Ghid Tehnic de Elaborare a Lucrărilor de Licență/Disertație - Asistență Socială PDF

Anexa 2. Structura generală a lucrării de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la Facultatea de Sociologie și Psihologie și modalitatea de tehnoredactare a acesteia Structura generală a lucrării de finalizare a studiilor unive...

Anexa 2. Structura generală a lucrării de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la Facultatea de Sociologie și Psihologie și modalitatea de tehnoredactare a acesteia Structura generală a lucrării de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat este diferențiată pe domenii de studii (Asistență socială, Psihologie, Sociologie, Științe ale Educației) Ghid tehnic de elaborare și redactare a lucrărilor de licență/disertație pentru domeniul: ASISTENȚĂ SOCIALĂ Scopul acestui Ghid este de a veni în sprijinul studenților de la Specializarea Asistență Socială, care sunt în faza de pregătire a lucrării de licență/disertație. Ghidul pune la dispoziția studenților informațiile de bază referitoare la cerințele generale, conforme cu standardele academice care trebuie respectate în elaborarea unei lucrării științifice. Lucrarea de licență/disertație din domeniul Asistenței Sociale este un produs științific și original, bazat atât pe documentare teoretică, cât și pe cercetare empirică. Ghidul conține 3 părți principale: I. Reguli tehnice privind lucrarea de licență/disertație (de tip articol empiric); II. Structura lucrării de licență/disertație (de tip articol empiric); III. Reguli academice de citare și indicare a bibliografiei. I. Reguli tehnice privind lucrarea de licență/disertație (de tip articol empiric) 1. Lucrarea de licență/disertație de tip articol empiric este un document scris de minimum 5000 de cuvinte și maximum 8000 de cuvinte (aproximativ 15-20 pagini A4), fără anexe. Lucrarea este redactată de student sub îndrumarea coordonatorului. 2. Lucrarea de licență/disertație va fi redactată pe computer, în format A4, la un rând și jumătate distanță, Times New Roman, mărimea literelor fiind de 12 puncte. Paginile vor fi numerotate cu cifre arabe, în partea de jos și centrală a fiecărei pagini. 3. Marginile paginii vor fi următoarele: 3 cm stânga, 2 cm sus, 2 cm jos, 2 cm dreapta. 4. Formatul lucrării de licență/ disertație va fi similar celui regăsit într-un articol/studiu empiric de specialitate și va conține următoarele secțiuni: (1) Pagină de titlu, (2) Rezumat, (3) Conținutul lucrării (cu secțiunile specifice), (4) Bibliografie, (5) Anexe (fără a depăși limita de 10 000 de cuvinte). Vom detalia aceste părți în Structura lucrării. 5. În textul lucrării de licență/disertație se vor scrie îngroșat (cu Bold) titlurile secțiunilor prezentate mai sus, cu fonturi variabile între 14 și 16 puncte. În textul lucrării se va folosi scrierea cu diacritice specifice limbii române. 6. Lucrarea de licență/disertație trebuie să fie redactată într-un stil impersonal și cu un limbaj academic. 7. Alinierea textului în cadrul paragrafelor se va face cu justified (va fi aliniat între marginile din stânga și dreapta). 8. Nu sunt permise greșelile gramaticale (acord, topică, punctuație, etc.). 9. Tabele se numerotează. Fiecare tabel are număr și titlu, care se menționează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat între marginile din stânga și dreapta (justified), indicând în mod obligatoriu numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă. 10. Figurile se numerotează. Fiecare figură are număr și titlu, care se menționează sub figură; dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor, justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă. 11. Reguli suplimentare mai pot fi stabilite de coordonatorul lucrării de licență/disertație. II. Structura lucrării