Curs Sistem Asistenţă Socială 2025 PDF

1. Prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială Mă surile de prevenire şi combatere a să ră ciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportuni...

1. Prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială Mă surile de prevenire şi combatere a să ră ciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunită ţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin: ❑ la viaţa economică , socială şi culturală a societă ţii, ❑ precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale. Statul,prinpoliticilepubliceinitiate instituie mă suri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate, în vederea respectă rii unor drepturi fundamentale, respectiv: a)accesul la educaţie, prin acordarea de burse şi alte forme de sprijin material pentru elevii din învă ţă mâ ntul preuniversitar de stat şi studenţii din învă ţă mâ ntul superior de stat, prin accesul gratuit în internate şcolare/că mine studenţeşti, combaterea segregă rii şcolare şi implementarea principiului incluziunii; b) accesul la servicii de asistenţă medicală şi servicii de să nă tate publică , şi la servicii de asistenţă medicală comunitară ; c) participarea pe piaţa muncii, prin facilită ţi prevă zute de Legea nr. 76/2002 privindsistemulasigură rilorpentru şomajşistimulareaocupă riiforţeide muncă , cu modifică rile şi completă rile ulterioare; d) accesul la locuinţe sociale, potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată ,cumodifică rileşi completă rileulterioare,şi,după caz,lalocuinţe sociale adaptate. ❑ În scopul prevenirii sau limită rii unor situaţii de dificultate şi combaterii să ră ciei şi excluziunii socialeacopiilor,familiilorşipersoanelorcarenudispunderesursele necesarepentrusatisfacereaunuinivel minimdetraişipentruasigurareaaccesului launeledrepturifundamentale,respectivdreptullalocuinţă ,la educaţie,laasistenţă medicală , la servicii pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în că utarea unui locdemuncă ,serviciulpublicdeasistenţă socială dincomune,oraşe,municipii şisectoarelemunicipiului Bucureştiasigură pachetulminimdeasistenţă socială ❑ Pachetul minim de asistenţă socială reprezintă activită ţile desfă şurate de că tre serviciul public de asistenţă socială din comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, prin care se asigură cel puţin activită ţi de informare şi consiliere, identificarea şi evaluarea nevoilor persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realiză rii de acţiuni şi mă suri cu caracter preventiv, stabilirea planului de intervenţie în vederea acordă rii beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale ca mă sură de asistenţă socială , mă suri şi acţiuni de conştientizare privind riscurile sociale, mă suri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză , mă suri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate, activită ţi şi servicii de consiliere, mă suri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială , dezvoltarea de programe de dezvoltare comunitară , prevenirea orică rei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare, ajutor, susţinere, informare, consiliere, asigurarea referirii beneficiarului că tre alte servicii sociale sau alte servicii de interes public general, gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu serviciile educaţionale, medicale, de locuire, ocupare şi altele asemenea, precum şi alte mă suri prevă zute în legile speciale ❑ Responsabilitatea asigură rii pachetului minim de asistenţă socială este în sarcina autorită ţiloradministraţieipublicecentraleşilocale. ❑ Nivelul minim de trai reprezintă limita exprimată în lei care asigură urmă toarelenevoidebază :hrană , îmbră că minte,igienă personală ,menţinerea şisalubrizarealocuinţeişisecalculează înraportcupragul să ră cieiconform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. ❑ In vederea asigură rii pachetului minim de asistenţă socială , asistentul social din cadrul serviciului public de asistenţă socială colaborează cu asistentul medical comunitar, consilierul şcolar şi, după caz, cu mediatorul sanitar şi mediatorul şcolar, precum şi cu alţi specialişti. ❑ Specialiştii prevă zuţi anterior, cu excepţia consilierului şcolar, desfă şoară activitate pe teren, inclusiv la domiciliul sau reşedinţa beneficiarilor. ❑ Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean/sectorului municipiului Bucureşti, direcţiile de să nă tate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională prevă zuţi , asigură colaborarea profesională cu specialiştii anterior şi, după caz, coordonarea profesională a acestora.  