Principii aplicabile conduitei profesionale PDF

Principii aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică În conformitate cu prevederile art.368 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ult...

Principii aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică În conformitate cu prevederile art.368 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică sunt următoarele: a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării; b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcției deținute; c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; e) imparțialitatea și independența, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcției deținute; f) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție; g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri; h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcții ocupanții acestora trebuie să fie de bună-credință; i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor; j) responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător. 1  Îndatoririle funcționarilor publici prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare Art. 430 Respectarea Constituției și a legilor (1) Funcționarii publici au obligația ca prin actele și faptele lor să promoveze supremația legii, să respecte Constituția și legile țării, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor în relația cu administrația publică, precum și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege. (2) Funcționarii publici trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute. Art. 431 Profesionalismul și imparțialitatea (1) Funcționarii publici trebuie să exercite funcția publică cu obiectivitate, imparțialitate și independență, fundamentându-și activitatea, soluțiile propuse și deciziile pe dispoziții legale și pe argumente tehnice și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici. (2) În activitatea profesională, funcționarii publici au obligația de diligență cu privire la promovarea și implementarea soluțiilor propuse și a deciziilor, în condițiile prevăzute la alin. (1). (3) În exercitarea funcției publice, funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră față de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură și să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerințe sau influențe de orice natură. (4) Principiul independenței nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice. Art. 432 Obligații în exercitarea dreptului la libera exprimare (1) Funcționarii publici au dreptul la libera exprimare, în condițiile legii. (2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere demnității, imaginii, precum și vieții intime, familiale și private a oricărei persoane. (3) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. (4) În activitatea lor, funcționarii publici au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri. Art. 433 Asigurarea unui serviciu public de calitate (1) Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice. (2) În exercitarea funcției deținute, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice. 2 Art. 434 Loialitatea față de autoritățile și instituțiile publice (1) Funcționarii publici au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. (2) Funcționarilor publici le este interzis: a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informații în legătură cu aceste litigii; c) să dezvăluie și să folosească informații care au caracter secret, în alte condiții decât cele prevăzute de lege; d) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) Prevederile alin. (2) se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene. Art. 435 Obligația de a informa autoritatea sau instituția publică cu privire la situația personală generatoare de acte juridice Funcționarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituția publică, în mod corect și complet, în scris, cu privire la situațiile de fapt și de drept care privesc persoana sa și care sunt generatoare de acte administrative în condițiile expres prevăzute de lege. Art. 436 Interdicții și limitări în ceea ce privește implicarea în activitatea politică (1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicțiilor și limitărilor prevăzute la Art. 242 alin. (4) și Art. 420. (2) Funcționarii publici au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice. (3) În exercitarea funcției publice, funcționarilor publici le este interzis: a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, a fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, precum și pentru activitatea candidaților independenți; b) să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică; c) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte inscripționate cu sigla și/sau denumirea partidelor politice, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, ale fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, ale candidaților acestora, precum și ale candidaților independenți; d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice; e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru. Art. 437 Îndeplinirea atribuțiilor (1) Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (2) Funcționarul public are îndatorirea să îndeplinească dispozițiile primite de la superiorii ierarhici. 3  (3) Funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcționarul public are îndatorirea să aducă la cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția astfel de situații. (4) În cazul în care se constată, în condițiile legii, legalitatea dispoziției prevăzute la alin. (3), funcționarul public răspunde în condițiile legii. Art. 438 Limitele delegării de atribuții (1) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are competența de numire în funcția publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condițiile prezentului cod. (2) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice ocupate al cărei titular se află în concediu în condițiile legii sau este delegat în condițiile Art. 504 ori se află în deplasare în interesul serviciului se stabilește prin fișa postului și operează de drept, în condițiile prezentului cod. (3) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice nu se poate face prin delegarea tuturor atribuțiilor corespunzătoare unei funcții publice către același funcționar public. Funcționarul public care preia atribuțiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuții și atribuțiile funcției publice pe care o deține, precum și atribuțiile parțial preluate, cu excepția situației în care atribuțiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcției deținute. (4) În situația în care funcția publică ale cărei atribuții sunt delegate și funcția publică al cărei titular preia parțial atribuțiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcționarul public care preia atribuțiile delegate semnează pentru funcția publică ierarhic superioară. (5) Prin excepție de la alin. (3), atribuțiile funcției publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate și în totalitate, pentru perioada prevăzută la alin. (1), conducătorului compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu obligația delegării atribuțiilor proprii către alți funcționari publici. (6) În situația în care la nivelul unității administrativ-teritoriale postul conducătorului compartimentului juridic este vacant sau temporar vacant, atribuțiile funcției publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate și în totalitate, pentru perioada prevăzută la alin. (1), unui alt funcționar public, cu respectarea alin. (9). (7) Prin excepție de la alin. (3) și (9), în situația în care la nivelul aparatului de specialitate al primarului nu există un funcționar public căruia să îi fie delegate atribuțiile funcției de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în condițiile alin. (5) sau (6), acestea sunt delegate unui alt funcționar public, în următoarea ordine: a) unui funcționar public cu studii superioare de licență absolvită cu diplomă, în specialitate juridică sau administrativă; b) unui funcționar public cu studii superioare de licență. (8) Delegarea de atribuții se face numai cu informarea prealabilă a funcționarului public căruia i se deleagă atribuțiile. (9) Funcționarul public care preia atribuțiile delegate trebuie să îndeplinească condițiile de studii și de vechime necesare pentru ocuparea funcției publice ale cărei atribuții îi sunt delegate. (10) Nu pot fi delegate atribuții funcționarilor publici debutanți sau funcționarilor publici care exercită funcția publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parțial. (11) Funcționarii publici pot îndeplini unele atribuții corespunzătoare unei funcții de demnitate publică, ale unei funcții de autoritate publică sau ale unei alte funcții publice, numai în condițiile expres prevăzute de lege. 4  (12) În cazul funcțiilor publice de execuție vacante, cu excepția funcțiilor publice de auditor și consilier juridic, atunci când aceste funcții sunt unice în cadrul autorității sau instituției publice, atribuțiile pot fi delegate către cel puțin doi funcționari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1) și (8)-(10). Art. 