Grille de QCM - Droit International Public PDF

Document Details

NimbleFrancium686

Uploaded by NimbleFrancium686

Academia Națională de Educație Fizică și Sport București

AQA

Tags

droit international droit international public droit international humanitaire droit des conflits armés

Summary

Ce document contient des questions sur le droit international public. Plus précisemment, on y retrouve des questions liées au droit des conflits armés et au droit international humanitaire, avec, pour chaque question, un choix parmi plusieurs alternatives. Les réponses sont également incluses à la fin du document.

Full Transcript

1.3. Teste ========== Răspundeţi la următoarele probleme (fiecare problemă are doar o varianta de rezolvare corectă): 1. Dreptul internaţional se divide in: a. privat şi public; b. pozitiv şi negativ; c. cutumiar şi doctrinar. 2. Denumirea „legi şi obiceiuri ale războitului\"...

1.3. Teste ========== Răspundeţi la următoarele probleme (fiecare problemă are doar o varianta de rezolvare corectă): 1. Dreptul internaţional se divide in: a. privat şi public; b. pozitiv şi negativ; c. cutumiar şi doctrinar. 2. Denumirea „legi şi obiceiuri ale războitului\" a fost adoptată prin: d. Convenţia de la Paris din 1856; e. Conferinţele de la Haga din 1899 şi 1907; f. Protocoale adiţionale de la Geneva din 1977. 3. Izvoarele principale ale dreptului internaţional umanitar sunt: g. tratatul internaţional şi cutuma; h. cutuma şi obiceiul internaţional; i. politica internaţională. 4. Jus ad Bellum iese din sfera dreptului internaţional umanitar şi intră în sfera dreptului internaţional public: j. odată cu implementarea conceptului de responsabilitate de proteja; k. odată cu adoptarea primei convenţii de drept internaţional umanitar; l. odată cu ilegalizarea războlului de agresiune. 5. Expresia jus in bello defineşte: m. dreptul de a recurge la război; n. ansamblul de norme aplicabile în raporturile dintre părţile aflate în conflict armat; o. dreptul statelor la alipirea teritoriilor ocupate. 6. Titulatura de „drept internaţional al conflictelor armate\" a fost adoptată prin: p. Convenţiile de la Haga din 1907; q. Convenţiile de la Geneva din 1949; r. Protocoalele adiţionale din 1977. 7. Principiul discriminării în atac presupune: s. a membrilor forţelor armate să li se interzică atacarea populaţiei şi bunurilor civile, a bunurilor culturale şi a altor categorii de persoane şi bunuri protejate; t. atacarea tuturor persoanelor fără deosebire de sex, vârstă, religie, rasă, opinie politică; u. ca părţile la, conflict să aibă drept nelimitat în alegerea mijloacelor şi metodelor de război. 8. Principiul proporţionalităţii impune: v. ca părţile la conflict să nu aibă drept nelimitat în alegerea mijloacelor şi metodelor de război; w. toate persoanele vor fi tratate cu umanitate şi fară discriminari x. a nu cauza adversarilor pagube si pierderi decat in proportia necesară atingerii scopului acţiunilor militare, care este de a distruge sau a slăbi potentialul militar al inamicului. Răspunsuri: I: a); 2: b); 3: a); 4: c); b); 6: c); 7: a); 8: c); 2.3 Teste ========= Răspundeţi Ia următoarele probleme (fiecare problemă are doar o variantă de rezolvare corectă): 1. Dreptul internaţional actual interzice: a. conflictul armat; b. mişcările de insurgenţă; c. războiul de agresiune. 2. După subiecţii implicaţi în conflict, conflictele armate se clasifică: d. internaţionale şi neinternaţionale; e. internaţionale şi locale f. globale şi neinternaţionale. 3. Convenţiile de la Geneva din 1949 asigură protecţie in caz de: g. conflict armat internaţional; h. război de eliberare; i. mişcări de insurgenţă. 