1. Prevenirea şi combaterea să ră ciei şi riscului de excluziune socială _ Servicii sociale Serviciul public de asistenţă socială asigură pachetul minim de asistenţă socială ,curespectarea standardelordecalitateşiastandardelordecost pentru activitatea serviciului public de asistenţă socială. Serviciileprevă zuteanteriorseacordă înbazaplanuluideintervenţie şia programelor de acţiune comunitară. La nivelul unită ţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în baza strategiilor locale de dezvoltare a fiecă rei unită ţi/subdiviziuni administrativ- teritoriale, aprobate prin hotă râ re a consiliului local/judeţean, se semnează protocoaledecolaborareîntreserviciulpublicdeasistenţă socială /primă rie,inspectoratulşcolarjudeţean, direcţiajudeţeană de să nă tate publică /a municipiului Bucureşti, serviciile publice comunitare deevidenţă a persoanelor,agenţiajudeţeană pentruocupareaforţeide muncă /amunicipiuluiBucureşti,agenţiajudeţeană pentruplă ţişi inspecţiesocială /amunicipiului Bucureşti. Orice instituţie, orice reprezentant al structurilor comunitare consultative, inclusiv al unui cult recunoscut prin lege, sau orice persoană din comunitate care, în exercitarea atribuţiilor profesionale, intră în contact cu persoane singure şi familii care nu dispun de resursele necesare pentru un trai decent, cum ar fi hrană , îmbră că minte, condiţii pentru asigurarea igienei personale, pentru menţinerea şi salubrizarea locuinţei, acces la serviciile de educaţie, să nă tate, ocupare, le vor informa pe acestea cu privire la posibilitatea de a se adresa serviciului public de asistenţă socială de la nivel local sau judeţean. În situaţia în care se constată şi existenţa unei posibile situaţii de risc de abuz, neglijenţă , violenţă domestică sau altă infracţiune asupra copilului, persoanei cu dizabilită ţi, persoanei vâ rstnice dependente sau asupra familiei, poliţistul din cadrul Poliţiei Româ ne, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul şcolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, experţii în ocupare, facilitatorii comunitari, personalul din aparatul de specialitate al primarului informează serviciul public de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfă şoară activitatea. 1.b. Servicii sociale adresate persoanelor fara adapost ❑ Gazduire pe perioada determinata, asociata cu acordarea unor servicii de: - Consiliere - Reinsertie sociala - Reintegrare sociala Autoritatile APL au sarcina: - infiintarii, organizarii si administrarii serviciilor sociale pentru persoane fara adapost, - Pentru persoanele care tră iesc în stradă , autorită ţile administraţiei publice localeauobligaţiadeaînfiinţa perazalorteritorială serviciisociale adecvate şi adaptate nevoilor acestora - Pentru situaţii de urgenţă - temperaturi foarte scă zute/foarte ridicate, calamită ţi,autorită ţileadministraţiei publicelocaleauobligaţiadea organiza adă posturi.  1.b. Servicii sociale adresate persoanelor fara adapost Serviciile sociale adresate persoanelor care tră iesc în stradă pot fi organizate ca: a) echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială ; b) adă posturi de noapte; c) centre rezidenţiale cu gă zduire pe perioadă determinată. Gratuit sau contra unei sume modice. Autorită ţile administraţiei publice locale asigură servicii de gă zduire pe perioadă determinată şi/saude facilitareaaccesuluilaolocuinţă socială ,locuinţă socială adaptată ,înscopulpreveniriişicombateriirisculuica persoanelefă ră adă post, să tră iască în stradă. În accesarea serviciilor prevă zute anterior au prioritate tinerii cu risc de marginalizaresocială ,inclusiv tineriicareaubeneficiatdemă surideprotecţie specială ,potrivitlegii,ceicarenuauposibilitatea reintegră rii/integră riiîn familie şi au pă ră sit sistemul de protecţie a copilului şi persoanele care se află îninstituţii saupenitenciaredeundeurmează ca,întermendedouă luni,să fie externate,respectiveliberateşinuau domiciliuorireşedinţă. Masa la cantina sociala ❑ Persoanele fără venituri sau cu venituri reduse beneficiază de masă acordată de restaurante sociale/cantine sociale sau de alimente acordate de alte servicii de acordare a hranei. ❑ Restaurantele şi cantinele sociale acordă masă caldă şi rece şi, după caz, aprovizionare cu produse alimentare, gratuit sau contra cost 1.c. Servicii sociale acordate victimelor traficului de persoane ❑ servicii sociale acordate pentru facilitarea reintegră rii/reinserţiei sociale ❑ acordate în sistem integrat cu alte mă suri de protecţie prevă zute de legislaţia specială şi sunt gratuite Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi: a) centrele rezidenţiale cu gă zduire pe perioadă determinată care asigură asistenţă , îngrijire şi protecţie; b) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoţional şi social în scopul reabilită rii şi reintegră rii sociale; c) pe perioada detenţiei, persoana privată de libertate beneficiază de consiliereprivindaccesareaserviciilor socialeexistenteîncomunitatea în care aceasta va avea domiciliul sau reşedinţa după eliberare. 