT ŞI RAPORTURI La origine este aşezat pe faţa anterioară a muşchiului coccigian, apoi se îndreaptă spre posterior părăsind pelvisul prin orificiul infrapiriform, ocoleşte spina ischiatică şi pătrunde în fosa ischiorectală (delimitată între muşchiul obturator intern spre lateral şi ridicător anal spre medial) pe care o parcurge dinspre posterior spre anterior,alături de artera ruşinoasă internă. II.DISTRIBUŢIE RAMURI TERITORIU DE INERVAŢIE COLATERALE -rr.musculare -m.ridicător anal -m.coccigian -nn. Rectali inferiori -m.sfincter anal extern -pielea anusului -rr. viscerale: -viscerelor pelvine nn.splanchnici pelvini RAMURI TERMINALE -nn.perineali -m.ischiocavernos -m.bulbocavernos -pielea regiunii posterioare a scotului sau labiilor mari -n.dorsal al -pielea penisului, prepuţiului şi a penisului glandului (labiilor mici) (clitorisului) NERVUL COCCIGIAN Reprezintă ultima pereche a nervilor spinali, care cu anastomoza cu nervul S5 formează plexul coccigian, care prin ramurile sale asigură inervaţia muşchiului coccigian şi pielea regiunii coccigiene.