de licență/disertație (de tip articol empiric) 1. PAGINA DE TITLU, 2. REZUMAT, 3. CONȚINUTUL LUCRĂRII PE SECȚIUNI SPECIFICE ARTICOLULUI EMPIRIC (Introducere, Metodologie, Rezultate, Discuții, Concluzii), 4. BIBLIOGRAFIE 5. ANEXE. PAGINA DE TITLU– c o n f o r m A n e x e i 1 a p r e z e n t u l u i R e g u l a m e n t REZUMATUL– va cuprinde un sumar al lucrării de maxim 250 cuvinte , cu referire la următoarele: a. Perspectiva teoretică; b. Scopul principal al cercetării; c. Ipoteza principală a cercetării; d. Metodologia sociologică utilizată; e. Principalele rezultate obținute; f. Cea mai importantă concluzie a cercetării. CONȚINUTUL LUCRĂRII– va cuprinde următoarele: a. Introducere: Fundamentare teoretică din literatura de specialitate. Importanța / Relevanța temei studiate; b. Metodologia cercetării: Designul cercetării, Eșantion, Instrumente, Procedură, Analiza datelor; c. Rezultate; d. Discuții; e. Concluzii. Precizări: PARTEA TEORETICĂ, în acord cu tema lucrării (maxim ½ din lucrare). Această parte testează capacitatea studenților de a:  înțelege, defini și utiliza conceptele principale ale temei alese; cunoaște, selecta și de a valorifica literatura de specialitate în domeniu, atât la nivel național, cât și internațional; evidenția într-un mod coerent informațiile ce alcătuiesc tema sintetiza informația într-o structură logică, echilibrată, relevantă formula propriul punct de vedere cu privire la principalele teorii şi/sau modele explicative relevante pentru problematica socială care face subiectul lucrării; prezenta și analiza principalele aspecte de ordin teoretic, referitoare la strategii, programe, metode și tehnici de Asistență Socială, relevante pentru categoria de beneficiari la care lucrarea face referire și pentru problematica socială specifică acestora; cita corect în text, conform standardelor academice. PARTEA DE CERCETARE, în acord cu tema lucrării (minim ½ din lucrare). În funcție de specificul temei de licență/ disertație, studentul poate opta pentru un design de cercetare mixt (cuprinde atât metode de cercetare cantitativă, cât și metode de cercetare calitativă) sau poate opta pentru o cercetare cantitativă sau o cercetare calitativă. Pentru cercetarea cantitativă se aceptă un eșantion minim de 30 de persoane, iar pentru cea calitativă, un eșantion minim de 10 persoane. Partea aplicativă a lucrării de licență/disertație include: metodologia aleasă și justificarea acestui design de cercetare; scopul general al cercetării și obiectivele specifice care decurg din scop ipotezele cercetării; definirea, operaționalizarea și descrierea variabilelor; eșantionul cercetării; metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetare; prezentarea rezultatelor cercetării (prezentarea și analiza datelor; interpretarea rezultatelor din perspectiva scopului cercetării, a ipotezelor formulate care trebuie testate prin corelații, dar și a semnificației lor pentru o cercetare în domeniul Asistenței Sociale); limitele cercetării și sugestii viitoare de abordare; tabelele și graficele importante sunt incluse în această parte a lucrării; acestea se numerotează în ordinea prezentării și primesc un titlu scurt și semnificativ. Trimiterile la ele se fac precizând cu exactitate numărul tabelului/graficului. CONCLUZII. În partea de concluzii a lucrării de licență/disertație, studentul face o sinteză generală a concluziilor rezultate din demersul teoretic, dar și din cel de cercetare și totodată, își prezintă propriile puncte de vedere personale, în legătură cu tema studiată. BIBLIOGRAFIA Bibliografia va fi elaborată conform standardelor academice și cerințelor APA Style. Referințele bibliografice și indicarea bibliografiei trebuie să fie făcute corect, unitar, utilizând sistemul de citare APA. Detalii despre acest sistem de citare se găsesc pe site-ul: http://owl.english.purdue.edu/owl/resource/560/01/. La finalul Ghidului vom da exemple de bibliografie. Bibliografia lucrării de licență/disertație se aranjează în ordine alfabetică. După fiecare referință bibliografică se pune punct.  