1.d. Servicii acordate persoanelor private de libertate Beneficiază gratuit de servicii sociale de: ❑ consiliere educaţională , socială şi psihologică , acordate la nivelul aşeză mintelor de deţinere, în sistem integrat cu activită ţile şi programele educative, psihologice şi de asistenţă socială , de instruire şcolară şi formare profesională desfă şurate în cadrul acestora. ❑ În primele 30 de zile de la data eliberă rii din penitenciar, dar nu mai mult de 2 anidupă eliberareadin penitenciar,pentrupersoaneleeliberatecarenuau adă post,nuauunlocdemuncă şivenituristabileşinici reţeadesuport familial/comunitar, autorită ţile administraţiei publice locale, prin colaborare interinstituţională , organizează serviciipubliceintegratepentruasigurarea gă zduiriitemporare,serviciideinformare,consiliereşi dereintegraresocială , în etapa post-detenţie, precum şi pentru facilitarea accesului la programe de formare profesională. Furnizarea serviciilor se realizează de că tre personalul specializat al aşeză mintelor de deţinere, cu participarea consilierilor de probaţiune ori a furnizorilor publici sau privaţi de servicii sociale. 2. Asistenta sociala a copilului si familiei Drepturile copilului: ❑ ❑ Protectie crescut alăsi asistenta turi in să de pă rinţii exercitarea i în condiţiideplina care să -ia permită drepturilor lor. Să fie dezvoltarea fizică , mentală , spirituală , morală şi socială. de a beneficia de mă suri de asistenţă socială , în funcţie de situaţia sa ❑ personală şi de situaţia socioeconomică a familiei sau a persoanelor în întreţinerea că rora se află. Responsabilitati: Asigurarea creşterii şi dezvoltă rii copilului se află în responsabilitatea pă rinţilor. Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor pă rinteşti trebuie să asigure bună starea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea şi menţinerea relaţiilor personale cu acesta, prin asigurarea creşterii, educă rii şi întreţinerii sale. Pă rinţii copilului au dreptul să primească asistenţa de specialitate în vederea îngrijirii, creşterii şi educă rii acestuia, precum şi să fie informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor lor. Statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de autorită ţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.  2. Asistenta sociala a copilului si familiei Instituirea mă surilor de protecţie specială in situaţia în care pă rintele/reprezentantul legal se foloseşte de copil pentru a apela la mila publicului, cerâ nd ajutor financiar sau material, precum şi în situaţia în care copilul a fost victima abuzului/neglijă rii/exploată rii/traficului exercitat de pă rinte/reprezentant legal Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de stat, precum şi de orice persoană fizică sau juridică , publică ori privată. Măsurile de asistenţă socială pentru familie nu sunt acordate pentru compensarea sarcinilor specifice acesteia, ci ca forme de sprijin destinate, în principal, menţinerii copilului în familie şi depăşirii unei situaţii de dificultate, reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, încurajării ocupării pe piaţamuncii. 2.b. Servicii sociale copii Orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor să i are dreptul la protecţie alternativă care constă în instituirea tutelei, mă suri de protecţie specială şi adopţie. Protecţia specială constă în instituirea mă surii plasamentului şi acordarea de servicii sociale destinate îngrijirii şi dezvoltă rii copilului pâ nă la dobâ ndirea capacită ţii depline de exerciţiu a acestuia, acompaniate de beneficiile de asistenţă socială prevă zute de lege. Deciziile de separare a copilului de pă rinţii să i sau de limitare a exerciţiului drepturilor pă rinteşti sunt precedate obligatoriu de servicii sociale de informareşiconsiliere,deterapieşimediereadresatepă rinţilor, precumşide mă suri de sprijin material şi financiar, dacă este cazul.Tinerii care au beneficiat de mă suri de protecţie specială şi nu au posibilitatea revenirii în familie, aflaţi în situaţii de risc de excluziune socială pot beneficia, la cerere, de continuarea acordă rii unor mă suri de protecţie specială pe o perioadă determinată. Mă surile de protecţie specială a copilului se stabilesc prin planul individualizat de protecţie. 