SUBIECTE LICENŢĂ REZOLVATE.pdf

Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 Subiecte licenţă 2020 1. Între alura unui spectru de absorbţie şi deschiderea fantei de intrare a radiaţiei în monocromator există următoarea relaţie: a) Picurile spectrale devin mai înguste şi mai simet...

Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 Subiecte licenţă 2020 1. Între alura unui spectru de absorbţie şi deschiderea fantei de intrare a radiaţiei în monocromator există următoarea relaţie: a) Picurile spectrale devin mai înguste şi mai simetrice dacă deschiderea fantei de intrare creşte; b) Picurile spectrale devin mai înguste şi mai simetrice dacă deschiderea fantei de intrare scade şi viteza de scanare variază; c) Picurile spectrale devin mai înguste şi mai simetrice indiferent de deschiderea fantei de intrare ; d) Picurile spectrale devin mai înguste şi mai simetrice dacă deschiderea fantei de intrare scade şi viteza de scanare rămâne constantă; 2. O analiză spectrofotometrică de UV-VIS bazată pe o reacţie de complexare trebuie să îndeplinească următoarele conditii: a) Spectrul de absorbţie al complexului trebuie să se suprapună cu cel al agentului de complexare, complexul format să fie stabil; b) Spectrul de emisie al complexului nu trebuie să se suprapună cu cel al agentului de complexare; c) Spectrul de absorbţie al complexului nu trebuie să se suprapună cu cel al agentului de complexare, complexul format să fie stabil; d) Spectrul de absorbţie al complexului nu trebuie să se suprapună cu cel al agentului de complexare, complexul format să fie stabil şi să absoarbă în vizibil 3. Sulfocianura de potasiu reprezintă: a) agentul de titrare utilizat pentru determinarea Na+ prin titrare volumetrică; b) agentul de titrare utilizat pentru determinarea Fe3+ prin spectroscopia de absorbţie atomică; c) agentul de complexare utilizat pentru determinarea Fe3+ prin spectrometria de UV-VIS; d) agentul de complexare utilizat pentru determinarea Fe2+ prin spectrometria de UV-VIS. 3  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 4. Pentru domeniul de măsurare al spectrului de UV-VIS cuprins între 380-750 nm se folosesc următoarele cuve: a) cuve de cuarţ şi sticlă; b) cuve de sticlă; c) cuve de cuarţ; d) toate variantele sunt corecte. 5. Determinarea conţinutului de Fe(II) se poate efectua prin: a) Spectroscopia de IR b) Spectroscopia de UV-VIS; c) metode fizice; d) metodelor optice. 6. Sensibilitatea unei metode instrumentale este dată de: a) Abaterea standard a analizei propriuzise; b) Suma varianţelor tuturor etapelor care concordă la realizarea tehnicii instrumentale; c) Media aritmetică a rezultatelor experimentale obţinute în urma analizei; d) Nici una dintre variante nu e corectă. 7. Spectroscopia de emisie atomică în flacără reprezintă o tehnică în care ionii metalici dintr-o soluţie: a) Sunt precipitaţi sub acţiunea acidului clorhidric; b) Sunt pulverizaţi în flacără şi apoi disociaţi termic până la nivelul de atomi neutri; c) Sunt pulverizaţi în flacără, disociaţi termic până la nivelul de atomi neutri şi apoi excitaţi sub acţiunea temperaturii; d) Emit radiaţie luminoasă în urma încălzirii în flacără. 8. Pentru determinarea preciziei lungimii de undă a unui spectrofotometru de UV-VIS se foloseşte metoda: a) deschiderii fantei; b) cuvelor de cuarţ; c) “sticlei de Holmiu”; d) nici o varianţă nu este corectă. 