ANEXELE – acestea pot conține instrumentele cercetării, tabele cu temele analizate, etc. Reguli academice de citare și indicare a bibliografiei Citarea surselor în lucrarea de licență/disertație se va realiza în conformitate cu sistemul englezesc, de citare în text, după cum urmează (Numele autorului, anul de apariție al cărții, pagina). Asociația Psihologilor Americani (APA) recomandă utilizarea acestui sistem de citare în text. Citarea în redactarea lucrării de licență/disertație se face în general prin ghilimele în cadrul textului, atunci când citatul nu depășește 3 rânduri. Dacă citatul depășește 3 rânduri atunci el trebuie scris separat de text, cu caractere de 10. Dacă se preia exact ideea unui autor, atunci se pune în ghilimele și se citează astfel: (Iovu, 2015, p. 23). Dacă se parafrazează o idee, atunci nu se pun ghilimele și se citează astfel: (Roth, 2015). “Apud.” se folosește când se citează un autor citat de un altul. Este un fel de sursă la mâna a doua, dar se practică. Citările care nu folosesc sursa originală (ci reluări) sunt în forma: autor, an, apud. autor, an, pagina. Ex: (Robinson, 1998, apud. Trancă, 2008, 147). Tot ce se citează în textul lucrării de licență/disertație trebuie să se regăsească și la partea de Bibliografie și/sau Site-ografie de la finalul lucrării și invers, tot ce apare ca și sursă trecută la Bibliografie și/sau Site-ografie trebuie să se regăsească cel puțin o data în textul lucrării de licență, între paranteze. Pentru mai multe date privind cerințele unei lucrări de licență (formă, conținut, introducerea datelor în SPSS, etc.), recomandăm a se lectura cartea: Lucrarea științifică de succes în domeniul socio-uman, care se găsește la Biblioteca Universitară “Eugen Todoran” din Timișoara. Exemple specifice de bibliografie: CARTE- AUTOR UNIC: Goian, G. (2004). Deprinderi în asistența socială. Iași: Institutul European. CARTE- DOI AUTORI: Drobot, L. și Constantin, A. (2009). Consiliere în asistența socială: îndrumător. Timișoara: Mirton. CARTE- MAI MULȚI AUTORI: Iluț, P., Rotariu, T., Hrovath, I., Tirhas, C., Nistor, L. și Hărăguș, T. (2006). Dimensiuni ale familiei actuale din România. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. CARTE COORDONATĂ DE UNUL SAU MAI MULȚI COORDONATORI: Runcan, P.L., Buzărnescu, Ș., Alexiu, T.M. (coord.) (2010). Lucrarea științifică de succes în domeniul socio-uman. Timișoara: Editura Brumar. CARTE CU AUTORI COLECTIVI: Unicef. (2006). Copii la limita speranței: o analiză focalizată asupra situației copiilor vulnerabili, excluși și discriminați în România.. București: Vanemonde. CAPITOL ÎN CARTE: Bucur, V. (2004). Probleme ale vârstei a treia. În Neamțu, G. (coord.) Tratat de asistență socială. Pp. 908- 957. Iași: Polirom. CARTE AFLATĂ LA O ALTĂ EDIȚIE DECÂT PRIMA: Muntean, A. (2009). Psihologia dezvoltării umane. Ediția a II-a. Iași: Polirom.  CARTE TRADUSĂ: Eco, U. (1977). (2006). Cum se face o teză de licență: discipline umaniste. (trad. Popescu George).Iași: Polirom. ARTICOL PUBLICAT ÎN REVISTĂ DE SPECIALITATE: Iovu, M.B., Runcan, P. (2012). Evidence-Based Practice: Knowledge, Atitudes, and Beliefs of Social Workers in Romania. Revista de cercetare şi intervenţie socială. Nr.38. Pp. 54-70. ARTICOL PUBLICAT ÎN VOLUMUL UNEI CONFERINȚE: Trancă, L. și Constantin, C. (2009). Decodarea comportamentului nonverbal, deprindere de bază a asistentului social în relația cu infractorii. În Mays, L. și Tomiță, M. (editori). Persoective ale asistenței sociale în tratamentul quasi-coercitiv al infractorilor. Pp. 468-478. Timișoara: Editura Universității de Vest. ARTICOL PUBLICAT ON-LINE: Lazăr, T. și Baciu, L. (2009). Social services their influence on the subjective well-being of the elderly. Accesat la 20 decembrie 2009, http://www.journalgsw.uvt.ro/ ARTICOL DE ZIAR: Dezbatere despre agresivitate împreună cu deținuții. (2009, decembrie 10). Adevărul. Pp.12-14.  