2.b. Servicii sociale Copilul cu dizabilităţi are dreptul la mă suri de suport şi de îngrijire, adaptate nevoilor sale. Copilul cu dizabilită ţi şi pă rinţii acestuia, precum şi persoanele că rora le-a fost dat în plasament sau tutelă , beneficiază de servicii sociale destinate facilitării accesului efectiv şi fără discriminare al copilului cu dizabilită ţi la educaţie, formare profesională , asistenţă medicală , recuperare, pregă tire în vederea ocupă rii unui loc de muncă , la activită ţi recreative, precum şi la orice alte activită ţi apte să le permită deplina integrare socială şi dezvoltare personală. Copilul cu dizabilită ţi are dreptul la servicii de îngrijire personală , stabilite în baza evaluă rii socio-psiho-medicale şi a nevoilor individuale de ajutor pentru realizarea activită ţilor uzuale ale vieţii zilnice. Copilul cu dizabilită ţi pentru care s-a instituit mă sura tutelei ori a plasamentului la o familie sau persoană , dacă la împlinirea vâ rstei de 18 ani nu urmează o formă de învă ţă mâ nt ori pregă tire profesională , în condiţiile legii, poate ră mâ ne în grija acestora pe o perioadă de încă 3 ani. Mă sura se aplică la solicitarea tâ nă rului cu dizabilită ţi şi cu acordul familiei sau persoanei la care a fost dat în plasament ori în tutelă. 2.b. Servicii sociale Copilul care să vâ rşeşte fapte penale şi nu ră spunde penal beneficiază de mă suri de protecţie specială , respectiv plasament şi supraveghere specializată , precum şi de servicii sociale destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare socială. Pe toată durata aplică rii mă surilor destinate copilului care să vâ rşeşte fapte penale şi nu ră spunde penal, familia acestuia beneficiază de servicii sociale de consiliere şi suport pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor prevă zute de lege pe perioada de supraveghere specializată. Servicii sociale_ familii Serviciile sociale din domeniul protecţiei copilului şi familiei au ca principal obiectiv suportul acordat pentru asigurarea îngrijirii, creşterii, formă rii, dezvoltă rii şi educă rii copilului în cadrul familiei. Principalele categorii de servicii sociale sunt: a) servicii de prevenire a separă rii copilului de familie; b) servicii de reconciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională ; c) servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de pă rinţii să i; d) servicii de sprijin pentru familiile aflate în situaţii de dificultate. Servicii sociale violenta in familie Prevenirea şi combaterea violenţei în familie constituie o componentă a politicilor de protecţie şi asistenţă a familiei. Serviciile sociale destinate victimelor violenţei în familie sunt acordate în sistem integrat cu celelalte mă suri de protecţie legală , de asigurare a să nă tă ţii, de prevenire, identificare şi sancţionare a faptelor de violenţă în familie, prevă zute de legislaţiaspecială îndomeniu. Autorită ţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţă rii, organiză rii,administră riişi furniză riiserviciilorsocialedestinatepreveniriişi combaterii violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeii. Pentru asigurarea unor servicii sociale eficiente, autorită ţile administraţiei publice localecolaborează cualte instituţiişiautorită ţicucompetenţeînacest domeniu,precumDirecţiagenerală depoliţieamunicipiului Bucureştisau inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene de jandarmi, serviciiledeconcentrate aleMinisteruluiSă nă tă ţii,instituţiiledeînvă ţă mâ nt, serviciiledemedicină legală ,în condiţiilelegii. Serviciile sociale dezvoltate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domesticeşiviolenţeiîmpotriva femeiiseadresează cuprioritatevictimelor, dar şi agresorilor acestora. Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţeiîmpotriva femeiipotfiorganizateînregimrezidenţial,înregimdezi saucuprogramcontinuu,cusaufă ră personalitate juridică ,deintereslocalsau judeţean. Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţeiîmpotrivafemeii, organizateînregimrezidenţial,cugă zduirepe perioadă determinată , sunt: a) centre de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei domestice; b) centre de recuperare pentru victimele violenţei domestice; c) locuinţe protejate; d) module de intervenţie şi asistenţă locativă pentru agresori. Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeii, organizate în regim de zi, sunt: a) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; b) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei; c) centre de asistenţă destinate agresorilor. Serviciile sociale pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeii, cu program continuu, sunt: a) servicii de informare şi consiliere pentru victimele violenţei domestice de tip linie telefonică de urgenţă - help-line; b) servicii integrate de urgenţă destinate victimelor violenţei sexuale. Serviciile sociale destinate agresorilor, sunt organizate în centre de zi care au ca obiectiv reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educaţie şi consiliere. În condiţiile legii, centrele pot monitoriza tratamentul adicţiilor. Serviciile sociale specializate pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeii sunt oferite în mod gratuit. 3. Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilită ţi Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilită ţi reprezintă o obligaţiepentru autorită ţilestatului,pentrutoatepersoanelejuridicededrept publicşiprivat,precumşipentrutoţicetă ţeniidin Româ nia. Statul, prin autorită ţile administraţiei publice centrale şi locale, are obligaţia de a asiguramă surilespecific deprotecţieşideasistenţă socială ,înconformitatecu nevoilespecificealepersoanelorcudizabilită ţi,precum şiînfuncţiedesituaţia familială şi socioeconomică a acestora. În baza principiului egalită ţii de şanse, autorită ţile publice competente au obligaţia să asiguretoatemă surile necesaredestinatepersoanelorcudizabilită ţiîn scopul: a) accesului nemijlocit şi neîngră dit la educaţie, să nă tate, ocupare, justiţie, precum şilatoatetipuriledeservicii publicedeinteresgeneralşilaserviciisociale; b) facilită rii includerii sociale şi participă rii active la viaţa comunită ţii din care face parte persoana. O componentă prioritară a protecţiei persoanelor cu dizabilită ţi priveşte asigurareaşifacilitareaaccesuluila programedeabilitare/reabilitare,inclusiv la procurarea de tehnologii de acces şi dispozitive asistive. Protectia sociala a persoanelor cu dizabilitati Obligatii ale autoritatilor publice: - să includă nevoile speciale ale acestei categorii de persoane în toate politicile publice, strategiile şi programele de dezvoltare regională , judeţeană sau locală , precum şi în programele guvernamentale - sa asigureservicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu dizabilită ţi. ❑ Persoanele cu dizabilităţi, în funcţie de gradul de handicap, pot beneficia, în condiţiile legislaţiei speciale, de beneficii şi servicii de asistenţă socială şi alte facilităţi, conform nevoilor individuale. ❑ În funcţie de gradul de handicap, precum şi, după caz, de dificultăţile familiale şi socioeconomice, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de facilităţi, precum şi de alte forme de sprijin financiar şi în natură. ❑ Persoanele cu dizabilităţi, în funcţie de gradul de handicap, pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale. ❑ Persoanele care au capacitatea de muncă pierdută parţial sau în totalitate beneficiază de drepturile şi facilităţile prevăzute de legislaţia specială doar în funcţie de gradul de handicap în care sunt încadrate în baza evaluării socio-psiho- medicale. 3.b. Servicii sociale Persoana cu dizabilită ţi are dreptul, în baza evaluă rii socio-psiho-medicale, la serviciisociale Serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilită ţi se acordă la domiciliu, în centre rezidenţiale sau în centre de zi, proiectate şi adaptate nevoilor individuale ale persoanei asistate. Responsabilitati ale autoritatilor administratiei publice locale: ▪ obligaţiaorganiză riişifinanţă riisaucofinanţă rii serviciilorsocialeadecvate nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilită ţi, potrivit evaluă rii socio-psiho- medicale, în conformitate cu legislaţia specială , strategiile naţionale, strategiile judeţeneşiplanurileanuale propriideacţiune. ▪ obligaţiadeamonitorizasituaţiatuturorpersoanelorcudizabilită ţi careau domiciliul sau reşedinţa pe aria lor teritorială şi de a întreprinde toate demersurileînvedereafacilită rii integră riisocialeaacestoraîncomunitateşi pe piaţamuncii. În vederea asigură rii continuită ţii mă surilor de