4. Conflictul armat neinternaţional este reglementat de: j. Convenţiile de la Haga; b)Protocoalele aditionale din 1977; 5. Protocolul 1 recunoaşte războaielor de eliberare caracterul de: k. conflict armat neinternaţional; l. conflict armat internationaI; m. tensiuni şi tulburări interne. 6. Un conflict armat intern se internaţionalizează atunci cand: n. se desfăşoară intre un stat şi un grup armat organizat care primeşte sprijin militar de la un stat străin; o. se desfăşoară intre un stat şi un grup armat organizat cu sediul într-un stat străin; p. se desfăşoară între un stat şi un grup armat organizat care actionează pe teritoriul mai multor state. 7. Identificarea tipului de conflict armat are relevanţă pentru: q. determinarea numărului maxim de forţe ce pot fi folosite împotriva adversarului; r. determinarea gradului de respectare a drepturilor omului; s. determinarea normelor de drept internaţional umanitar care sunt aplicabile. 8. Mişcările de rezistenţă armată din teritoriile statul advers sunt: t. conflicte armate destructurate; u. conflicte armate internaţionale; v. conflicte armate interne. Răspunsuri: 1. c); 2. a); 3. a); 4. c); 5. b. 6. a):. 7. c); 8. b). 3.3 Teste ========= Răspundeti la următoarele probleme (fiecare problemă are doar o variantă de rezolvare corectă): 1. Combatantil sunt: a. persoane care, conform D1U, participă la ostilităţi, având dreptul de a comite acte de ostilitate asupra inamicului; b. persoanele care comit acte de violenţă în timpul conflictelor armate; c. toate persoanele adulte aflate în zona de conflict. 2. Conform DIU, populatia civilă are dreptul să ia armele in mod spontan, din proprie initiativă: d. când forţele adverse au realizat controltil asupra teritoriului lor; e. când autorităţile statului recrutează voluntari, f. la apropierea inamicului. 3. Angajarea copiilor sub 15 ani în conflictele armate este: g. interzisă, cu excepţia necesităţii militare; h. interzisă; i. permisă doar de la 14 ani. 4. Combatanţii ilegali sunt: j. mercenarii, spionii, cercetaşii; k. trupele speciale şi de comando; l. mercenarii, spionii. 5. Forţele paramilitare şi de politie: m. pentru a li se recunoaşte statutul de combatant, statul care le foloseşte are obligaţia de a notifica acest lucru părţii adverse; n. nu pot fi folosite, fiind considerate combatanţi ilegali; o. pot fi folosite de un stat în orice 6. În conformitate cu art. 44 din Protocolul adiţional I din 1977, statutul de combatant se poate pierde când: p. persoana respectivă săvârşeşte crime de război; q. persoana respectivă nu poartă semne distinctive; r. pe timpul derulării acţiunilor militare, persoana respectivă recurge la şiretenii de război. 7. Militarii care participă la o misiune internaţională: s. trebuie să respecte DIU în toate imprejurările t. nu sunt obligaţi să respecte DIU; u. respectă DIU doar dacă le este impus prin regulile de angajare. 8. Statutul combatantului este reglementat de: v. art. 4 din Convenţia III Geneva 1949; w. art.1 din Regulamentul Anexă C.IV 1907, art. 4 din Convenţia III Geneva 1949, art. 43 Protocolul I 1977; x. art. 1-3 Regulamentul Anexă C.IV 1907, art. 43-44 Protocolul 1 1977. Răspunsuri: I. a); 2. c); 3. b); 4. c); 5. a); 6. b); 7. a); 8. c). 4.3 Teste ========= Răspundeţi la următoarele probleme (fiecare problemă are doar o variantă de rezolvare corectă): 1. Normele cutumiare şi convenţionale ale dreptului internaţional umanitar devin aplicabile: a. din momentul ruperii relaţiilor diplomatice şi consulare; b. din momentul decretării mobilizării generale; c. din momentul instituirii stării de beligeranţă. 2. Armistiţiul este: d. o suspendare temporară şi convenţională a ostilităţilor; e. predarea negociată a fortelor armate; f. un act unilateral cuprinzând condiţiile impuse de învingător. 