Anexa 3. METODOLOGIA DE ORGANIZARE A EXAMENELOR DE FINALIZARE A STUDIILOR UNIVERSITARE DE LICENȚĂ ȘI MASTER ASISTENȚĂ SOCIALĂ Examenul de finalizare a studiilor de licență Descrierea probelor de licență Proba 1 privește evaluarea cunoștințelor fundamentale şi de specialitate și constă în examen de tip grilă din 3 discipline din planul de învățământ (Teorii și Metode în Asistenţă Socială, Asistența Socială a Familiei și Tehnici de comunicare în Asistenţă Socială). Bibliografia obligatorie conține un suport de curs integral pentru fiecare din cele trei discipline. Grila de examen va fi compusă din 45 de itemi, câte 15 itemi pentru fiecare din cele 3 discipline. Fiecărui item al grilei îi corespund 3 variante de răspuns și va avea un singur răspuns corect. Fiecare item este cotat cu 0,2 puncte. Se va acorda un punct din oficiu. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute. Soluția corectă și baremul de corectare se vor afișa imediat după încheierea probei. Proba I. Tematica și bibliografia Tematica: 1. Teorii și metode in Asistenţă Socială 2. Tehnici de comunicare in Asistenţă Socială. 3. Asistenţa socială a familiei Bibliografia: 1. Lazăr Theofild – Suport de curs Teorii și metode în asistență socială (individ și familie) – suport de curs ediția 2020 – disponibil integral pe paltforma de e-learning 2. Alexandru Neagoe (2007). Asistenta Sociala a Familiei editura Universitatii de Vest. 3. Cosmin Goian (2009). Tehnici de comunicare în Asistenţă Socială, Editura de Vest. Proba 2. Teme pentru lucrarea de licență Prof. dr. Cosmin GOIAN 1. Reușită și eșec în comunicarea interpersonală din domeniul asistenței sociale (studii de caz în Timișoara). 2. Rolul comunicării nonverbale în interacțiunile dintre asistentul social și beneficiari. 3. Conflictul interpersonal și implicațiile sale etice în domeniul asistenței sociale. 4. Istoria asistenței sociale din Banat. 5. Percepția profesiei de asistent social în mass media romaneasca. 6. Managmentul serviciilor sociale din Timisoara. Prof. dr. Mihaela TOMIȚĂ 1. Rolul asistentului social în sistemul de justiție penală. 2. Asistența integrată a consumatorilor de droguri. 3. Asistența victimelor traficului de persoane. 4. Asistența socială în cadrul măsurilor educative aplicabile copiilor delincvenți. 5. Rezilienta infractorilor, victimelor si profesionistilor din sistemul de justitie penala Prof. dr. Alexandru NEAGOE 1. Asistența socială a familiilor afectate de fenomenul migrației. 2. Asistența socială a familiilor afectate de sărăcie. 3. Adopția / Asistența maternală a copilului aflat în dificultate: realități și provocări în practica asistentului social. 4. Rolul spiritualității în asistența socială a familiei/vârstnicilor/persoanelor cu nevoi speciale. 5. Serviciile de asistență socială aferente cultelor religioase din Timișoara. Conf. dr. Venera BUCUR 1. Rolul asistentului social in echipa de Asistenta socio- medicala comunitara 2. Rolul asistentuli social in preventia abandonului scolar timpuriu. 3. Rolul asistentului social in preventia maltratarii copilului in familia/ societate 4. Rolul asistentului social in dezvoltarea serviciilor medico- sociale pentru varstnici 5. Preventia epuizarii profesionale in contetul pandemiei cu Covid 19. in serviciile rezidentiale 6. Probleme sociale ale profesionistilor din centrele rezidentiale in contextul pandemiei cu Covid 19. Conf. dr. Eugen JURCĂ 1. Niveluri de retard mintal (ușor, moderat, sever) și gradul de implicare a asistentului social. 