protecţie, autorită ţile administraţiei publice localeinstituie mă surispecificederealizarea tranziţiei tâ nă rului cu dizabilită ţi din sistemul deprotecţieacopiluluiînsistemul deprotecţie apersoaneloradultecudizabilită ţi. Persoana cu dizabilită ţi beneficiază de servicii de îngrijire personală la domiciliu, acordate de că tre îngrijitori formali sau informali. Modul de organizare, responsabilizare şi finanţare a activită ţii îngrijitorilorinformalişiformalieste reglementatprinlegislaţia specială. Persoana cu dizabilitate gravă , în funcţie de natura deficienţei şi de specificul nevoilor de îngrijire, poate fi asistată şi îngrijită la domiciliu de un membru de familie angajat în calitate de îngrijitor formal. Persoana cu dizabilită ţi optează între indemnizaţia de îngrijire şi serviciile acordate de îngrijitori formali.  Autorită ţileadministraţieipublicelocaleauobligaţiadeaasigura servicii socialedestinate persoanelorcudizabilită ţiproiectate,planificateşi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei, potrivit atribuţiilor stabilite prin legislaţia specială. Persoanele adulte cu dizabilită ţi beneficiază de urmă toarele servicii socialeacordatedupă cum urmează : a) la domiciliu: asistent personal al persoanei cu handicap grav, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă ; b) în comunitate: asistent personal profesionist, servicii de asistenţă şi suport; c) în centre de zi: centre de zi, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu; d) în centre rezidenţiale: locuinţe protejate, centre pentru viaţă independentă , centre de abilitare şi reabilitare, centre de îngrijire şi asistenţă , centre respiro/centre de criză. Admiterea persoanelor cu dizabilită ţi în servicii sociale destinate acestora serealizează pebazamă suriide protecţie,iarîncentrelerezidenţiale se efectuează numai în cazul în care îngrijirea, abilitarea şi reabilitarea sau protecţiaacestoranusepotrealizaladomiciliuoriîncadrulaltor servicii organizate în comunitate. Principalele categorii de centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilită ţi care asigură gă zduire pe perioadă nedeterminată sau determinată sunt: a) centre de îngrijire şi asistenţă ; b) centre de recuperare şi reabilitare; c) centre de integrare prin terapie ocupaţională ; d) centre respiro/centre de criză ; e) locuinţe protejate. Ocuparea pe piata muncii În vederea asigură rii evaluă rii, orientă rii, formă rii şi reconversiei profesionale a persoanelor cu dizabilită ţi, autorită ţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să organizeze şi să dezvolte servicii sociale integrate cu servicii şi mă suri specifice de stimulare a ocupă rii. Persoanele juridice de drept public sau privat, în calitate de angajatori au obligaţia de a crea toate condiţiile necesare dobâ ndirii şi menţinerii unui loc de muncă , precum şi pentru promovarea profesională a persoanei cu dizabilită ţi. Angajarea persoanei cu dizabilită ţi se realizează pe piaţa liberă a muncii, la domiciliu şi în forme protejate, respectiv loc de muncă protejat şi unită ţi protejate, reglementate prin legislaţia specială. Angajatorii persoanelor cu dizabilită ţi beneficiază de facilită ţi fiscale, precum şi de alte drepturi acordate în condiţiile legii. 4. Asistenţa socială a persoanelor vâ rstnice Persoanele vâ rstnice reprezintă o categorie de populaţie vulnerabilă cu nevoi particulare, datorită limită rilor fiziologice şi fragilită ţii caracteristice fenomenului de îmbă trâ nire. Persoanele vâ rstnice, în funcţie de situaţiile personale de natură socio- economică , medicală şi fiziologică , beneficiază de mă suri de asistenţă socială , în completarea prestaţiilor de asigură ri sociale pentru acoperirea riscurilor de bă trâ neţe şi de să nă tate. Persoanele vâ rstnice dependente beneficiază de servicii de îngrijire personală acordate în concordanţă cu gradul de dependenţă în care se află şi nevoile individuale de ajutor, precum şi în funcţie de situaţia familială şi veniturile de care dispun. Responsabilitati: Familia persoanei vâ rstnice are obligaţia de a asigura îngrijirea şi întreţinerea acesteia. Aceste obligaţiile se stabilesc astfel încâ t să nu afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vieţii curente a persoanei/persoanelor obligate la întreţinere, precum şi a copiilor acesteia/acestora. În situaţia persoanei vâ rstnice singure sau a că rei familie nu poate să asigure, parţial sau integral, îngrijirea şi întreţinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei vâ rstnice. 