439 Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu și confidențialitatea Funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public. Art. 440 Interdicția privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje (1) Funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcționarii publici le- au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției publice deținute, care se supun prevederilor legale specifice. Art. 441 Utilizarea responsabilă a resurselor publice (1) Funcționarii publici sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a unităților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar. (2) Funcționarii publici au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției publice deținute. (3) Funcționarii publici trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale. (4) Funcționarilor publici care desfășoară activități în interes personal, în condițiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției publice pentru realizarea acestora. Art. 442 Subordonarea ierarhică Funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările și sarcinile repartizate. Art. 443 Folosirea imaginii proprii Funcționarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcției publice în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale. Art. 444 Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri (1) Un funcționar public nu poate achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, în următoarele situații: a) când a luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute; b) când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv; c) când poate influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. (3) Funcționarilor publici le este interzisă furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, 5 supuse operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiții decât cele prevăzute de lege. Art. 445 Respectarea regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților (1) Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților ,precum și normele de conduită. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), funcționarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligația de a evalua situațiile care pot genera o situație de incompatibilitate sau un conflict de interese și de a acționa pentru prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora. (3) În situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, funcționarii publici au obligația de a acționa conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a conflictului de interese, în termen legal. (4) La numirea într-o funcție publică, la încetarea raportului de serviciu, precum și în alte situații prevăzute de lege, funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, declarația de avere și declarația de interese. Declarația de avere și declarația de interese se actualizează anual, potrivit legii. Art. 446 Activitatea publică (1) Comunicarea oficială a informațiilor și datelor privind activitatea autorității sau instituției publice, precum și relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii. (2) Funcționarii publici desemnați să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorității ori instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea. (4) Funcționarii publici pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora și publica Articole de specialitate și lucrări literare ori științifice, în condițiile legii. (5) Funcționarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcției publice. (6) În cazurile prevăzute la alin. (4) și (5), funcționarii publici nu pot utiliza informații și date la care au avut acces în exercitarea funcției publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (7) În exercitarea dreptului la replică și la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată, funcționarii publici își pot exprima public opinia personală în cazul în care prin Articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmații defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (8) Funcționarii publici își asumă responsabilitatea pentru apariția publică și pentru conținutul informațiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile și normele de conduită prevăzute de prezentul cod. (9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea și de mediul de comunicare. Art. 447 Conduita în relațiile cu cetățenii (1) În relațiile cu persoanele fizice și cu reprezentanții persoanelor juridice care se adresează autorității sau instituției publice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine, integritate morală și profesională. 6  (2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației, demnității, integrității fizice și morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin: a) întrebuințarea unor expresii jignitoare; b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane. (3) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea legală, clară și eficientă a problemelor cetățenilor. (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activității, precum și creșterea calității serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi. (5) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă și civilizată față de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, fiind îndrituiți, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar. (6) Funcționarii publici au obligația de a asigura egalitatea de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a preveni și combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuțiilor profesionale. Art. 448 Conduita în cadrul relațiilor internaționale (1) Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminare și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o reprezintă. (2) În relațiile cu reprezentanții altor state, funcționarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale. (3) În deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă. Art. 449 Obiectivitate și responsabilitate în luarea deciziilor (1) În procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial. (2) Funcționarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituția publică, de către alți funcționari publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat. (3) Funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor. (4) În exercitarea atribuțiilor de coordonare, precum și a atribuțiilor specifice funcțiilor publice de conducere, funcționarii publici au obligația de a asigura organizarea activității personalului, de a manifesta inițiativă și responsabilitate și de a susține propunerile personalului din subordine. (5) Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condițiile legislației specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceștia au obligația: a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competență aferent funcției publice ocupate și carierei individuale a fiecărei persoane din subordine; b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzătoare a competențelor fiecărei persoane din subordine; 7  c) să monitorizeze performanța profesională individuală și colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanțele necorespunzătoare și să implementeze măsuri destinate ameliorării performanței individuale și, după caz, colective, atunci când este necesar; d) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale; e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat și să propună participarea la programe de formare și perfecționare profesională pentru fiecare persoană din subordine; f) să delege sarcini și responsabilități, în condițiile legii, persoanelor din subordine care dețin cunoștințele, competențele și îndeplinesc condițiile legale necesare exercitării funcției respective; g) să excludă orice formă de discriminare și de hărțuire, de orice natură și în orice situație, cu privire la personalul din subordine. (6) În scopul asigurării condițiilor necesare îndeplinirii cu imparțialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere au obligația de a nu se angaja în relații patrimoniale cu personalul din subordine. Art. 450 Obligația respectării regimului cu privire la sănătate și securitate în muncă Funcționarii publici au obligația de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condițiile legii. Dispozițiile art.430, 432-434, 437-441, 443-449 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare se aplică în mod corespunzător și personalului contractual. 