2. Adicții (alcoolism, droguri, jocul patologic pe computer/de noroc, consumul pornografic, cybersexul etc.; la alegere) și posibilități de intervenție ale asistentului social. 3. Abuzul (sexual, violul), neglijarea, maltratarea copilului (violența domestică), delicvenţa juvenilă , ca probleme psihopatologice și necesitatea intervenției terapeutice/asistențial. 4. Tulburări de personalitate (paranoidă; antisocială; borderline; histrionică; narcisică; la alegere) și modalități de intervenție psihoterapeutic/asistențială. 5. Tulburări psihice severe (schizofrenia; tulburarea bipolară [maniaco-depresivă]; paranoia [de ex. gelozia patologică și violența domestică]; la alegere) – posibilități de intervenție clinică/psihoterapeutică și asistențială. Conf. dr. Loreni BACIU 1. Cine conduce organizațiile și instituțiile de asistență socială/servicii sociale? 2. Care este profilul studenților în asistență socială la UVT? 3. Unde lucrează absolvenții de AS după finalizarea studiilor? Conf. dr. Theofild LAZĂR 1. Servicii sociale în mediul rural. 2. Dezvoltare comunitară în mediul rural. 3.Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități. 4.Integrarea profesională a persoanelor de etnie romă. 5. Servicii sociale adresate persoanelor private de libertate. Lector dr. Carmen STANCIU 1. Servicii sociale formale si informale pentru persoane vârstnice - studiu comparativ. 2. Asistenta socială în școală - realitate, percepție și perspective. 3. Educația socială în comunitățile locale. 4. Evoluția asistenței sociale în România - perspectiva diacronică. 5. Îmbătrânire demografică sănătoasă prin intermediul practicilor intergeneraționale. Lector dr. Carmen BĂRBAT 1. Asistența socială în abuzul de substanțe: alcoolismul. 2. Asistența socială în abuzul de substanțe: droguri ilicite și politoxicomanii. 3. Asistența socială clinică (în boli cronice și în instituții medicale). 4. Intervenții psiho-spirituale în asistența socială. 5. Echipe inter-și pluridisciplinare în asistența socială. Lector dr. Adrian PĂȘCUȚĂ 1. Discriminarea rromilor. 2. Politici de integrare a rromilor. 3. Politici de ocupare a forței de muncă. 4. Politici de sprijinire a tinerilor. 5. Implicațiile și efectele divorțului asupra copiilor. Lector dr. Andreea BÎRNEANU 1. Asistența socială a grupurilor vulnerabile. 2. Adoptie și plasament. 3. Protecția copilului. 4. Asistența socială a familiei. 5. Asistența Socială în Penitenciar. Lector dr. Loredana Trancă 1. Impactul pandemiei de COVID 19 asupra stagiilor de practică de la specializările Asistență Socială din universitățile românești pentru anul universitar 2020 – 2021. 2. Provocări actuale privind practica asistenței sociale a persoanelor cu dizabilități. 3. Rolul rețelei de suport social în integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. 4. Provocări și realități pentru părinții copiilor cu dizabilități în timpul participării la învățământul online.  5. Experiența pandemiei de COVID 19 pentru furnizorii de servicii sociale din centrele rezidențiale Proba 2 constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă și se realizează pe baza unei lucrări de specialitate elaborată de candidat sub îndrumarea coordonatorului științific. Această probă se desfășoară oral prin prezentarea de către candidat a unei sinteze a lucrării de licență, atât dimensiunea teoretică cât și demersul practic al cercetării realizate. Fiecărui candidat i se va acorda, pentru prezentare și evaluare, un interval de maxim 15 minute. O situație particulară privind calculul notei finale apare dacă între notele acordate de membrii comisiei de examen este o diferență mai mare