3. Ocupaţia militară reprezintă: g. invadarea şi derularea de operatii militare în teritoriul h. invadarea unui teritoriu inamic şi punerea lui sub regim de ocupaţie, în scopul de a exereita asupra lui, în mod efectiv, o autoritate temporară; i. separarea unui teritoriu dintr-un stat cu scopul proclamării independenţei. 4. Ocupaţia militară: j. antrenează o substituire temporară şi limitată de competente; k. permite statului ocupant să-şi manifeste deplin atribuţiile suverane; l. permite alipirea teritoriului ocupat dacă durează cel puţin cinci ani. 5. Locuitorii teritoriului ocupat: m. se pot organiza în mişcări de rezistenţă, fără a beneficia de statutul de combatant şi statutul de prizonier de război; n. se pot organiza în mişcări de rezistenţă, care, dacă răspund exigenţelor impuse de convenţiile intemaţionale, dau membrilor lor statutul de combatant şi de prizonier de război; o. nu au dreptul la mişcări de rezistenţă decat pana ce inamicul le-a ocupat teritoriul. 6. Următoarele tratate reglementează războiul maritim: p. Convenţiile de la Haga --- 1907 şi Conventia 11 de la Geneva 1949; q. Conventiile de la Geneva 1949 şi Protocolul adiţional II --- 1977 r. Conventiile de la Haga --- 1907 şi Protocolul adiţional II 1977. 7. Desantului aerian reprezintă: s. sprijinul aerian în operatiile terestre; t. dreptul aeronavelor de a survola spaţiul statelor neutre; u. trupele aeropurtate în spatele frontului. 8. Utilizarea submarinului: v. este reglementată de Protocolul de la Londra din 1936; w. nu este reglementată de DIU; c) este reglementată de Manualul de la San Remo. 9. Dacă o aeronavă sanitară încearcă recuperarea persoanelor ajunse pe teritoriul inamic fără acordul părţii adverse: x. inamicul nu are dreptul să o atace dacă persoanele recuperate nu mai săvârşesc acte de ostilitate; y. se comite un act de ostilitate şi aeronava respectivă se expune atacului inamicului; z. este protejată, deoarece DIU interzice atacarea aeronavelor sanitare. 10. Ocupanţii aeronavelor în pericol care sar cu parasuta: a. execută desant aerian şi pot fi atacaţi b. pot fi atacaţi timpul coborârii doar dacă poartă insemne distinctive c. sunt protejaţi şi nu trebuie să facă obiectul unui atac în timpul coborârii. Răspunsuri: I. c); 2. a); 3. b); 4. a); 5. b) 6. a); 7.c) 8. a); 9. b); 10. c). 5.3 Teste ========= 1. Criteriul juridic de „rău superfluu\" defineşte efectele anumitor mijloace si metode de război care: a. agravează inutil suferinţele persoanelor scoase din luptă; b. produc distrugeri şi victime colaterale; c. produc avantaje perfide în luptă 2. Prin expresia atacuri fără discriminare se înţelege: d. atacarea unor obiective militare detenninate; e. atacuri care nu sunt îndreptate împotriva unui obiectiv militar ilat determinat; f. atacarea tuturor obiectivelor militare, fără nicio discriminare. 3. DIU interzice cu privire la armele chimice: g. utilizarea lor în zonele în care poat fi afectată populaţia civilă; h. folosirea celor neconvenţionale şi distrugerea lor; i. dezvoltarea, producerea, stocarea şi folosirea. 4. În DIU pozitiv există norme care să interzică utilizarea armelor nucleare: : j. doar faţă de state care nu deţin astfel de arme; k. in mod parţial; l. in mod expres. 5. Conceptul de ,,Perfidie\" in DIU: m. corespunde unui comportament viclean in luptă opus criteriilor inamicului de loialitate şi de unanimitate; n. reprezintă mijioacele de inşelare bazate pe perspicacitate, ingeniozitate, stratagemă; o. vizează inducerea adversarului in eroare, fără consecinţe juridice 6. Şireteniile de război reprezintă: p. modalităţi de declanşare a conflictului armat modern; q. actele care fac apel cu intenţia de a înşela buna-credinţă a unui adversar pentru a-I face să creadă că are dreptul de a primi sau obligaţia de a acorda protecţia prevăzută de DIU; r. mijloacele de inşelare a inamicului, bazate pe perspicacitate, ingeniozitate, stratagemă. 7. Utilizarea minelor şi eapeanelor este: s. interzisă de Convenţia din 1980; t. permisă de DIU; u. permisă doar statelor care deţin licenţă de fabricare. 8. Armele neletale: v. sunt permise de DIU pentru că reduc numărul morţilor; w. încalcă unele principii ale DIU, în special cel al discriminării intre combatanţi şi populaţia civilă; x. pot fi utilizate fără limitări. Răspunsuri: 1. a); 2. b); 3. c); 4. b); 5. a); 6. c); 7. a); 8. b). 6.3 Teste ========= 1. Principiile de bază ale neutralităţii statelor sunt: a. abtinerea şi imparţialitatea; b. dreptul de veto şi dreptul de vizită; c. proporţionalitatea şi limitarea. 2. Neutralitatea in războiul terestru presupune: d. deschiderea pe teritoriul statelor neutre de birouri de recrutare pentru forţele armate aflate în conflict în mod egal; e. interdicţia resortisanţilor statelor neutre de a sprijini beligeranţii; f. interdicţia statelor neutre de a participa direct la ostilităţi. 3. Statele beligerante în războini terestru: g. pot traversa teritoriile statelor neutre cu convoaie de muniţii şi provizii confonn dreptului de trecere inofensivă: h. trebuie să interzică forţelor Ior armate de a pătrunde pe teritoriuI statelor neutre: i. nu pot folosi retelele telefonice care sunt proprietatea statului neutru. 4. Trupele care se refugiază pe un teritoriu neutru: j. pot primi dreptul de azil şi se pot intoarce în statul de origine; k. devin prizonieri de război şi sunt internaţi până la finalul conflictului; l. dacă primesc dreptul de azil trebuie internate imediat pentru a nu mai putea participa din nou la ostilităţi. 5. Neutralitatea în războiul maritim este guvernată, referitor la neutri, de: m. limitarea dreptului de navigatie şi comert; n. obligaţia de a observa o strictă egalitate de tratament faţă de toate părţile beligerante; o. abţinerea de a interveni în desfăşurarea războiului în favoarea statului agresor. 6. Neutralitatea în războiul maritim este guvernată, in ceea ce priveşte beligeranţii, de: p. interdicţia de a comite acte de ostilitate în apele şi porturile neutre; q. dreptul absolut de trecere inofensivă prin marea teritorială neutră; r. dreptul de urmărire a navelor agresoare în apele neutre. 7. Contrabanda de război desemnează obiectele şi mărfurile: s. care sunt procurate şi transportate fără acte de provenienţă; t. de orice fel destinate statului advers; u. pe care, din cauza utilităţii lor pentru desfăşurarea operaţiilor fiecare beligerant le interzice a fi furnizate adversarului. 8. Principiul „Teritoriul Puterilor neutre este inviolabil" presupune: v. posibilitatea de a traversa teritorille statelor neutre doar cu convoaie de munitii şi de provizii; w. interdicţia forţelor armate ale statelor beligerante de a pătrunde pe teritoriul statelor neutre; x. interdicţia forţelor armate ale statelor beligerante de a staţiona pe teritoriul statelor neutre. 9. Prizonierii de război aduşi de trupele unui beligerant care se refugiază intr-un stat neutru: y. vor fi returnati statului care i-a capturat; z. vor fi internati în lagăre separate; a. vor fi eliberati de statul neutru. 10. Captura şi vizita săvărşite de un beligerant ln apele teritoriale neutre sunt: b. interzise în toate cazurile; c. interzise doar asupra navelor neutre; d. interzise asupra navelor care nu manifestă acte de ostilitate. Răspunsuri: 1.a): 2. c); 3. b); 4. c); 5. b); 6. a); 7. c); 8. b); 9. c); 10. a). 7.3 Teste ========= 1. Potrivit Convenţiei I de la Geneva din 1949, au statut pe bolnavi şi răniţi: a. toate categoriile de persoane; b. membrii forţelor armate şi alte categorii de persoane care le insoţesc; c. doar combatanţii. 2. Protocolul adiţional I din 1977 defineşte noţiunile de „răniţi\" şi „bolnavi\" ca fiind d. persoanele militare care au suferit un traumatism, o boală sau alte incapacităţi, sau tulburări fizice ori mentale e. membrii forţelor armate şi personalul care le însoţesc care au suferit un traumatism, o boală sau alte incapacităţi, sau tulburări fzice ori mentale; f. persoanele militare sau civile care au suferit un traumatism, o boală sau alte incapacităţi, sau tulburări fizice ori mentale. 3. Potrivit Convenţiilor de la Geneva din 1949, membrii personalului sanitar terestru care sunt capturaţi pot fi: g. prizonieri de război; h. reţinuţi pentru îngrijirea prizonierilor de război răniţi şi bolnavi, bucurându-se de protecţie şi un regim cel puţin similar cu al prizonierilor de război; i. repatriaţi imediat, indiferent de situaţie. 4. Militarii care vor fi folosiţi ca brancardieri auxiliari, când sunt capturaţi, au statut de: j. prizonieri de război; k. personal sanitar protejat, fiind returnati; l. deţinuţi. 5. Infirmeriile aflate pe navele de razboi la bordul carora au loc lupte: m. vor fi respectate si crutate in toate imprejurårile; n. vor fi respectate si crutate pe cat posibil; o. nu sunt protejate deoarece sunt in interiorul unui obiectiv militar. 6. Personalul sanitar militar se va legitima in misiune: p. cu o brasarda purtata pe bratul stang, pe care se afla semnul distinctiv, inmanatä de autoritatea militara; q. cu certificat de identitate cu fotografie; r. cu act de identitate constand fie intr-o inscriptie pe livretul militar, fie intr-un document special. 7. Potrivit Protocolului aditional I din 1977 au statut de naufragiat: s. toate persoanele militare sau civile care se gäsesc intr-o situatie periculoasa pe mare; t. doar membrii fortelor armate navale care se gäsesc intr-o situatie periculoasa pe mare; u. doar ocupantii --- militari si civili --- unor nave militare in deriva sau care se scufundä. 8. Pentru aeronavele sanitare care survoleazä zonele dominate de partea adversa: v. notificarea zborurilor este facultativa; w. este nevoie de realizarea unui acord, altfel nu sunt protejate; x. trebuie sa se oblina acordul prealabil al autoritatilor competente ale acesteia. Raspunsuri: 1.a); 2.c); 3.b); 4.a); 5.b); 6.c); 7.a) 8.c). 8.3 Teste ========= 1. Sunt considerate civile: a. toate persoanele atlate pe teritoriul in conflict care nu poartă uniformă; b. toate persoanele aflate pe teritoriul in conflict care nu fac parte din forţele armate şi nu săvârşesc acte de ostilitate; c. persoanele din cadrul forţelor armate care nu poartă uniformă. 2. Prin expresia „atacuri" se înţeleg, potrivit Protocolului adiţional I din 1977: d. operaţiunile militare de asalt asupra obiectivelor inamice; e. actele de violenţă exercitate în timpul ofensivei; f. actele de violenţă împotriva adversarului, fie că aceste acte sunt ofensive sau defensive. 3. Persoanele civile se bucură de protecţie în afară de cazul cand: g. se află pe teritoriul ocupat sau controlat de inamic; h. participă direct la ostilităţi şi numai pe durata acestei participări: i. au căzut în mâinile inamicului. 4. Prin obiectiv militar ceea ce priveşte bunurile înţelegem: j. bunurile care nu poartă însemne de protecţie şi în care nu se adăpostesc persoane protejate; k. bunurile pe care, pe parcursul derulării ostilităţilor, forţele armate consideră că le-ar putea folosi inamicul pentru a obţine avantaje militare; l. bunurile care, prin natura lor, prin ampIasare, destinatie sau utilizare aduc o contributie efectiva la actiunea militara si a caror distrugere,totala sau partiala,capturare sau neutralizare, in imprejurarile date,ofera un avantaj militar precis 5. Lucrările sau conţinand forte periculoase, respectiv barajele, digurile si centralele nucleare: m. nu vor face obiectul atacurilor si nici al represaliilor, chiar dacă ele constituie obiective militare, atunci cand astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forţe şi, în consecinţă, pot cauza pierderi importante populaţiei civile; n. pot fi atacate dacă prin beneficiile ce le oferă populaţiei civile, trupele adverse intâmpină dificultăţi în operaţiile militare dertdate; o. pot ft atacate dacă nu există acorduri între behgeranţi privind semnalizarea şi protejarea lor. 6. Criteriul după care sunt protejate bunurile culturalc este: p. cel al vechimii istorice; q. cel al importanţei lor pentru patrimoniul popoarelor; r. cel al importanţei pe care proprietarul o dă fiecăruia în parte. 7. Membrii forţelor armate afectaţi protecţiei civile pot derula misiuni: s. numai pe teritoriul statului lor şi al aliaţilor; t. şi pe teritoriile ocupate de statul de care aparţin; u. numai în teritoriul naţional al statului lor. 8. Membrii fortelor armate afectati protectiei civile care participă Ia ostilităţi sau comit acte vătămătoare pentru inamic: v. pierd dreptul la imunitate şi devin prizonieri de război; w. pierd dreptul la imunitate, suportând o represiune disciplinară sau penală; x. dacă nu au fost capturaţi, redobândesc dreptul de imunitate la incetarea altui tip de misiune. 9.Personalului civil al protectiei civile va fi tratat,cand cade in puterea inamicului: a. ca persoane civile, lasate sa-si continue misiunile lor umanitare; b. ca prizonieri de razboi, dar lasati sa-si comunice misiunile lor umanitare; c. ca persoane civile, cu conditia de a nu mai derula activitatile de protectie civila Raspunsuri: 1.b 2.c 3.b 4.c 5.a 6.b 7.c 8.b 9.a 9.3 Teste ========= 1. Principiul 20 din Carta Mondială a Naturii din 1982: a. interzice activităţile militare prejudiciabile naturii; b. recomandă evitarea activităţilor militare prejudiciabile naturii; c. interzice activităţile militare prejudiciabile naturii cu efecte mai intinse decât zona de conflict. 2. Prin „daune intinse\" , potrivit Protocolului adiţional I din 1977, înţelegem: d. o suprafaţă mai mică decât aceea de mai multe sute de km2; e. efectele care acoperă o suprafaţă de rnai multe sute de km2; f. o perioadă de mai multe luni sau de un sezon. 3. Prin Protocolul adiţional I din 1977 se asigură protecţie mediului inconjurător împotriva mijloacelor şi metodelor de război care: g. produc daune întinse, durabile sau grave; h. produc efecte superfluu; i. produc daune întinse, durabile şi grave. 4. Conventia asupra interdiecţiei de a utiliza tehnici de modificare a mediului in scopuri militare sau orice alte scopuri ostile din 1976: j. vizeaza atingerile provocate mediuIui prin manipulari deliberate ale proceselor naturale care pot conduce la fenomene generatoare de dezastre k. vizează ansamblul de acţiuni în care se folosesc metode de luptă susceptibile de a perturba anumite echilibre nature indispensabile; l. tinde să protejeze mediul natural indiferent de tipurile de armă sau metodele care s-ar Intrebuinta. 5. Cu privire la protecţia mediului, Protocolui adiţional I din 1977 m. tinde să protejeze mediul natural indiferent de tipurile de annă sau metodele care s-ar intrebuinta; n. e axat pe prevenirea utilizării tehnicilor de modifleare a mediului ca mijloace de război; o. instituie interdictie de a utiliza tehnici de modificare a meditdui în scopuri militare sau orice alte scopuri ostile. 6. Conventia asupra interdictiei de a utiliza tehnici de modificare a mediului în scopuri militare sau orice alte scopuri ostile din 1976 vizează acele tehnici care produc: p. daune întinse, durabile şi grave; q. efecte superfluu; r. daune intinse, durabile sau grave. 7. Art. 55 din Protocolul aditional I din 1977 asigură protectia: s. mediului natural ca atare; t. populatiei fată de efectele mijloacelor şi metodelor de luptă asupra mediului; u. ecosistemelor naturale şi zonelor protejate. Răspunsuri: l. b); 2. a); 3. c); 4. a); 5. a). 6. c): 7. b). 10.3 Teste ========== 1. Prizonieratul reprezintă: a. o acţiune represivă; b. o măsură de precauţie faţă de combatantul inamic dezarmat; c. o condamnare la detenţie temporară. 2. Statutul prizonierilor de război este reglementat de: d. Convenţia V Haga 1907 şi Protocolul I 1977; e. Convenţia III Geneva 1949 şi Protocolul I 1977; f. Convenţia II Geneva 1949 şi Protocolul II 1977. 3. Diferentierea de tratament a prizonierilor de război nu este licită decât dacă se bazează pe: g. stare de sănătate sau sex; h. naţionalitate sau religie; i. grad (militar) şi opinie politică. 4. Imediat ce a fost capturat pe teatrul de război, prizonierul: j. este încarcerat în unitatea care l-a capturat; k. predă anna şi uniforma; l. este predat superiorilor şi condus spre un loc de adunare unde este supus unor formalităţi de înregistrare. 5. Prizonierii de război, inclusiv ofiterii, sunt obligati la salut şi la semnele exterioare de respect şi politete fată de comandantul lagărului: m. prevăzute în regulamentele militare ale armatei care i-a capturat; n. prevăzute în regulamentele militare din propria lor armată; o. prevăzute în regulamentele militare elaborate la nivel internaţional. 6. Tentativa de evadare din prizonierat, foarte strict reglementată în articolele 91-94 din Conventia 111 din 1949, se pedepseşte: p. penal; q. colectiv, r. disciplinar. 7. Prizonierul care a reuşit să evadeze şi s-a reintegrat în fortele armate, în cazul în care este prins a doua oară: s. nu va fi pasibil de nicio pedeapsă pentru evadarea anterioară; t. nu va mai primi statutul de prizonier de război, ci de deţinut; u. va fi pasibil de pedeapsă disciplinară pentru evadarea anterioară. 8. Cea mai severă pedeapsă disciplinară aplicată prizonierilor de război este: v. detenţia pe viaţă; w. inchiisoarea; x. arestul. 9. Prizonierii vor fi eliberaţi şi repatriati in tările lor: y. în cel mai scurt termen după încetarea ostilităţilor active; z. după incheierea păcii; a. la o dată stabilită de puterea care îi deţine. Răspunsuri: I. b); 2. b); 3. a); 4. c); 5. b); 6. c); 7. a): 8..c); 9. a). 11.3 Teste ========== 1. Raspunderea statelor poate fi,in funcţie de gravitatea si continutul violarilor: a. morală, politica sau materiala; b. morală, penală sau pecuniara, c. morală, publică sau detictuală 2. Curea Penală Internaţionala este o instanţă: d. ad-hoc; e. permanentă; f. hibrid. 3. Faţa de instanţele naţionale, Curtea Penală Internaţională are o competenţă: g. prioritară; h. consultativă; i. complementară. 4. Incalcarile Convenţiilor de la Geneva din 1949 sunt numite: j. infracţiuni grave; k. crime de agresiune; l. crime de război. 5. Statutul Curţii Penale Internaţionale clasifică crimele internaţionale in: m. infracţiuni, crime şi delicte; n. contra păcii, de război şi contra umanităţii; o. de genocid, contra umanităţii, de război şi de agresiune. 6. Elementele constitutive ale infracţiunii sunt: p. material, ilicit, psihologic/subiectiv; q. material, empiric, vocaţional; r. material, juridic, imprescriptibil. 7. Crima de agresiune consta in: s. utilizarea forţei annate de către un stat cu incălcarea DIU; t. utilizarea fortei armate de către un stat impotriva suveranitatii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a altui stat; u. utilizarea unei forţe armate mai numeroase decât a adversarului. 8. Crimele de război pot fi comise impotriva: v. doar a populaţiei şi persoanelor civile; w. doar a combatanţilor; x. atât combatanţilor, cât şi contra populaţiei şi persoanelor civile. Răspunsuri: 1. a); 2. b); 3. c); 4. a); 5. c); 6. a); 7. b); 8. c).

Use Quizgecko on...
Browser
Browser