4.2. Servicii sociale Scop: prevenirea, limitarea sau înlă turarea efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot afecta viaţa persoanei vâ rstnice sau pot genera riscul de excluziune socială Autoritatile administratiei publice: - destinate la procesul decizional privind dezvoltarea persoanelorvâ serviciilor sociale rstnice,autorită ţile administraţieipublicecentraleşilocaleau obligaţiadeaconsultaorganismelereprezentativealepersoanelor vâ rstnice, constituite conform legii, precum şi furnizori de servicii sociale destinate persoanelorvâ rstnice,publici şiprivaţi. - asigură gratuit servicii de informare şi consiliere a persoanelor vâ rstnice cu privire la drepturile sociale ale acestora. - au responsabilitatea identifică rii şi evaluă rii nevoilor persoanelor vâ rstnice, a organiză rii, planifică rii şi asigură rii finanţă rii sau cofinanţă rii serviciilor sociale - au responsabilitatea de a asigura serviciile de îngrijire personală acordate la domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoanele vâ rstnice dependente singure ori a că ror familie nu poate să le asigure îngrijirea În procesul de acordare a serviciilor sociale, furnizorii publici şi privaţi au obligaţia de a: - implicapersoanavâ rstnică ,precumşifamiliasaureprezentantullegal al acesteia şi de a promova intervenţia membrilor comunită ţii şi a voluntarilor. deaacordaserviciilesocialecurespectareastandardelordecalitate. - Acordarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu a persoanelor vâ rstnice se realizează de că tre îngrijitorul formal sau informal. Îngrijitorii informali şi formali beneficiază de facilită ţi şi servicii de suport, indemnizaţii, servicii de consiliere, servicii de tip respiro şi concediu de îngrijire, conform legii. Pentru menţinerea în mediul propriu de viaţă şi prevenirea situaţiilor de dificultate şi dependenţă , persoanele vâ rstnice beneficiază de servicii de consiliere, de acompaniere, precum şi de servicii destinate amenajă rii sau adaptă rii locuinţei, în funcţie de natura şi gradul de afectare a autonomiei funcţionale. Îngrijirea în centre rezidenţiale a persoanelor vâ rstnice dependente poate fi dispusă numai în cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă. Centrele rezidenţiale destinate persoanelor vâ rstnice pot fi organizate ca: a) centre de îngrijire temporară ; b) centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată , respectiv că mine pentru persoane vâ rstnice; c) locuinţe protejate, complex de servicii şi alte tipuri de centre. Persoana vâ rstnică care încheie acte juridice translative de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit, în scopul întreţinerii şi îngrijirii personale, are dreptul la mă suri de protecţie acordate în condiţiile legii. Serviciiledeîngrijirepersonală seadresează persoanelordependentecare,caurmarea pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutorsemnificativ pentruarealizaactivită ţileuzualealevieţiidezicuzi. Situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei şi dizabilită ţii şi poate fi exacerbată deabsenţa relaţiilorsocialeşiaresurseloreconomiceadecvate. Evaluarea autonomiei funcţionale a persoanelor dependente şi stabilirea gradelor de dependenţă se realizează înbazaunorcriteriistandard,elaborateînconcordanţă cu clasifică rileşimodelulfuncţionă riişi dizabilită ţiiprevă zuteînClasificarea internaţională afuncţionă rii,dizabilită ţiişisă nă tă ţii,elaborată de Organizaţia Mondială a Să nă tă ţii, şi aprobate prin hotă râ re a Guvernului. Evaluarea autonomiei funcţionale se realizează , de regulă , la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori. Ră spunderea privind corectitudinea datelor şi a recomandă rilor privind încadrarea în gradededependenţă a persoanelorevaluaterevineînmodsolidarmembrilor echipei de evaluatori. Evaluarea autonomiei funcţionale, în cazul persoanelor asistate în unită ţi sanitare cu paturi,sepoaterealiza şilapatulbolnavului,lasolicitareamediculuicurantsaua asistentului social angajat al spitalului Evaluarea complexă a persoanelor cu dizabilită ţi, a celor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumă tate din capacitatea de muncă , precum şi a persoanelor vâ rstnice are drept scop identificarea detaliată a nevoilor persoanei şi elaborarea unui program de suport strict individualizat care conţine ansamblul de mă suri şi servicii sociale, de educaţie, medicale, de recuperare şi adaptare/readaptare necesar a fi acordate persoanei pentru facilitarea integră rii sociale a