de 2 puncte. În asemenea cazuri, va avea loc o discuție- dezbatere între membrii comisiei, în vederea reducerii discrepanței dintre note la maximum 2 puncte. Dacă diferențele rămân în continuare mai mari de 2.00 puncte, intervine președintele comisiei care, pe baza argumentelor prezentate de membrii comisiei, va acorda o notă candidatului respectiv, în locul unuia dintre membri, iar apoi se va aplica d i n n o u a l g o r i t m u l d e c a l c u l. Un model de fișă de evaluare a lucrării de licență unde se pot urmări criteriilede evauare este dat mai jos : MODEL FIŞĂ DE EVALUARE A SUSȚINERII LUCRĂRII DE LICENȚĂ Criterii de evaluare: Criteriu Nr îndeplinit/ Criterii crt. neîndeplini t 1 Conţinutul şi coerenţa introducerii, cu referire la: · actualitatea şi utilitatea temei abordate; · metodologia utilizată; · rezultatele obţinute; · limitele cercetării. 2 Abilităţile studentului de a utiliza corespunzător aparatul conceptual al domeniului de specializare: · prezentarea teoriilor şi a dezvoltărilor în domeniu; · abordări explicative ale problematicii tratate; · capacitatea de sinteză a informaţiilor din surse diferite; · abordarea critică a fenomenelor studiate; · logica argumentării şi structurării punctelor de vedere. 3 Secţiunea practic - aplicativă a lucrării:  · abilitatea de a formula ipoteze şi obiective relevante, adecvate scopului cercetării; · abilitatea de construcţie a unui design de cercetare adecvat pentru testarea ipotezelor formulate şi a efectelor variabilelor introduse sau proiectarea unei activităţi instructiv-educative complexe; · algoritmul unei eşantionări (şi descrieri) adecvate, corecte, argumentate; · selectarea şi aplicarea competentă a metodelor şi probelor/instrumentelor de cercetare; · competenţele organizatorice şi executive manifestate în timpul cercetării; · abilităţile de lucru în echipă, dacă este cazul. 4 Prezentarea, prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale / ale cercetării: · competenţele organizatorice şi executive manifestate în timpul cercetării; · abilităţile de lucru în echipă, dacă este cazul; · capacitatea studentului de a colecta, organiza şi prelucra datele experimentale; · cunoaşterea şi utilizarea modalităţilor de prezentare a datelor în formă grafică, tabelară şi textuală; · capacitatea de a extrage concluzii pertinente pe baza datelor obţinute. 5 Concluzii: · capacitatea de a sintetiza, din mai multe surse, o concluzie corectă; · capacitate de structurare logică şi argumentată, cu puncte de vedere personale a concluziilor rezultate din demersurile de cercetare coroborate cu fundamentarea teoretică; · calitatea şi eficienţa sugestiilor şi recomandărilor, ca soluţii la disfuncţiile constatate. 6 Bibliografia: · aspecte cantitative: o minim 25 de titluri, din care cel puţin cinci nu mai vechi de 5 ani; o cinci surse în limbi de circulaţie internaţională; o trei articole din reviste de specialitate, inclusiv on - line; o site-uri. · şi aspecte calitative o actualitatea şi relevanţa resurselor bibliografice. 7 Alte aspecte ale evaluării: · Respectarea regulilor de redactare a lucrării de licenţă cuprinse în Ghidul de elaborare a lucrării de licenţă · Design-ul lucrării (structura lucrării, inserţiile grafice, imagistice, colorit, aspectul estetic general al lucrării) · Gradul respectării de către student a recomandărilor coordonatorului, precum şi a calendarului de coordonare agreat cu coordonatorul.  Examenul de finalizare a studiilor de masterat Examenul de finalizare a studiilor de masterat constă în Prezentarea şi susținerea lucrării de disertație. Prezentare și susținerea lucrării de disertație se desfășoară oral, prin prezentarea de către candidat a unei sinteze a lucrării de disertație, atât dimensiunea teoretică cât și demersul practic al cercetării realizate. Fiecărui candidat i se va acorda, pentru prezentare și evaluare, un interval de maxim 15 de minute. O situație particulară privind calculul notei finale apare dacă între notele acordate de membrii comisiei de examen este o diferență mai mare de 2 puncte. În asemenea cazuri, va avea loc o discuție- dezbatere între membrii comisiei, în vederea reducerii discrepanței dintre note la maximum 2 puncte. Dacă diferențele rămân în continuare mai mari de 2.00 puncte, intervine președintele comisiei care, pe baza argumentelor prezentate de membrii comisiei, va acorda o notă candidatului respectiv, în locul unuia dintre membri, iar apoi se va aplica d i n n o u a l g o r i t m u l d e c a l c u l. Teme pentru lucrarea de disertație Prof. Dr. Cosmin Goian Reușită și eșec în comunicarea interpersonală din domeniul asistenței sociale (studii de caz în Timișoara). Rolul comunicării nonverbale în interacțiunile dintre asistentul social și beneficiari. Conflictul interpersonal și implicațiile sale etice în domeniul asistenței sociale. Istoria asistenței sociale din Banat. Percepția profesiei de asistent social în mass media romaneasca. Managmentul serviciilor sociale din Timisoara. Prof. Dr. Alexandru Neagoe Relaţia dintre religie şi modul în care familiile se raportează la anumite probleme psiho-sociale (sărăcia, şomajul, boala/dizabilitatea, traumele, pierderile, alcoolismul etc.) Aportul anumitor comunităţi sau organizaţii religioase în sprijinirea familiilor ce se confruntă cu probleme sociale Locul consilierii familiale (în general sau aspecte specifice) în viaţa unei/unor comunităţi religioase (biserică etc.): importanţă, tipuri de consilieri şi consiliaţi, metode, probleme speciale etc. Rolul consilierii sociale şi spirituale în asistenţa socială a unor tipuri specifice de clienţi (copii/tineri instituţionalizaţi; victime ale abuzului; vârstnici; persoane cu boli terminale şi/sau familiile lor etc.). Forme de asistenţă socială în practica sau concepţia anumitor comunităţi religioase (din oraşul tău?) şi raportarea acestor convingeri/practici la textele sacre ale acelei comunităţi Impactul anumitor texte religioase în viaţa anumitor beneficiari sau a anumitor profesionişti din domeniul asistenţei sociale Conf. Dr. Patricia Runcan Importanta valorilor creștine în educarea copilului și parenting. Valorile comportamentului prosocial ca premisă a alegerii profesiei de asistent social Arta consilierii holistice pentru persoanele dependente în contextele programului Teen Challenge Conf. Dr. Venera Bucur  Valori in asistnta sociala a persoanelor varstnice Dezvoltarea relatiei copil familie in perioada pandemiei Violenta domestica o experinta greu de afirmat Devoltarea rolului asistentului social in perioada pandemiei. Conf. Dr. Eugen Jurca Asistarea persoanelor cu Tulburare de personalitate antisocială în serviciile de probaţiune Consilierea şi asistarea adolescenţilor ce provin dintr-o familie dezorganizată Consumul de marijuana în România – consilierea şi asistarea persoanelor dependente Alcoolismul ca problemă psihopatologică şi asistenţială Asistarea persoanelor cu handicap psihic (cu o tulburare psihică la alegere: schizofrenie, tulburare maniaco depresivă etc.) Lect. Dr. Carmen Bărbat Asistență sociala/de tip comunitar in boli cronice si terminale Asistența sociala in spitale (de tip clinic) Asistenta socio-medicala in toxicomanii Perspective psiho-spirituale in asistență de tip socio-medical Perspective etice in asistență de tip socio-medical Lect. Dr. Loredana Trancă Asistența socială și asistența spirituală în perioada pandemiei de COVID 19. Criteriile după care are loc evaluarea prezentării și susținerii lucrării de disertație sunt aceleași cu cele pentru evaluarea lucrării de licență.