8  Atribuțiile consiliului local | Codul administrativ Consiliul local - Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local - ARTICOLUL 129 Atribuțiile consiliului local (1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.Jurisprudență (2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:Jurisprudență a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale societăților și regiilor autonome de interes local;Jurisprudență b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;Jurisprudență c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;Jurisprudență d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;Jurisprudență e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.Jurisprudență (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:Jurisprudență a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului unității administrativ-teritoriale, precum și un model orientativ al regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local; b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condițiile art. 152 alin. (2); c) aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local, reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local, precum și înființarea, reorganizarea sau desființarea de societăți de interes local și statul de funcții al acestora;Jurisprudență d) exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți sau regii autonome, în condițiile legii;Jurisprudență e) hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți și regii autonome, în condițiile legii. (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:Jurisprudență a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul unității administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;Jurisprudență b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii; c) stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;Jurisprudență d) aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico- economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;Jurisprudență f) asigură un mediu favorabil înființării și/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum și prin realizarea de noi investiții care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională și locală; g) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor. (5) Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfășoară pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea (6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:Jurisprudență a) hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;Jurisprudență b) hotărăște vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosință gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii;Jurisprudență c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;Jurisprudență d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de orice alte obiective de interes public local.Jurisprudență (7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: a) educația; b) serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; c) sănătatea; d) cultura; e) tineretul; f) sportul; g) ordinea publică; h) situațiile de urgență; i) protecția și refacerea mediului; j) conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale; k) dezvoltarea urbană; l) evidența persoanelor; m) podurile și drumurile publice; n) serviciile comunitare de utilități publice de interes local; o) serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor; p) activitățile de administrație social-comunitară; q) locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; r) punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale; s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege (8) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul localJurisprudență a) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase; b) aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa. (9) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local: a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;Jurisprudență b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări; c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune. (10) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), consiliul local: a) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și funcționarea clădirilor în care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice a căror activitate prezintă un interes local. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale; b) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituției sau autorității publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare și întreținere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creșterii nivelului de atractivitate turistică a unității administrativ-teritoriale, cu condiția ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spațiile astfel îmbunătățite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale. (11) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local. (12) Consiliul local hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciilor publice de interes local. (13) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantă a statutului unității administrativ-teritoriale. (14) Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite prin lege.Jurisprudență  Consilierea etică a funcţionarilor publici şi asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr.57/2019 privind Codul admivistrativ Articolul 451 Obligațiile autorităților și instituțiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a funcționarilor publici și a informării și a raportării cu privire la normele de conduit (1) În scopul aplicării eficiente a dispozițiilor prezentului cod referitoare la conduita funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor deținute, conducătorii autorităților și instituțiilor publice vor desemna un funcționar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită. (2) În mod excepțional, în funcție de numărul de personal din cadrul autorității sau instituției publice, de complexitatea problemelor și de volumul activității specifice, pot fi desemnați doi consilieri de etică. (3) Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al conducătorului instituției publice. Procedura de desemnare, atribuțiile și modalitatea de raportare a instituțiilor și autorităților în scopul asigurării implementării, monitorizării și controlului respectării principiilor și normelor de conduită a funcționarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (4) Consilierea etică are caracter confidențial și se desfășoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la inițiativa sa atunci când din conduita funcționarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligația de a nu comunica informații cu privire la activitatea derulată decât în situația în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală. (5) Autoritățile și instituțiile publice implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea dispozițiilor prezentului cod privind principiile și normele de conduită și sprijină activitatea consilierului de etică. (6) În aplicarea dispozițiilor prezentului cod referitoare la conduita funcționarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislației pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. (7) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare și perfecționare profesională, organizate de Institutul Național de Administrație, în condițiile legii. (8) Pentru informarea cetățenilor, compartimentele de relații cu publicul au obligația de a asigura publicarea principiilor și normelor de conduită pe pagina de internet și de a le afișa la sediul autorității sau instituției publice, într-un loc vizibil și accesibil publicului. (9) Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor și normelor de conduită. Articolul 452 Consilierul de etică (1) În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și normelor de conduită de către funcționarii publici, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod. În exercitarea acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezentul cod și de hotărârea Guvernului prevăzută la art. 451 alin. (3). (2) Dobândirea calității de consilier de etică vizează deținerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiții expres, unui funcționar public pentru o perioadă de 3 ani. (3) În perioada exercitării calității de consilier de etică funcționarul public își păstrează și funcția publică deținută. Dreptul la carieră al funcționarului public este cel corespunzător funcției publice deținute. (4) Fișa postului corespunzătoare funcției deținute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane și se aprobă de către conducătorul autorității sau instituției publice, prin raportare la atribuțiile stabilite în sarcina acestuia. (5) Consilierul de etică își desfășoară activitatea pe baza fișei postului întocmite în condițiile prevăzute la alin. (4). În activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării ierarhice și nu primește instrucțiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcția și nivelul ierarhic al acesteia. (6) Poate dobândi calitatea de consilier de etică funcționarul public care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiții: a) este funcționar public definitiv; b) ocupă o funcție publică din clasa I; c) are, de regulă, studii superioare în domeniul științe sociale, astfel cum este definit acest domeniu de studii în condițiile legislației specifice; d) prezintă deschidere și disponibilitate pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu prevederile prezentului cod; e) are o probitate morală recunoscută; f) nu i s-a aplicat o sancțiune disciplinară, care nu a fost radiată în condițiile legii; g) față de persoana sa nu este în curs de desfășurare cercetarea administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în condițiile legii; h) față de persoana sa nu a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției; i) nu se află într-o procedură de evaluare desfășurată de autoritatea responsabilă de asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, în condițiile legii; j) nu se află în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la art. 453.(7) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (6) lit. f)-j) se face prin completarea unei declarații de integritate, dată pe propria răspundere a funcționarului public.(8) Condițiile prevăzute la alin. (6) lit. b) și c) nu sunt obligatorii în cazul autorităților și instituțiilor publice în care numărul de personal este sub 20. Articolul 453 Incompatibilități cu calitatea de consilier de etică (1) Nu poate fi numit consilier de etică funcționarul public care se află în următoarele situații de incompatibilitate: a) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul autorității sau instituției publice sau cu înlocuitorul de drept al acestuia; b) are relații patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a); c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul autorității sau instituției publice.(2) În cazul în care situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) intervin ulterior dobândirii în condiții legale a calității de consilier de etică, statutul de consilier de etică încetează în condițiile prezentului cod. Articolul 454 Atribuțiile consilierului de eticăÎn exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor și normelor de conduită, consilierul de etică îndeplinește următoarele atribuții: a) monitorizează modul de aplicare și respectare a principiilor și normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea; b) desfășoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcționarilor publici sau la inițiativa sa atunci când funcționarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia; c) elaborează analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile care se manifestă în activitatea funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice și care ar putea determina o încălcare a principiilor și normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorității sau instituției publice, și propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor și a vulnerabilităților; d) organizează sesiuni de informare a funcționarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru autoritățile și instituțiile publice pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu administrația publică sau cu autoritatea sau instituția publică respectivă; e) semnalează practici sau proceduri instituționale care ar putea conduce la încălcarea principiilor și normelor de conduită în activitatea funcționarilor publici; f) analizează sesizările și reclamațiile formulate de cetățeni și de ceilalți beneficiari ai activității autorității sau instituției publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația directă cu cetățenii și formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină; g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității autorității sau instituției publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația cu publicul, precum și cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituția publică respectivă. Articolul 455 Evaluarea activității consilierului de etică (1) Exercitarea atribuțiilor de consiliere etică prevăzute la art. 454 lit. a) și b) nu face obiectul evaluării performanțelor profesionale individuale ale consilierului de etică. (2) Evaluarea performanțelor profesionale individuale pentru îndeplinirea de către consilierul de etică a atribuțiilor prevăzute la art. 454, cu excepția celor prevăzute la lit. a) și b), se face de către conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii. (3) Evaluarea performanțelor profesionale individuale se face de către conducătorul autorității sau instituției publice cu luarea în considerare a raportului de evaluare întocmit în condițiile legii de superiorul ierarhic nemijlocit al funcționarului public care deține calitatea de consilier de etică, în condițiile art. 485. În acest caz, decizia asupra calificativului final al evaluării performanțelor profesionale individuale aparține conducătorului autorității sau instituției publice. Articolul 456 Încetarea calității de consilier de etică (1) Calitatea de consilier de etică încetează în următoarele situații: a) prin renunțarea expresă a consilierului de etică la această calitate, pe baza cererii scrise adresate conducătorului autorității sau instituției publice; b) prin expirarea perioadei pentru care a fost desemnat consilier de etică în condițiile prevăzute de prezentul cod; c) în cazul intervenirii unei situații de incompatibilitate prevăzute la art. 453; d) prin revocare de către conducătorul autorității sau instituției publice, pentru activitate necorespunzătoare a consilierului de etică sau în cazul în care acesta nu mai îndeplinește oricare dintre condițiile prevăzute la art. 452 alin. (6); e) în caz de încetare sau de modificare a raporturilor de serviciu ale funcționarului public care are calitatea de consilier de etică prin ocuparea unei funcții în cadrul altei autorități sau instituții publice, precum și în caz de suspendare a raporturilor de serviciu pe o perioadă mai mare de o lună. (2) Încetarea calității de consilier de etică prin revocare în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se poate dispune numai după sesizarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de către conducătorul autorității sau instituției publice cu privire la activitatea considerată necorespunzătoare a consilierului de etică și cercetarea situației de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu luarea în considerare a propunerilor formulate de aceasta. (3) Încetarea calității de consilier de etică în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)- c) și e) se dispune direct de către conducătorul autorității sau instituției publice. Articolul 457 Informarea publicului cu privire la respectarea obligațiilor și a normelor de conduită (1) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) conține informații cu caracter public, se elaborează în baza rapoartelor autorităților și instituțiilor publice privind respectarea normelor de conduită transmise Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și cuprinde cel puțin următoarele date: a) numărul și obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională; b) categoriile și numărul de funcționari publici care au încălcat principiile și normele de conduită; c) cauzele și consecințele nerespectării normelor de conduită; d) evidențierea cazurilor în care funcționarilor publici li s-a cerut să acționeze sub presiunea factorului politic. (2) Rapoartele autorităților și instituțiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu și se comunică la cererea oricărei persoane interesate. (3) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) se publică pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și se comunică la cererea oricărei persoane interesate. (4) Informarea publicului cu privire la respectarea obligațiilor și a normelor de conduită în exercitarea funcțiilor publice constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici, care se elaborează de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.  G U VE R NU L RO M  NI E I HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, și al art. IV din Legea nr. 221/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. I - Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 4 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1 alin. (2) lit. a) se modifică și va avea următorul cuprins: „a) realizarea investiţiilor privind construcţia de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construcţia de locuinţe sociale şi de necesitate, construcția de locuințe de serviciu, construcţia şi/sau reabilitarea locuinţelor distruse ori grav avariate, situate în zonele afectate de calamităţi naturale, construcţia de locuinţe cu chirie prin atragerea capitalului privat, inclusiv prin concesiune de lucrări publice, în condiţiile legii, construcţia altor locuinţe proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale, precum şi intervenţii la construcţiile existente, în aplicarea măsurilor stabilite prin programe guvernamentale;” 2. La articolul 1 alin. (2) după lit. b) se adaugă o nouă literă, lit. c), care va avea următorul cuprins: „c) finanţarea proiectării şi execuţiei, în condiţiile legii, a utilităţilor necesare funcţionării obiectivelor de investiţii din cadrul programului guvernamental privind construcţia de locuinţe de serviciu prevăzut la lit. a), pe terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea autorităţilor publice centrale care au solicitat realizarea acestora, respectiv: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, telecomunicaţii, drumuri de acces, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la reţelele de utilităţi.” 3. La articolul 2 alin. (1), (11) și (16) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(1) Terenurile destinate construirii de locuinţe prin Agenţia Naţională de Locuinţe pot fi proprietate publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi proprietate privată a persoanelor fizice ori juridice. Terenurile proprietate publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se preiau de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe în folosinţă gratuită, potrivit legii, numai în condiţiile în care sunt libere de orice sarcină, sunt cuprinse cu această destinaţie în planurile urbanistice aprobate și sunt viabilizate până la limita exterioară a perimetrului destinat construcțiilor. În mod corespunzător, aceste condiţii trebuie respectate şi pentru alte terenuri destinate construirii de locuinţe prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, care se pot prelua de către aceasta potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (11) Agenţia Naţională pentru Locuinţe colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru sprijinirea programelor de construcţie a locuinţelor, prin asigurarea terenurilor de construcţie şi/sau realizarea reţelelor de utilităţi şi a dotărilor tehnico- edilitare necesare asigurării condiţiilor de locuit. Pentru asigurarea corelării programelor de investiții în viabilizarea terenurilor în interiorul perimetrului destinat locuințelor, cu programele de investiții în construcția de locuințe, ANL încheie contracte cu autoritățile administrației publice locale prin bugetul cărora se aprobă programul de investiții publice pentru realizarea de utilități și dotări tehnico-edilitare, potrivit art.3 alin. (5) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 13. ………………………………………………………………………….............................. (16) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și e) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională pentru Locuinţe colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru identificarea construcţiilor aflate în diverse stadii de execuţie ori finalizate şi neexploatate ce pot fi preluate în vederea realizării de locuinţe, cu obligația acestora de a efectua, pe cheltuială proprie, evaluarea construcțiilor respective, potrivit legii.” 4. La articolul 2 alin. (31) se modifică și va avea următorul cuprins: „(31) Pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ sau din sănătate, terenurile urmează regimul juridic prevăzut de art. 20 alin. (4) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Terenurile aferente construcţiilor de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ sau din sănătate, se transmit defalcat de cele destinate realizării reţelelor de utilităţi şi a dotărilor tehnico-edilitare necesare asigurării condiţiilor de locuit, astfel terenurile aferente acestor construcţii de locuinţe se transmit în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii, iar terenurile destinate realizării reţelelor de utilităţi şi a dotărilor tehnico-edilitare necesare asigurării condiţiilor de locuit pot fi proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, potrivit legii.” 5. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 3 - Tinerii, în sensul prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt persoane majore în vârstă de până la 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, destinată închirierii, şi care pot primi repartiţie pentru locuinţă în cel mult 36 luni de la împlinirea acestei vârste.” 6. La articolul 3 după alin. (1) se adaugă un nou alineat, alin. (2), care va avea următorul cuprins: „(2) Tinerii specialişti din învăţământ sau sănătate, în sensul prevederilor art. 8 alin. (11) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt persoane majore în vârstă de până la 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe construite prin programele A.N.L., destinate închirierii, şi care pot primi repartiţii în cel mult 36 de luni de la împlinirea acestei vârste, angajaţi ai unităţilor din domeniile respective aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale în care sunt amplasate locuinţele, inclusiv medicii rezidenţi, şi care nu deţin o locuinţă în proprietate pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective.” 7. La articolul 32 litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: ………………………………………………………………………….............................. a) să încheie contracte de vânzare, de antrepriză generală, de construire şi/sau de asistenţă tehnică, pentru construirea, achiziţionarea, finalizarea şi predarea locuinţelor către beneficiari. 8. La articolul 5 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Constituirea resurselor din sumele reprezentând garanţii de bună execuţie prevăzute la alin. (1) şi stabilirea procedurii de evidenţă şi restituire a acestora la termenele şi în cuantumul prevăzute în contractele de antrepriză se vor consemna în convenţii încheiate, în condițiile legii, de Agenţia Naţională pentru Locuinţe cu autorităţile publice locale şi/sau cu agenţii economici în a căror evidenţă sunt construcţiile de locuinţe respective, conform modelului prevăzut în Anexa 19.ˮ 9. La articolul 12 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Finanţarea construcţiei de locuinţe cu credit ipotecar se realizează prin instituţiile financiare creditoare, autorizate potrivit legii.” 10. La articolul 12 după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2 1), care va avea următorul cuprins: „(21) În vederea finalizării unei locuințe cu credit ipotecar, în completarea surselor de finanțare prevăzute la alin. (2), beneficiarul poate asigura finanţarea şi prin depunerea din surse proprii, într-un cont al A.N.L., a sumelor necesare, cu acordul prealabil formulat în scris al A.N.L.” 11. La articolul 131 alineatele (2) și (3) se abrogă. 12. La articolul 131 după alin. (3) se introduce un nou alineat alin. (4) cu următorul cuprins: „(4) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru contractarea serviciilor de proiectare și a lucrărilor de execuție, precum și urmărirea lucrărilor de execuție care constă în consultanţă şi asistenţă tehnică în urmărirea şi derularea investiţiilor, inclusiv pentru plata personalului de supraveghere pe parcursul realizării obiectivelor de construcţii privind realizarea de locuinţe proprietate privată prin credit ipotecar, Agenţia Naţională pentru Locuinţe poate efectua şi deconta cheltuieli în cuantum de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii-montaj executate şi admise la decontare. Aceste cheltuieli se cuprind în devizul general pentru obiectivele de investiţii şi se încasează pe măsura realizării lucrărilor de construcţii-montaj, în conformitate cu reglementările în vigoare.” 13. La articolul 132 alin. (5)-(11) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(5) În aplicarea prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională pentru Locuinţe identifică locuinţele care nu sunt contractate la data finalizării lucrărilor pentru a fi valorificate, în condițiile legii, cu aprobarea Consiliului de administraţie, astfel: a) prin transmiterea locuinţelor de către A.N.L., cu aprobarea consiliului de administraţie, către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ- teritoriale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în care acestea sunt amplasate, prin protocol de predare-primire, în vederea închirierii; b) prin vânzarea locuinţelor, de către A.N.L., către solicitanţii ce pot asigura contravaloarea locuinţei doar din resurse proprii. (6) Locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) se predau unităţilor administrativ-teritoriale în care acestea sunt amplasate, prin protocol de predare-primire, conform modelului prevăzut în anexa nr. 17. (7) Locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) aparţin domeniului privat al statului şi sunt administrate de către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în care sunt amplasate, potrivit prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale specialiştilor din învăţământ, sănătate, precum şi specialiştilor din sectorul de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională, ai autorităţii judecătoreşti şi ai administraţiei naţionale a penitenciarelor, în condițiile legii. Specialist în sensul prevederilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înțelege angajatul unităţilor din domeniile menționate, aflate pe raza unităţii administrativ- teritoriale în care se află locuințele și care nu deţin o locuinţă în proprietate aflată pe aceeași rază administrativ-teritorială. (9) Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care sunt amplasate locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) stabilesc prin hotărâre a consiliului local măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi analiza solicitărilor de locuinţe, precum şi modul de repartizare a acestora. În acest scop, stabilesc şi dau publicităţii locul de primire a solicitărilor şi actele justificative necesare. (10) Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care sunt amplasate locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) stabilesc, în funcţie de necesităţile existente pe plan local, persoanele cu studii de specialitate, medii sau superioare, din domenile prevăzute la alin. (8) cărora le sunt repartizate aceste locuinţe. (11) Contractele de închiriere pentru locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a), se încheie pe o durată de un an de la data repartizării locuinţei, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestora pe perioade de câte un an, în condiţiile legii. Chiria se stabileşte, în conformitate cu reglementările în vigoare, de către autorităţile administraţiei publice locale şi acoperă minim cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, o cotă de maximum 1%, precum şi recuperarea investiţiei, în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20. Cota de maximum 1% se aplică la valoarea de inventar a locuinței.” 14. La articolul 132 după alin. (11) se introduce un nou alineat, alin. (111), care va avea următorul cuprins: „(111) Cota de 1% prevăzută la alin. (11) se constituie ca venituri ale autorităţilor publice locale şi se utilizează pentru dezvoltarea fondului de locuinţe la nivel local.” 15. La articolul 132 alin. (12) se modifică și va avea următorul cuprins: „(12) Pentru recuperarea investiției calculată în funcție de durata normată de funcționare a clădirii, prevăzută la art. 4 alin. (72) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din cuantumul total al chiriei stabilit potrivit alin. (11), suma reprezentând recuperarea investiţiei se virează de către autorităţile administraţiei publice locale către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în termen de maximum 30 de zile de la încasarea acesteia, şi se utilizează numai pentru finanţarea construcţiei de locuinţe. Orice întârziere în virarea sumelor reprezentând recuperarea investiției calculată în funcție de durata normată de funcționare a clădirii atrage plata de penalităţi, în condițiile legii.” 16. La articolul 132 după alin. (12) se introduce un nou alineat, alin. (121), care va avea următorul cuprins: „(121) Penalităţile de întârziere prevăzute la alin. (12), datorate A.N.L. pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă, reprezintă 0,1%/zi din suma datorată, dar nu mai mult de cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. Penalitățile se calculează în condițiile legii fără a se lua în calcul prima zi, precum și ziua îndeplinirii obligației de plată a chiriei, cu respectarea art. 2553 - Termenul stabilit pe zile - din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.” 17. La articolul 132 alin. (13) se modifică și va avea următorul cuprins: „(13) Locuinţele prevăzute la alin. (5) lit. a) se pot vinde de către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în care sunt amplasate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (8) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea chiriaşului şi înaintea expirării primului an de închiriere, sau la cererea oricăror persoane, după expirarea primului an de închiriere, cu condiţia respectării dreptului de preempţiune în favoarea chiriaşului.” 18. La articolul 132 după alin. (13) se introduce un nou alineat, alin. (131), care va avea următorul cuprins: „(131) În cazul în care există mai multe cereri de cumpărare pentru aceeaşi locuinţă, prioritizarea se face în ordine crescătoare a datei de înregistrare a cererilor de cumpărare a locuinţei.” 19. La articolul 132 alin. (14)-(16) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(14) Pentru vânzarea locuinţelor prevăzute la alin. (5) lit. a), preţul locuinţei se achită integral la data încheierii contractului de vânzare, din sursele proprii ale beneficiarului şi/sau din credite contractate de acesta de la instituţii financiare autorizate, în conformitate cu reglementările în vigoare. (15) Valoarea de vânzare a locuinţei se stabileşte conform prevederilor art. 4 alin. (8) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către autorităţile administraţiei publice locale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de către operatorii economici în a căror administrare se află imobilele respective, potrivit reglementărilor în vigoare. Valoarea de vânzare reprezintă valoarea de inventar a locuinţei, actualizată conform prevederilor legale în vigoare, din care se scade contravaloarea sumelor rezultate din cuantumul chiriei reprezentând recuperarea investiţiei, calculată în funcţie de durata normată de funcţionare a clădirii, reţinută de autorităţile administraţiei publice locale şi virate către A.N.L. conform legii și prevederilor alin. (12). (16) Sumele obţinute din vânzarea locuinţelor prevăzute la alin. (5) lit. a) se virează de către autorităţile administraţiei publice locale, prin bugetul propriu, către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în termen de maximum 30 de zile de la vânzarea acestora, şi se utilizează numai pentru finanţarea construcţiei de locuinţe, în condiţiile legii.” 20. La articolul 134 litera b) a alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: “b) studiile de prefezabilitate;” 21. La articolul 14 alin. (4) - (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(4) Analizarea cererilor pentru locuinţele destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate se efectuează de către comisii sociale, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice și constituite după cum urmează: a) în condițiile prevăzute la alin. (3) pentru locuinţele destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate administrate de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti b) prin ordin al conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului sau din domeniul sănătăţii ori prin ordin al conducătorilor unităților aflate în subordinea sau sub coordonarea acestor autorități, pentru locuințele administrate de către autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii, ori de către unităţi aflate în subordinea sau sub coordonarea acestor autorități. (5) Structura pe specialităţi a membrilor comisiilor sociale prevăzute la alin. (3) și alin. (4) lit. a) se aprobă de consiliile locale, la propunerea primarilor localităţilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, de consiliile judeţene, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului general, cu respectarea prevederilor legii și ale prezentelor norme metodologice. (6) Pentru analizarea cererilor de locuinţe destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ sau din sănătate, comisiile sociale prevăzute la alin. (4) lit. b) se vor structura majoritar pe specialităţi specifice domeniului respectiv şi vor cuprinde specialişti desemnaţi de către autorităţile publice centrale interesate şi/sau de către serviciile deconcentrate în teritoriu ale acestora.ˮ 22. La articolul 15 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În urma analizării cererilor de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, inclusiv cele construite și destinate închirierii în mod exclusiv tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate, comisiile sociale vor prezenta consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului ori din domeniul sănătăţii, după caz, lista solicitanţilor care au acces la locuinţele pentru tineri, destinate închirierii, precum şi propuneri privind ordinea şi modul de soluţionare a cererilor, luându-se în considerare folosirea spaţiului locativ existent, precum şi construirea de locuinţe noi în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice. Analizarea cererilor şi stabilirea listei de priorităţi în soluţionarea acestora se fac anual, până la sfârşitul lunii februarie a anului respectiv, luându-se în considerare cererile depuse până la sfârşitul anului precedent.ˮ 23. La articolul 15 după alin. (9) se introduc două alineate noi, alin. (9 1)- (92), care vor avea următorul cuprins: „(91) Locuințele pentru tineri destinat închirierii, inclusiv cele construite și destinate în mod exclusiv tinerilor specialiști din învățământ sau sănătate, pentru care au fost reziliate de drept contractele de vânzare cu plata în rate, se repartizează de către administratorii locuințelor prevăzuți la art. 8 alin. (2) din lege, cu respectarea prevederilor alin. (9). (92) În aplicarea prevederilor art. 2 alin. (61) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în corelare cu prevederile art. 16 alin. (4), în situaţia în care locuinţele nu se repartizează în totalitate, administratorii locuințelor prevăzuți la art. 8 alin. (2) din lege, care au solicitat realizarea acestora, răspund de paza şi conservarea imobilelor preluate până la repartizarea acestora către beneficiarii de drept, urmând să efectueze pe cheltuiala lor toate remedierile necesare la imobilele preluate şi nerepartizate la care se constată deteriorări ca urmare a neutilizării lor.” 24. La articolul 15 alin. (10) se modifică și va avea următorul cuprins: „(10) Administrarea locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, se face în condiţiile prevăzute de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat.” 25. La articolul 15 după alin. (10) se introduc 17 noi alineate, alin. (11)-(27) care vor avea următorul cuprins: „(11) Administratorul locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii înregistrează în contabilitate locuințele pe care le au în administrare, cu respectarea prevederilor legale în materie, şi le supun procedurilor de reevaluare