acesteia. Procesul de evaluare complexă urmă reşte, în principal, urmă toarele aspecte: a) evaluarea capacită ţilor fizice, mintale şi senzoriale pentru încadrarea în grade de handicap, invaliditate sau dependenţă , precum şi stabilirea nivelului de afectare a autonomiei funcţionale cu privire la abilită ţile de realizare a activită ţilor uzuale ale vieţii zilnice, a abilită ţilor de învă ţare şi de adaptare la o viaţă independentă , precum şi a capacită ţii de îndeplinire a cerinţelor unei profesii/ocupaţii; b) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura condiţiile necesare creşterii, îngrijirii şi educă rii copilului, precum şi de a realiza obligaţiile de întreţinere ce îi revin, conform legii; c) evaluarea mediului fizic şi social în care tră ieşte persoana şi/sau familia; d) evaluarea gradului de inserţie sau integrare socială ; e) evaluarea potenţialului persoanei de a se implica în acţiunile, programele şi serviciile de sprijinire pentru depă şirea situaţiilor de dificultate; f) evaluarea percepţiei persoanei asupra propriilor nevoi, a vulnerabilită ţii şi consecinţelor asupra siguranţei şi securită ţii personale. Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activită ţilor uzuale ale vieţii zilnice priveşte două categorii de activită ţi: a) activită ţi de bază ale vieţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbră care şi dezbră care, hră nire şi hidratare, asigurarea igienei elimină rilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare; b) activită ţi instrumentale ale vieţii zilnice, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpă ră turi, activită ţi de menaj şi spă lă torie, facilitarea deplasă rii în exterior şi însoţire, activită ţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare. Îngrijirea persoanei care necesită , pe o perioadă mai lungă de 60 de zile, ajutor pentru îndeplinirea activită ţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice este definită ca îngrijire de lungă durată. Îngrijirea de lungă durată se asigură la domiciliu, în centre rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul social şi în comunitate. Furnizarea serviciilor de îngrijire se realizează conform planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, elaborat de personal de specialitate, în baza recomandă rilor formulate de echipa de evaluare. Pentru persoanele încadrate în grad de handicap care necesită îngrijire de lungă durată , serviciile la domiciliu se acordă potrivit legii speciale. Serviciile de îngrijire personală se pot organiza şi acorda integrat cu alte servicii, cum ar fi: a) servicii de îngrijire medicală ; b) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajă ri, reparaţii şi altele asemenea; c) locuinţă socială adaptată pentru persoanele dependente; d) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală , terapie ocupaţională , psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie şi altele asemenea. (2) Autorită ţile administraţiei publice locale includ în fondul propriu de locuinţe sociale şi locuinţe adaptate pentru persoanele dependente. (3) Serviciile de îngrijire personală pot fi acompaniate de servicii de consiliere socială , juridică şi de informare. In cazul serviciilor de îngrijire personală la domiciliu, acordarea acestora se planifică şi se programează ca vizite zilnice, să ptă mâ nale sau lunare, repartizate la intervale regulate. Îngrijirea personală la domiciliu poate fi formală şi informală : a) îngrijirea formală se asigură de persoana calificată , certificată profesional, în condiţiile legii; b) îngrijirea informală se asigură de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei. Persoana dependentă care necesită asistenţă şi/sau supraveghere permanentă poate beneficia de îngrijire zilnică acordată la domiciliu, de îngrijitorul formal, pentru maximum 8 ore/zi, consecutive sau repartizate la intervale regulate pe parcursul zilei. Prin excepţie, îngrijirea personală acordată la domiciliu poate fi asigurată , pe o perioadă mai mare de 8 ore/zi, de îngrijitori informali calificaţi sau de îngrijitori formali, numai în condiţiile prevă zute expres de legea specială. Persoanele aflate în situaţia prevă zută anterior, care solicită asistare în centre rezidenţiale, au prioritate în cazul în care nu au familie sau familia acestora nu le poate asigura îngrijirea necesară. Serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activită ţilor instrumentale ale vieţii zilnice sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali.