Matricea extracelulară PDF

MATRICEA EXTRACELULARĂ Matricea extracelulară este alcătuită din 3 tipuri principale de macromolecule: 1. Proteine structurale: colagenul, elastina 2. Complexe de proteine și polizaharide (GAG) = proteoglicani gel hidratat - pentru includerea proteinelor structurale 3. Proteine adezive: fibr...

MATRICEA EXTRACELULARĂ Matricea extracelulară este alcătuită din 3 tipuri principale de macromolecule: 1. Proteine structurale: colagenul, elastina 2. Complexe de proteine și polizaharide (GAG) = proteoglicani gel hidratat - pentru includerea proteinelor structurale 3. Proteine adezive: fibronectina, laminina - implicate in special in adeziunea celulă - matrice extracelulară fibronectina  Matricea extracelulara I. Substanta fundamentala (conjunctivă): tesut interstitial II. Membrana bazală  la baza straturilor sau tubilor formati din celule epiteliale, endoteliale, mesoteliale  inconjoara celule musculare individuale, celule adipoase si celule Schwann (se dispun in jurul axonilor neuronilor periferici pentru a forma mielina) membrana bazală glomerulară (filtru sânge-urină)  Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. Col HE Lama nr. 10  Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. Col HE  Stratul cartilaginos este o masă amorfă , slab bazofilă care conferă traheei rigiditatea caracteristică. Ţesutul cartilaginos este de tip hialin  Substanța fundamentală este compusă în principal din fibre de colagen (colagen tip II!), proteoglicani și glicoproteine. Această matrice rezistă la compresiune și întindere.  Substanța fundamentală este produsă de 2 tipuri de celule:  Celulele cartilaginoase tinere, condroblastele ( = celule perichondriale) sunt mici , turtite. Sunt precursorii condrocitelor. Ele produc activ și secretă matricea extracelulară a cartilajului.  Celulele adulte (condrocitele) sunt mari şi rotunde.  Fiecare condrocit este situat într-un cuib (lacună, lipsa de substanţă fundamentală) numit condroplast. Ele intrețin cartilajul. Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. Col HE Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. Col HE În cartilaj lipsesc vase de sânge, vase limfatice și nervi. Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. Col HE Cartilajul hialin este acoperit de perichondru. Perichondru In perichondrul fibros: vase sanguine și limfatice ! terminații nervoase! Lama nr. 10 Lumen  Perichondru Submucoasă Gl. sero- mucoasă Cartilaj hialin Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. Trahee. ME Chondroblast Chondrocyte Matricea extracelulară. Cartilaj hialin. ME Colagen tip II bogate in RER Condrocite Matricea extracelulară. Cartilaj fibros. ME Colagen tip I și Colagen tip II Electron micrograph of fibrocartilage showing 3 chondrocytes in their lacunae. Note the abundance of rough endoplasmic reticulum (RER). Chondrocytes synthesize the cartilage matrix. Fine collagen fibers, sectioned in several places, are prominent around the chondrocytes. x3750. Fibre elastice. Aortă. Col Rezorcin-fuxină Lama nr. 15 Fibre elastice. Arteră de tip muscular. Col Rezorcin- fuxină Fibrele elastice se colorează in mod specific cu rezorcin fuxină, apărând colorate violet.  Fibrele elastice sunt fine, subţiri şi lungi. Ele se ramifică şi se anastomozează formând reţele  Fibrele elastice reprezintă una dintre cele mai rezistente structuri ale organismului  În secţiuni transversale ele apar sub forma unor câmpuri rotunde, ovalare, iar în secţiune longitudinală apar sub forma unor structuri fibrilare ondulate sau drepte  Sunt bine reprezentate in peretele aortei si arterelor mari elastice (in special in tunica medie) Fibre elastice. Aorta. Col Rezorcin fuxină Fibre elastice. Aorta. Col Rezorcin fuxină  Tunica medie Fibrele elastice se colorează in mod specific cu rezorcin fuxină, apărând colorate violet. Tunica medie Lumen Media Intima Lumen Media Intima Lumen Media Adventiția Media cu vasa vasorum  Imagine SEM, fragment de aortă, fibre de elastină Fibre elastice: 0,1-0,2 m diametrul Plămânii Căile aeriene intrapulmonare  Bronhii principale, lobare, segmentare  Bronhiole preterminale, terminale Zona de schimb (respiratorie)  Bronhiole respiratorii  Ducte alveolare  Saci alveolari  Alveole Ţesut conjunctiv Vase sangvine, limfatice şi nervi  Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Bronhii Bronhiole Mucoasa Mucoasa  Epiteliu de tip respirator  Epiteliu simplu cilindric ciliat cu celule Clara - secretă surfactant) Lamina propria cu: şi celule caliciforme  strat de fibre elastice cu Lamina propria cu: dispoziţie longitudinală  fibre elastice (longitudinale)  glande sero-mucoase  nu conţine glande Tunica fibrocartilaginoasă – Tunica musculară  insule de cartilaj hialin,  nu conține insule de cartilaj hialin, Tunica adventice – ţesut conjunctiv lax cu vase sangvine, Tunica adventice limfatice şi fibre nervoase; strat subţire de ţesut conjunctiv lax Fibrele elastice apar colorate specific in violet închis la nivelul pleurei, în peretele bronhiilor, bronhiolelor, arterelor și venelor în peretele alveolelor Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Lama nr. 11  Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Ob 4x Pleură Bronhiol Vas sanguin Fibrele elastice se colorează in mod specific cu rezorcin fuxină, apărând colorate violet închis. Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Ob 10x A A Duct alveolar  Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Ob 10x Ramură Arteră pulmonară Cartilaj hialin Alveolă din peretele unei bronchii Duct alveolar  Fibre elastice. Plămân. Col Rezorcin fuxină. Ob 20x Vas sanguin Bronhiol Fibre elastice în peretele unui vas sanguin, unui bronhiol și în peretele alveolelor Fibre de colagen. Derm. Piele. Col. HE Lama nr. 16 Fibre de colagen. Derm. Piele. Col HE  Piele. Col HE Epiderm epiteliu pavimentos stratificat keratinizat,  Pielea (tegumentul) este formată din 3 straturi suprapuse: epidermul, dermul şi hipodermul  Epidermul sau stratul extern este format dintr- un epiteliu pavimentos stratificat keratinizat, care la rândul său cuprinde 5 straturi - Stratul bazal - Stratul spinos - Stratul granulos - Stratul lucid - Stratul cornos  Dermul sau stratul mijlociu al pielii conţine celule şi fibre conjunctive, vase de sânge şi limfatice, fibre nervoase şi câteva celule aparţinând sistemului imunitar: limfocite, plasmocite, macrofage, etc  Hipodermul sau stratul profund este reprezentat de ţesutul adipos subcutanat, cu câteva fibre conjunctive sau musculare, vase şi nervi  La nivelul dermului, se pot observa fibrele de colagen (in special de tip I) organizte in rețea și fascicule  Se caracterizează prin flexibilitate şi rezistenţă la factorii mecanici şi fizici.  In coloraţie HE ele apar de culoare roşie Fibre de colagen. Piele. Col HE. Ob 5x Epiderm Derm Hipoderm  Fibre de colagen. Piele. Col HE. Ob 10x In coloraţie HE fibrele de colagen apar de culoare roşie Fibre de colagen. Piele. Col HE. Ob 20x Derm papilar reţea fină de fibre de colagen Derm reticular fascicule groase de fibre colagene Fibre de colagen- unele aranjate in fascicule Piele. ME Fibre de colagen: 1-20m diametrul Fibre de reticulină. Membrană bazală. Rinichi. Col impregnare argentică Lama nr. 14.Membrane bazale  Fibrele de reticulină sunt structuri fibrilare fine, ramificate şi anastomozate, formând adevărate reţele  Este compus din colagen de tip III  Sunt puse în evidenţă prin impregnări argentice, apărând colorate în negru, la nivelul membranelor bazale  in rinichi: MB glomerulare, tubulare, și sub celulele endoteliale Fibre de reticulină. Membrane bazale. Rinichi. Col. impregnare argentică. 4x Corticală Capsulă Fibre de reticulină. Membrane bazale. Rinichi. Col. impregnare argentică. 10x apar colorate în negru, la nivelul membranelor bazale Fibre de reticulină. Membrane bazale. Rinichi. Col. impregnare argentică. 20x Fibre de reticulină. Membrane bazale. Rinichi. Col. impregnare argentică. 40x Fibre de reticulină. Membrane bazale. Rinichi. Col. impregnare argentică. 40x Membrane bazale. Rinichi. Col PAS Lama nr. 13  Membrana bazală este o structură acelulară, bogată in MPZ  Este pusă în evidenţă cu ajutorul coloraţiei PAS, care colorează MPZ neutre din componenţa membranei bazale în roșu magenta - roz.Membrane bazale bogate in MPZ și glicoproteine Membrane bazale. Rinichi. Col. PAS Ob 4x Capsulă Membrane bazale. Rinichi. Col PAS Ob 10x  Membrane bazale. Rinichi. Col PAS. Ob 20x PT DT G arterie Structuri PAS positive in rinichi: capsula Bowman, membrana bazală glomerulară și mezangiul glomerular membrana bazală limitând segmentele tubulare membrana bazală sub endoteliul vaselor marginea in perie (brush border) și glicocalixul – tub contort proximal Membrane bazale. Rinichi. Col PAS Ob 20x  Membrane bazale. Rinichi. Col PAS. Ob 40x Capilare peritubulare Membrane bazale. Rinichi. Col PAS+H Membrane bazale. Rinichi. Col PAS+H Collagen de tip IV(roșu) in membrana bazală  Membrana bazală. Piele Col. PAS+H Lama nr. 18 Epidermul este separat de derm de membrana bazală, care este pusă în evidenţă cu ajutorul coloraţiei PAS, MB apărând în roşu magenta  Membrane bazale. Piele. Col PAS+H. 0b 5x Hipoderm Derm Epiderm MB Membrane bazale. Piele. Col PAS+H. 0b 10x MB Membrane bazale. Piele. Col PAS+H. 0b 20x Membrane bazale. Piele. Col PAS+H. 0b 40x  MB Hemidesmosomi LP 5. Matricea extracelulară Lame de studiat 1. Lama nr. 10 – Trahee. Col. HE 2. Lama nr. 15 – Aorta. Col. Rezorcin fucsină 3. Lama nr. 11 –Plămân. Col. Rezorcin fucsină 4. Lama nr. 16 – Piele. Col. HE 5. Lama nr. 14 – Rinichi. Impregnare argentică 6. Lama nr. 13 – Rinichi. Col. PAS 7. Lama nr. 18 – Piele. Col. PAS +H