şi amortizare, în condițiile legii. (12) Administratorul locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, exercită operaţiuni specifice unui proprietar în numele statului, în sensul că îşi dă acordul, în condițiile legii, pentru: a) racordarea/debranşarea locuinţelor la/de la reţelele de utilităţi; b) îmbunătăţirile care se aduc locuinţelor la solicitarea chiriaşului; c) ieşiri din indiviziune, alipiri, dezlipiri care nu aduc atingere proprietăţii publice/private a statului; d) înscrierea menţiunilor în extrasul de carte funciară. (13) Contractul de închiriere iniţial se încheie în condițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare conform repartiţiei, în condițiile legii şi cuprinde clauze referitoare la: a) revizuirea cuantumului chiriei, în funcţie de vârsta solicitantului, b) actualizarea anuală a cuantumului chiriei, c) aplicarea de penalităţi de 0,1%/zi din suma datorată, pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă, d) interzicerea cedării dreptului de folosinţă a locuinţei, de către titularul contractului de închiriere, sub sancţiunea rezilierii de drept a contractului. (14) Prelungirea contractelor de închiriere se face în condițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 152/1998, republicată cu modificările și completările ulterioare. (15) După încheierea contractelor de închiriere, chiriașii au obligația să transmită autorităților publice locale documentele cu privire la orice modificări intervenite în: a) starea civilă, b) numărul persoanelor aflate în întreținere, c) situația locativă, inclusiv cu privire la dobândirea unei locuințe în proprietate şi/sau cu chirie, proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, în localitatea în care deține locuinţa actuală. (16) La data prelungirii contractelor de închiriere, titularul contractului de închiriere, soțul/soția acestuia şi/sau alte persoane aflate în întreţinerea acestuia, au obligaţia să facă dovada că nu au dobândit o locuință în proprietate şi/sau cu chirie, proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, în localitatea în care deține locuinţa actuală, sau în localitățile în care a fost extinsă cuprinderea teritorială, după caz. În situația în care această condiție nu este îndeplinită contractul de închiriere nu se mai prelungește. Fac excepție cotele părți dintr-o locuință, dobândite în proprietate, în condițiile legii, dacă acestea nu depăşesc suprafaţa utilă de 37 m2, suprafaţă utilă minimală/persoană, prevăzută de Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (17) La prelungirea contractelor de închiriere, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale respective ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii, ori unităţile aflate în subordinea sau sub coordonarea acestor autorităţi, au obligația să verifice documentele prevăzute la alin (15). (18) După efectuarea verificării prevăzută la alin. (17), la solicitarea chiriașilor, administratorii locuințelor pot realiza un schimb de locuinţe, în condițiile art. 8 alin. (6) din Legea nr. 152/1998, republicată cu modificările și completările ulterioare, cu asigurarea exigenţelor minimale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza unei acord/convenții între chiriași, potrivit legii. (19) După efectuarea verificării prevăzută la alin. (17), în situații temeinic justificate, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul învățămîntului și sănătății, ori unităţile aflate în subordinea sau sub coordonarea acestor autorităţi, pot dispune, cu respectarea prevederilor Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea locuinţei atribuite unui chiriaş cu o altă locuinţă vacantă de aceeaşi categorie. Sunt considerate situații temeinic justificate situațiile în care: a) se constată că titularului contractului de închiriere i s-a modificat starea civilă și/sau numărul persoanelor aflate în întreținere, b) la repartiție nu s-au putut asigura suprafețele minimale în raport cu numărul de persone, c) i s-a modificat locul muncii într-o altă unitate administrativ teritorială. (20) Schimbul de locuinţe prevăzut la alin. (18) și schimbarea locuinței prevăzută la alin. (19) se pot realiza numai în cazul imobilelor aflate în exploatare și din aceeaşi categorie de locuinţe construite de A.N.L., fiind exceptate locuinţele noi, inclusiv în cazul imobilelor situate în unități administrativ teritoriale diferite. (21) În cazul în care schimbul de locuințe prevăzut la alin. (18) se realizează între locuințe amplasate în unități administrativ teritoriale diferite este necesar acordul ambelor autorități ale administrației publice locale care dețin locuințele în administrare. (22) În cazul în care se solicită schimbarea locuinței, potrivit prevederilor alin. (19), dintr-o unitate administrativ teritorială cu o altă locuinţă vacantă de aceeaşi categorie situată în altă unitate administrativ teritorială, este necesar acordul ambelor autorități ale administrației publice care dețin locuințele în administrare, iar schimbarea locuinței se poate face numai în situația în care repartizarea locuinței nu s-a putut realiza în condițiile art. 15 alin. (9). (23) Chiria se stabileşte anual de către autorităţile administraţiei publice locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi/sau autorităţile administraţiei publice centrale, cu respectarea prevederilor art. 8 alin. (7)-(10) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare și se utilizează ca model exemplul din anexa nr. 16, în baza valorii de înlocuire stabilită prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice pentru anul în curs. În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (9) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea chiriei lunare se stabilește luând în calcul venitul brut pe membru de familie, care se raportează la câştigul salarial minim brut pe economie, comunicat în ultimul buletin statistic lunar al Institutului Naţional de Statistică, înainte de data încheierii contractului de închiriere. (24) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (11) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anual, cuantumul chiriilor calculate conform alin. (23) se stabileşte, pentru anul următor, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie pe baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României în data de 30 septembrie a anului în curs. Plata chiriei se face în lei, la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României în data de 30 septembrie a anului în care s-a stabilit cuantumul chiriei. Autorităţile administraţiei publice locale, autorităţile administraţiei publice locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi/sau autorităţile administraţiei publice centrale au obligaţia de a comunica A.N.L., în termen de 10 zile, de la data stabilirii, în condițiile legii, a chiriei, o situaţie detaliată cu privire la cuantumul chiriilor defalcate pe tipuri de apartamente şi vârsta chiriaşilor. (25) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (13) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând recuperarea investiției din cuantumul chiriei se înregistrează în contul deschis pe seama consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la unitățile trezoreriei statului, precum şi pe seama instituţiilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii sau a unităţilor aflate în subordinea ori sub coordonarea acestor instituţii, la unitățile trezoreriei statului,conform structurii prevăzute în anexa nr. 10 "Clasificaţia indicatorilor privind bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii" la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice. (26) Sumele obţinute din recuperarea investiției din cuantumul chiriei, prevăzute la alin. (25), se virează în termen de maximum 30 de zile de la încasarea acesteia, de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de către autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii sau de la unităţile aflate în subordinea ori sub coordonarea acestora, în contul A.N.L. deschis în acest sens la unitățile trezoreriei statului, conform structurii prevăzute în anexa nr. 10 "Clasificaţia indicatorilor privind bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii" la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice. Operaţiunea se efectuează prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului şi se utilizează pentru dezvoltarea fondului de locuinţe prin A.N.L, iar orice întârziere atrage plata de penalităţi, conform prevederilor legale în vigoare. (27) Penalităţile de întârziere prevăzute la alin. (26), datorate A.N.L. pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă, reprezintă 0,1%/zi din suma datorată, dar nu mai mult de cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. Penalitățile se calculează în condițiile legii fără a se lua în calcul prima zi, precum și ziua îndeplinirii obligației de plată a chiriei, cu respectarea art. 2553 - Termenul stabilit pe zile - din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.” 26. La articolul 16 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Pentru realizarea de construcţii noi de locuinţe destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate, autorităţile administraţiei publice centrale și locale, respectiv ale sectoarelor municipiului București, interesate răspund de asigurarea terenurilor şi transmiterea acestora în folosinţă gratuită Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe pe perioada realizării investiţiilor. Pentru realizarea reţelelor de utilităţi şi a dotărilor tehnico-edilitare necesare asigurării condiţiilor de locuit, autorităţile administraţiei publice centrale interesate sunt parte în contractele încheiate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe potrivit prevederilor art. 2 alin. (11), iar autorităților publice locale le sunt incidente prevederile art. 2 alin. (31).” 27. La articolul 17 alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(1) În vederea cuprinderii obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 16 alin. (4) în programul de realizare a locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, sau autoritățile administrației publice centrale din domeniul învăţământului ori din domeniul sănătăţii, după caz, vor întocmi şi/sau vor actualiza şi vor transmite anual sau ori de căte ori este necesar, Agenției Naționale pentru Locuințe un inventar al obiectivelor noi de investiţii propuse, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cel mai târziu până în data de 15 decembrie a fiecărui an. (2) Pentru realizarea de construcţii noi de locuinţe, destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate, autorităţile administraţiei publice centrale și locale, inclusiv ale sectoarelor municipiului București, interesate vor întocmi şi/sau vor actualiza şi vor transmite anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice inventarul prevăzut la alin. (1), centralizat la nivelul autorităţii administraţiei publice centrale și locale, inclusiv ale sectoarelor municipiului București, şi defalcat pe judeţe, localităţi şi obiective de investiţii.” 28. La articolul 18 alin. (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(1) Pentru obiectivele noi de investiţii, aprobate în condiţiile art. 16 alin. (4), Agenţia Naţională pentru Locuinţe și autoritățile publice locale pot achiziţiona studii de fezabilitate, care vor fi supuse aprobării potrivit legii. (2) Finanţarea studiilor prevăzute la alin. (1) se asigură din alocaţii de la bugetul de stat prevăzute cu această destinaţie, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, aprobat în condiţiile legii, din resursele prevăzute cu această destinaţie de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe în bugetul propriu, precum și din surse de la bugetul local, în condițiile legii. (3) Studiile de fezabilitate supuse aprobării conform alin. (1) se întocmesc cu respectarea prevederilor legale în vigoare în domeniu și vor fi însoţite de câte un exemplar al contractelor încheiate potrivit prevederilor art. 2 alin. (11).” 29. La articolul 19 alin. (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Pentru obiectivele noi de investiţii propuse în condiţiile art. 17, Agenţia Naţională pentru Locuinţe va prelua, conform contractelor încheiate potrivit legii și prevederilor art. 2 alin. (11), de la consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de la consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de la autorităţile administraţiei publice centrale din învăţământ şi sănătate, după caz, terenurile aferente construcţiilor, studiile de prefezabilitate şi/sau studiile de fezabilitate. Terenurile aferente construcţiilor de locuinţe sunt preluate sau rămân în folosinţa gratuită a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe pe durata de realizare a investiţiilor. (3) În contractele încheiate potrivit legii și prevederilor art. 2 alin. (11) se vor preciza şi următoarele: a) dreptul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe de folosinţă gratuită a terenurilor aferente construcţiilor de locuinţe, inclusiv a structurilor existente, dacă este cazul, pe perioada realizării investiţiilor; b) condiţia de exceptare de la plata taxei pentru autorizarea construcţiilor, obiectivele de investiţii fiind de utilitate publică, în conformitate cu reglementările legale în vigoare; c) obligativitatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului şi din domeniul sănătăţii, după caz, de a întocmi şi de a aproba, potrivit legii, studiile de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate, după caz, de a le transmite Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe în termen de maximum 60 de zile de la data asigurării finanțării lucrărilor de construcție a locuințelor pentru tineri, destinate închirierii; d) obligativitatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului şi din domeniul sănătăţii, după caz, de a asigura utilitățile publice și dotările edilitare necesare în asigurarea condiţiilor de locuit, coroborat cu programul de recepţie şi punere în funcţiune a locuinţelor, conform contractelor încheiate potrivit prevederilor art. 2 alin. (11); e) participarea la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală a obiectivelor de investiţii; f) condiţiile de transmitere, în condițiile legii, a terenului și a locuințelor, odată cu recepția la terminarea lucrărilor de construcție, de la Agenţia Naţională pentru Locuinţe în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului şi din domeniul sănătăţii ori a unităţilor aflate în subordinea ori sub coordonarea acestora, după caz.” 30. La articolul 19 litera a) a alin. (4) se abrogă, iar lierele b)-d ) se modifică și vor avea următorul cuprins: „b) obligativitatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului şi din domeniul sănătăţii, după caz, de a întocmi şi de a aproba, potrivit legii, studiile de prefezabilitate şi a studiilor de fezabilitate, după caz, de a le transmite Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe în termen de maximum 60 de zile de la data asigurării, potrivit legii, a finanțării lucrărilor de construcție a locuințelor pentru tineri, destinate închirierii; c) precizările prevăzute la alin. (3) lit. b) - f); d) decăderea/revocarea din calitatea de administrator al locuinţelor în cazul nerespectării uneia sau a tuturor prevederilor lit. b) - c).” 31. La articolul 191 alin. (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Locuinţele pentru tineri, destinate închirierii în mod exclusiv unor tineri specialişti din învăţământ şi din sănătate, după finalizarea lucrărilor de construcţie, fac obiectul proprietăţii private a statului și se administrează de către autorităţile care au solicitat realizarea acestora, respectiv de către autoritățile administraţiei publice locale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau de către autorităţile administraţiei publice centrale din domeniul învăţământului, respectiv din domeniul sănătăţii ori de către unele unităţi aflate în subordinea sau sub coordonarea acestor autorităţi, după caz, în conformitate cu reglementările în vigoare.” (3) Predarea-preluarea locuinţelor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi a terenurilor aferente, după caz, se face, în condițiile legii, odată cu recepţia la terminarea lucrărilor, prin protocol încheiat între Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi cei îndreptăţiţi, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18, în condiţiile stabilite la art. 19 alin. (3) lit. f), respectiv la art. 19 alin. (4) lit. d). La această dată folosinţa gratuită acordată Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe asupra terenurilor aferente locuinţelor încetează de drept. 32. La articolul 192 alin. (2) litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: „c) în rate lunare egale, inclusiv dobânda aferentă, cu un avans de minimum 15% din valoarea de vânzare.ˮ 33. La articolul 192 alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Valoarea de vânzare a locuinţei se stabileşte potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) lit. d) şi e) din Legea nr. 152/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la data vânzării acesteia. Valoarea de vânzare a locuinţelor reprezintă valoarea de înlocuire pe metru pătrat multiplicată cu suprafaţa construită efectivă a fiecărei locuinţe, inclusiv cotele indivize aferente fiecărei locuinţe, diminuată cu amortizarea calculată în conformitate cu prevederile art. 14 din Normele metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.471/2008, de la data punerii în funcţiune a locuinţei până la data vânzării acesteia și ponderată cu coeficientul prevăzut la art. 10 alin. (2) lit. d1) din Legea nr. 152/1998, republicată cu modificările și completările ulterioare.ˮ 34. La articolul 192 după alin. (4) se introduce un alineat nou, alin. (41), care va avea următorul cuprins: „(41) În situaţia în care valoarea stabilită, conform prevederilor alin. (4), este mai mică decât valoarea de inventar, atunci valoarea de vânzare a locuinţelor este egală cu valoarea de inventar a acestora, actualizată conform prevederilor legale în vigoare, mai puţin contravaloarea sumelor rezultate din cuantumul chiriei reprezentând recuperarea investiţiei, calculată în funcţie de durata