4  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 9. Metodele analitice cantitative reprezintă acele tehnici care: a) prin măsurarea concentraţieine ne indică prezenţa analitului; b) prin evidenţierea apariţiei unui precipitat ne indică concentraţia analitului în matricea alimentului; c) prin evidenţierea unei proprietăţi a analitului ne indică prezenţa acestuia în matricea alimentului; d) permit calcularea mărimii proprietăţii sesizate pe baza principiului că aceasta.este proporţională cu concentraţia analitului; 10. Aparatura utilizată în spectroscopia de UV-VIS constă din urmatoarele componente: a) monocromator, detector, filtru; b) sursa de radiaţie, monocromatorul, detectorul, lentila de focalizare; c) sursa de radiaţie, monocromatorul, detectorul, lentila de focalizare, fanta de intrare: d) sursa de radiaţie, monocromatorul, filtrul, detectorul. 11. În ce constă reopexia gelurilor? a) distrugerea gelurilor prin acţiune mecanică şi refacere la repaus; b) mărirea volumului gelului; c) creşterea rezistenţei la deformare cu timp de gelatinizare tixotropă scurt; d) separarea lichidului reţinut cu concentrarea şi micşorarea volumului gelului. 12. În ce constă tixotropia gelurilor? a) distrugerea gelului prin acţiune mecanică şi refacere la repaus; b) refacerea scheletului gelului fără incluziunea lichidului; c) absorbţia spontană a lichidelor moleculare, cu creşterea volumului şi greutăţii; d) separarea lichidului reţinut cu concentrarea şi micşorarea volumului gelului, care se depune. 5  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 13. În ce constă sinereza gelurilor? a) refacerea scheletului gelului fără incluziunea lichidului; b) absorbţia spontană a lichidelor moleculare, cu creşterea volumului şi greutăţii; c) separarea lichidului reţinut cu concentrarea şi micşorarea volumului gelului, care se depune; d) creşterea rezistenţei la deformare cu timp de gelatinizare tixotropă scurtă. 14. Care este structura unui gel? a) o parte solidă, formată din lamele (scheletul) şi o parte lichidă (ochiuri) umplută cu apă; b) scheletul gelului format din lamele şi ochiurile gelului umplute cu soluţia gelului; c) scheletul gelului format din corpusculi şi ochiurile gelului umplute cu soluţie lamelară; d) scheletul gelului, solid şi ochiurile gelului, umplute cu lichid. 15. În ce constă îmbibarea gelurilor? a) în lichefierea spontană sub acţiunea unei forţe mecanice, cu adaos suplimentar de lichid, la rece; b) în absorbţia spontană a lichidelor, care duce la modificarea scheletului gelului, cu creşterea în greutate şi volum; c) în lichefierea spontană sub acţiunea unei forţe mecanice, cu adaos suplimentar de lichid, la calc; d) în adsorbţia spontană a lichidului, la cald, care duce la difuzarea ulterioară a acestuia în gel. 16. Care este mecanismul de acţiune specific al emulgatorilor compuşi macromoleculari liofili? a) formarea la interfaţă a unui film multimolecular, care creşte vâscozitatea sistemului, fără o scădere semnificativă a tensiunii superficiale; b) formarea la interfaţă a unui film macromolecular, care nu modifică vâscozitatea, dar reduce semnificativ tensiunea superficială; 6  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) formarea unui strat insolubil, rezistent, care micşorează suprafaţa picăturii şi posibilitatea de unire a acestora; d) formarea la interfaţă a unui film macromolecular, care scade semnificativ tensiunea superficială şi vâscozitatea sistemului. 17. Ce diferenţă este între ecremare şi dezemulsionare? a) în ambele cazuri se obţin două emulsii diluate, în urma agitării, deci nu este diferenţă; b) la ecremare se obţine o emulsie concentrată şi una diluată, la dezemulsionare două emulsii diluate; c) ecremarea este reversibilă, iar dezemulsionarea ireversibilă; d) ecremarea se realizează prin agitare energică la rece, dezemulsionarea la cald. 18. Care este mecanismul de acţiune specific emulgatorilor coloizi liofili de asociaţie? a) formarea unui strat insolubil, care micşorează suprafaţa picăturilor; b) formarea unui strat de adsorbţie, care favorizează liosorbţia şi împiedică unirea picăturilor; c) formarea unui film multimolecular, care măreşte vâscozitatea sistemului; d) formarea unui film monomolecular rigid, dar şi parţial elastic, care scade puternic tensiunea superficială. 19. Care este mecanismul de acţiune specific emulgatorilor solizi fin divizaţi? a) formarea unui film multimolecular, care măreşte vâscozitatea sistemului; b) formarea unui film monomolecular, care micşorează tensiunea superficială; c) formarea unui strat insolubil solid, care micşorează suprafaţa picăturilor; d) formarea unui strat electric pe suprafaţa picăturii, care determină forţe de respingere. 7  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 20. Cum se realizează procesul de emulsionare? a) prin amestecarea lichidelor componente la cald, şi apoi răcirea; b) prin dispersarea unui lichid în alt lichid, cu mijloace adecvate pentru reducerea tensiunii interfaciale; c) prin fărâmiţarea picăturilor de lichid, pentru a mări tensiunea interfacială; d) prin fărâmiţarea picăturilor de lichid, cu mijloace adecvate, pentru a micşora vâscozitatea lichidelor. 21. Capacitatea de gelifiere a gelatinei se datorează următoarelor: a) reacţia cu taninul şi formarea unui aduct între lanţurile polipeptidice şi derivaţii acidului galic; b) formării unui coagul, care se transformă în gel; c) reacţiei chimice propriu zise între amino-acizii componenţi ai lanţului polipeptidic; d) hidratării grupelor carboxil şi amoniu şi formarea unei reţele polipeptidice. 22.Proprietăţile coloidale (cumulativ) ale gumelor din clasa manozo- galactozanilor sunt: a) vâscozitatea, solubilitatea la rece şi cald, inhibiţia sinerezei; b) legarea apei, stabilizarea emusiilor, emulsionare; c) lioficitatea, inhibiţia sinerezei, proprietăţi peliculogene; d) vâscozitate, legarea apei, inhibiţia sinerezei. 23.În obţinerea brânzei din lapte, pepsina realizează: a) reacţii de hidroliză a celulozei din lapte; b) reacţii de hidroliză a caseinelor din lapte; c) reacţii de oxido-reducere şi izomerizări; d) reacţii de depolimerizări prin transferuri de resturi. 24. Proprietăţile hidrofile ale lecitinei se datorează: a) prezenţei unor ioni polari; b) solubilităţii lecitinei; c) prezenţei grupelor hidroxilice şi a restului colin-fosforic; d) stabilizării sistemului prin scăderea vâscozităţii. 8  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 25. Utilizarea sării de calciu a caseinei din lapte se face: a) la cleierea vinurilor şi ca ameliorator al masei de ciocolată; b) la obţinerea de cârnăciori şi a unor specialităţi de carne; c) la produsele destinate copiilor şi la cleierea vinurilor; d) în industria cărnii şi la obţinerea unor preparate lactate (frişcă, cremă, înălbitori de cafea). 26. Lecitina într-un sistem hidrofil-hidrofob are rol de emulgator datorită: a) permeabilitătii membranelor celulare, datorate higroscopicităţii; b) solubilităţii în solvenţi organici şi rolului de lichefactor; c) micşorării vâscozităţii sistemului, prin dizolvarea ei în sistem; d) interacţiunii lecitinei cu materialele organice din sistem. 27. Acidul alginic şi alginaţii sunt folosiţi drept agenţi de îngroşare datorită: a) capacităţii de a lega apa şi proprietăţilor pseudoplastice; b) asocierii blocurilor de acid glucuronic, cu formarea unei reţele tridimensionale; c) ionilor de calciu, incluşi în structura lor; d) capacităţii de gelifiere. 28. Gelatina îşi datorează capaciatea de gelifiere, următoarelor: a) reacţia cu taninul şi formarea unui aduct între lanţurile polipeptidice şi derivaţii acidului galic; b) formării unui coagul, care se transformă în gel; c) reacţiei chimice propriu zise între amino-acizii componenţi ai lanţului polipeptidic; d) hidratării grupelor carboxil şi amoniu şi formarea unei reţele polipeptidice. 29. Capacitatea de a lega apa a alginaţilor pot determina: a) numai proprietăţi de gelifiere de gelifiere a produselor agroalimentare; 9  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) atât proprietăţi de gelifiere, cât şi de stabilizare a produselor agroalimentare; c) atât proprietăţi de îngroşare, cât şi de stabilizare a produselor agroalimentare; d) atât proprietăţi de îngroşare, cât şi de gelifiere a produselor agroalimentare. 30. Agarul ca hidrocoloid, are ca efect: a) favorizarea reţinerii apei cu tendinţă de gelifiere; b) înmuierea gelului prin eliminarea apei; c) favorizarea eliminării apei cu tendinţă de gelifiere; d) mărirea vâscozităţii soluţiilor moleculare. 31. Contaminarea cu plumb se datorează: a) surselor mobile rutiere, feroviare şi maritime; b) surselor terestre şi aeriene; c) surselor mobile rutiere, feroviare şi maritime şi aeriene; d) surselor terestre, feroviare şi maritime; 32. Clasificarea contaminanţilor în funcţie de starea de agregare este următoarea: a) lichidă, solidă, vapori; b) aerosoli, gazoasă, vapori; c) aerosoli, lichidă, vapori; d) lichidă, solidă, aerosoli. 33. Care din următoarele hidrocarburi policiclice aromatice sunt pentacene: a) antracen, fenantren, 1-metil fenantre, 1,4- dimetil fenantren; b) benzantracen, piren, crisen, trifenil; c) benzpiren, dibenzantracen, perilen; d) antracen, benzperilen, dibenzpiren, coronen. 10  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 34. Sursele de contaminarea cu zinc sunt: a) deşeurile metalice galvanizate, fungicide şi medicamente; b) emisile industriale, deşeurile metalice galvanizate, fungicide şi medicamente; c) emisile industriale, fungicide şi medicamente; d) emisile industriale, furnale de cocs, deşeurile metalice galvanizate, fungicide şi medicamente. 35. Nivelul benzpirenului este mai ridicat: a) vara decăt iarna şi la ţara decât la oraş; b) iarna decăt vara şi la ţara decât la oraş; c) iarna decăt vara şi la oraş decât la ţară; d) vara decăt iarna şi la oraş decât la ţară; 36. Contaminarea cu HPA a produselor vegetale depinde de: a) suprafaţa de contact, mărimea vegetalelor şi efectuarea lucrărilor agricole; b) suprafaţa de contact, mediul geografic şi efectuarea lucrărilor agricole; c) suprafaţa de contact, mediul geografic şi modul de recoltate a produselor; d) mărimea produselor, mediul geografic şi efectuarea lucrărilor agricole. 37. Insecticidele se pot clasifica astfel: a) compuşi organomercurici, ditiocarbamaţi; b) fungicidelor, apelor reziduale, tratamentului veterinar, mineritului şi aditivilor alimentari, compuşi organofosforici, compuşi carbamici; c) derivaţi carboxilici aromatici, derivaţi ai acizilor alifatici, fenoli substituiţi, derivaţi azotaţi heterociclici, derivaţi alifatici azotaţi; d) compuşi organomercurici, ditiocarbamaţi, derivaţi carboxilici aromatici, derivaţi ai acizilor alifatici, fenoli substituiţi, derivaţi azotaţi heterociclici, derivaţi alifatici azotaţi. 11  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 38. Indentificaţi următorul compus: a) Aflatoxina B1; b) Aflatoxina H1; c) Aflatoxina M1; d) Aflatoxina M2. 39. Suspensiile din aer conţin: a) carbon, siliciu, aluminiu, zinc; b) carbon, aluminiu, cadmiu, nichel, cupru, crom; c) carbon, siliciu, aluminu, oxizi de fier, zinc, cadmiu, nichel, seleniu; d) siliciu, nichel, cupru, crom, seleniu, cadmiu. 40. Conţinutul de nitraţi în produsele vegetale depinde de: a) specie, factori genetici, mediu şi exploatarea agricolă; b) suprafaţa de contact, cantitatea de apă reţinută şi factori genetici; c) specie, factori genetici şi cantitatea de apă reţinută; d) suprafaţa de contact, specie şi factori genetici. 41. Care este cea mai indicată tehnică de corecţie a conţinutului de zahăr al mustului? a) adaosul de zahăr alimentar; b) adaosul de musturi concentrate; c) cupajarea mustului mai sărac în zahăr cu altul mai bogat; d) adăugarea de alcool. 42. Fermentaţia alcoolică provocată a mustului din struguri poate fi caracterizată astfel: a) se produce de la sine, fără vreo intervenţie exterioară aparentă, ori de câte ori sunt întrunite condiţiile necesare; b) se realizează sub influenţa omului, care intervine cu un adaos de culturi de drojdii selecţionate; 12  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) este avantajoasă numai în cazul recoltelor sănătoase şi mai puţin, sau deloc în cazul recoltelor de struguri avariaţi; d) levurile responsabile de fermentaţia spontană se pot grupa în trei categorii: levuri care declanşează fermentaţia (Kloekera apiculata); levuri răspunzătoare de cea mai mare parte a procesului de fermentaţie (Saccharomyces ellipsoideus) şi levuri complementare sau de finisare (Saccharomyces oviformis). 43. Fermentaţia malolactică a vinurilor este răspunzătoare de următoarele transformări: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice ale vinurilor roşii prin creşterea acidităţii. b) presupune degradarea acidului malic din vin în acid lactic şi bioxid de carbon; c) constă în degradarea acidului malic din vin în acid acetic şi bioxid de carbon; d) depreciază însuşirile organoleptoce ale vinurilor roşii; 44. Care din afirmaţiile de mai jos consideraţi că reprezintă cel mai bine procesul de învechire al vinurilor? a) Este un proces îndelungat (5-50 ani) ce are loc numai în cazul vinurilor îmbuteliate, în timpul căruia se desfăşoară procese cu caracter reducător, întrucât contactul vinului cu oxigenul este întrerupt. b) În timpul acestei faze, procesele se desfăşoară sub acţiunea oxigenului, care încorporat în masa vinului se combină cu constituenţii oxidabili cum sunt: polifenolii, compuşii sulfuroşi, anhidrida sulfuroasă. c) Pe parcursul acestei faze celulele de drojdii precum şi alte particule aflate în suspensie încep să se sedimenteze sub acţiunea forţei gravitaţionale. Cele mai importante procese fiziologice şi biochimice sunt exorbţia şi autoliza. d) Pe parcursul acestei faze gustul şi mirosul sunt puternic afectate, se sesizează nuanţe de amar, de rânced, de putred. Aceste fenomene sunt determinate în special de accesul oxigenului în sticle, care deteriorează ireversibil buchetul de învechire. 13  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 45. Prin operaţia de plămădire a malţului se urmăreşte: a) Creşterea dirijată a umidităţii cerealelor până la valori cât mai apropiate de umiditatea optimă pentru germinare. b) Solubilizarea componenţilor solizi ai malţului prin procese de amestecare cu apă şi cu ajutorul enzimelor. c) Solubilizarea în must a unor componente valoroase ale hameiului, coagularea unor fracţiuni proteice macromoleculare şi concentrarea mustului până la extractul primitiv dorit. d) Trecerea embrionului din sămânţă de la starea de viaţă latentă la starea de viaţă activă. 46. La fermentaţia secundară a berii au loc următoarele procese: a) transformarea zaharurilor fermentescibile în alcool etilic şi bioxid de carbon cu ajutorul complexului enzimatic al drojdiei de bere utilizând linuri de fermentare, închise cu capac, dar care lucrează la presiune atmosferică. b) Scăderea conţinutului de bioxid de carbon din bere deoarece procesul are loc în recipiente deschise. c) Apariţia pe suprafaţa mustului a unei spume de culoare albă; desprinderea stratului de spumă de pe marginea linului; colorarea suprafeţei spumei în galben-brun până la brun închis şi scăderea treptată a suprafeţei crestelor de spumă formând un strat dens care reţine în special răşinile de hamei. d) descompunerea unei părţi cât mai mari din extractul fermentescibil, rămas după fermentarea primară; sedimentarea drojdiei şi a restului de trub în vederea limpezirii naturale a berii; saturarea cu bioxid de carbon; îmbunătăţirea şi rotunjirea gustului şi a aromei. 47. Stabilizarea biologică a berii se efectuează în scopul: a) încetinirii procesului de deteriorare a aromei berii datorită formării prin oxidare a compuşilor carbonilici. b) legării oxigenului dizolvat în bere şi protejarea compuşilor susceptibili la oxidare prezenţi în bere. 14  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) distrugerii termice a microorganismelor sau îndepărtarea lor prin filtrare sterilizantă, urmată de umplere aseptică. d) impiedicării apariţiei suspensiilor foarte fine care imprimă tulbureală berii. 48. Procesul de prăjire a materialului oleaginoas este un tratament hidrotermic realizat: a) după decojirea seminţelor oleaginoase, dar înainte de măcinarea acestora. b) după presarea materiilor prime oleaginoase. c) înainte de decojirea seminţelor oleaginoase d) înainte de presare, asupra măcinăturii obţinute la valţuri sau înainte de extracţie, asupra brochenului rezultat în urma presării, sau a măcinăturii materiilor prime ce trec direct la extracţie. 49. Tehnica de extracţie multiplă a uleiului presupune: a) încărcarea amestecului care se este supus extracţiei simultan în toate extractoarele, după care primul aparat este alimentat cu dizolvant iar miscela rezultată la evacuarea din acesta trece consecutiv prin toate celelalte extractoare îmbogăţindu-se treptat în ulei. b) desfăsurarea procesului într-un recipient, în care s-a amestecat materialul supus extracţiei cu dizolvantul. c) acel proces caracterizat prin faptul că în cursul desfăşurării diferenţa de concentraţii în lungimea sau înălţimea extractorului, sau în sistemul de extractoare, se modifică în mod continuu, uniform. d) imersarea materialului oleaginos în dizolvantul care circulă în contracurent. 50. Rafinarea uleiurilor vegetale se efectuează în scopul: a) separării impurităţilor grosiere, prin decantare sau filtrare. b) eliminării substanţele nedorite, reducerii acidităţii libere, ameliorării gustului, mirosului şi culorii, imbunătăţirii transparenţei şi creşterii duratei de conservare. 15  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) creşterii acidităţii libere ca urmare a hidrolizei trigliceridelor. d) eliminării substranţelor mucilaginoase dar nu şi a substanţelor de însoţire a acestora: fosfatide, albumine, hidraţi de carbon, substanţe colorante. 51. Care este pH-ul unei soluţii de H2SO4, care conţie 0, 0049 g acid/cm3 soluţie: a) 10,0; b) 1,0; c) 0,5; d) 5,0. 52. O soluţie de NaOH de concentraţie 8 % şi densitatea d = 1,25 g/cm3, are concentraţia normală (N) şi titrul (T) de: a) 1 N; 0,05g/cm3; b) 2,5 N; 0,1 g/cm3; c) 2 N; 0,01g/cm3; d) 0,1 N; 0,05 g/cm3. 53. Principalele operaţii în analiza gravimetrică sunt, în următoarea ordine: a) Pregătirea şi cântărirea probei, dizolvarea, precipitarea, filtrarea, spălarea precipitatului, uscare şi calcinarea (după caz), calculul şi exprimarea rezultatului; b) Cântărirea probei, precipitarea, filtrarea, precipitatului, uscare şi calculul şi rezultatului; c) Pregătirea probei, dizolvarea, precipitarea, filtrarea , calcinarea, calculul şi exprimarea rezultatului; d) Pregătirea probei, precipitarea, filtrarea, spălarea precipitatului, uscarea. 54. Arătaţi ce tipuri de legături chimice se regăsesc în K3PO4, respectiv H2O: a) Legături covalente, respectiv ionice; b) Legături metalice şi covalente, resoectiv covalente;. c) Legături ionice şi covalente, respectiv legături covalente; 16  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) Legături ionice şi covalente, respectiv, legături de hidrogen. 55.Care dintre următoarele cupluri de acizi şi baze prezintă caracter de acid tare, respetiv bază slabă: a) H2SO4, respectiv NaOH; b) H2CO3, respectiv Ca(OH)2; c) CH3COOH, respectiv NH3; d) H2SO4, respectiv NH4OH; 56. Care este starea de oxidare a cromului şi oxigenului în K2Cr2O7, respetiv H2O2: a) Cr6+, respectiv O-; b) Cr3+, respectiv O2-; c) Cr3+, respectiv O2+; d) Cr3+, respectiv O-; 57. Arătaţi care din următoarele variante de elemente chimice prezintă carater metalic: a) Ba, Cl, Pb, P, S; b) O, Cr, N, As; c) Ba, Cu, Al, Mn; d) H, Sn, Be, Cd. 58. Arătaţi ordinea în care scade caracterul nemetalic pentru următoarele variante de elemente chimice: a) F  O  S  Na; b) O  Cl  Be  Si; c) H  Mg  O  Pb; d) Ne  K  Se  Ra. 59. Care din următoarele variante de indicatori se pot folosi pentru determinarea echivalenţei în titrările acido – bazice, respetiv în titrările complexonometrice: a) Fenolftaleină, metiloranj, roşu de metil, respectiv eriocrom T, ditizona, murexid; 17  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) Cromat de potasiu, fenolftaleină, albastru de metlien, respectiv floresceina, difenilamina, metiloranj; c) Acid salicilic, roşu de metil, tiron, respectiv albastru de metilen, amidin. d) Eriocrom T, ditizona, murexid,respetiv metiloranj, roşu de metil, fenolftaleina. 60. Arătaţi care dintre reactivii de mai jos se pot folosi la separarea prin precipitare a cationilor: Fe2+şi Cu2+: a) HCl, K2CrO4; b) H2SO4, (NH4)2S (pH acid); c) (NH4)2S (pH neutru sau slab alcalin), H2S (pH =0,5); d) Ca3(PO4)2, NaCl. 61. Stiinta mediului este: a) stiinta care face o sinteza a fenomenelor fizice, chimice si biologice legate de mediul acvatic b) stiinţa care studiază toate formele de viaţă în toate straturile: mediul gazos (atmosfera), mediul lichid (hidrosfera) şi mediul solid (litosfera) şi probleme ale pamântului (biosfera) c) ştiinţa care studiază cazurile izolate legate de mediu în cadrul creat de ştiinţele naturale d) ştiinţa care studiază fenomenele matematice si astrofizice 62. Modelele ecologice sunt: a) sisteme ecologice care oferă posibilitatea de a alege metodelele cele mai bune pentru controlul poluării. b) sunt modele matematice de mare complexitate care iau in calcul criza ambientala si incalzirea globala c) sunt modele de mare complexitate care au la bază principiile conservării masei d) sisteme ecologice modificate 63. Impactul uman asupra naturii se poate exprima prin relaţia: a) I = nr. persoane * (consum/persoane) * (impact/consum) b) I = nr. persoane * (consum/persoane) 18  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) I = impact/consum d) I = impact/consum*(consum/persoane) 64. Soluţiile oferite de tehnologiile de mediu trebuie să fie: a) eficiente, funcţionale şi să aibe o arie clară de utilizare; b) eficiente, funcţionale şi de capacitate dorită; să nu perturbe procesul; să aibe o arie clară de utilizare; c) eficiente, funcţionale şi de capacitate dorită; să nu perturbe procesul; să aibe o arie clară de utilizare; influenţa asupra mediului să nu creeze alte probleme. d) eficiente dar de costuri minime 65. Un poluant este: a) un factor de stres pentru organismul uman b) un factor caracteristic unui ecosistem c) orice material sau mulţime de condiţii ce crează stres sau alternanţe nefavorabile asupra organismelor individuale, asupra unor populaţii, comunităţi sau ecosisteme, în raport cu condiţiile normale de mediu. d) o unitate atmosferica 66. Ecosistemul este: a) o unitate structurala a biosferei, accesibila analizei, care are autonomie relativa fata de elementele vecine b) este o unitate in cadrul biotopului c) mediul viu, format din ansamblul de vietuitoare intre care exista legaturi de interdependenta d) mediul neviu 67. Adaptarea este a) o caracteristica proprie ecosistemuluiinfluentata de densitatea pe suprafaţă, rata de natalitate, rata de deces, distribuţia pe vârste, dispersia formelor de creştere si altele. 19  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) un proces genetic prin care un organism devine capabil sa existe în anumite condiţii dominante de mediu şi să creeze trăsături genetice specifice organismului ca să fie mai capabil decât altul. c) un proces ecologic prin care un organism isi modifica structura d) un proces involutiv 68. Organizarea unui ecosistem este definita de indicatorii: a) indice de dominare, indice de similaritate, indice de diversitate b) număr de specii c) numar de specii si indicele de similaritate d) indice de impact , grad de poluare si numar de specii 69. Structural, biotopul este format din a) producătorii primari, consumatori, descompunători b) factorii geologici, geografici, mecanici, fizici şi chimici, care interacţionează între ei. c) ecosfera si biocenoza d) factorii de mediu 70. Un nivel trofic este format din a) consumatorii secundari b) organismele implicate in biocenoza c) organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice d) piramida ecologica 71. Ce se intelege prin sistem de unitati de masura? a) se intelege ansamblul unor mărimi fizice în a căror expresie dimensională toţi exponenţii dimensionali sunt nuli b) se înţelege ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice. c) se înţelege ansamblul unităţilor de măsură fundamentale definite prin diferite mărimi fizice. d) se înţelege ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem de forte. 20  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 72. Unitatile fundamentale ale SI pentru lungime, masa si timp sunt: a) N/m2, mol, h b) cm, g, ms c) m, kg, s, d) Pa, km, N 73. Similitudinea geometrică impune ca a) toate elementele geometrice care definesc fenomenul – lungimi, înălţimi, diametre etc, să fie într-un raport bine stabilit, la cele două scări considerate. L l D H = = = =... = const. = a Lm lm Dm Hm b) traiectoria particulelor în mişcare, corespunzătoare unor puncte analoage geometrice din realizare şi model, să se găsească într-un raport bine definit. c) toate condiţiile limită sa fie respectate d) toate conditiile de presiune sa fie respectate 74. Ecuaţiile lui Navier-Stokes sunt: a) ecuaţii diferenţiale parţiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si iau în considerare toate forţele care intervin la deplasarea unui fluid real. b) ecuaţii care descriu curgerea unui lichid compresibil si iau în considerare toate forţele care intervin la deplasarea unui fluid real. c) ecuaţii diferenţiale parţiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si iau în considerare forţele de frecare. d) ecuatii matematice care caracterizeaza fortele de inertie w2 75. Criteriul de similitudine al lui Froude (Fr) = Fr (Froude) [-] gL a) caracterizează procesele în care asupra fluidului în deplasare acţionează raportul forţelor de presiune şi al celor de inerţie. b) caracterizează procesele în care asupra fluidului în deplasare acţionează şi forţele gravitaţionale. 21  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) caracterizează procesele în care asupra fluidului în deplasare acţionează numai forţele gravitaţionale. d) caracterizează procesele de deplasare a fluidelor ideale w   L 76. Criteriul de similitudine Reynolds = Re (Reynolds) [-]  a) apare în toate procesele de deplasare a fluidelor ideale şi reprezintă raportul dintre forţa de inerţie şi de vâscozitate (frecare). b) apare în toate procesele de deplasare a fluidelor ideale şi reprezintă raportul dintre forţa de inerţie şi tensiune superficiala c) apare în toate procesele de deplasare a fluidelor reale şi caracterizează regimul de curgere. Cifra Reynolds reprezintă raportul dintre forţa de inerţie şi de vâscozitate (frecare). d) este numeric egal cu forţele de frecare dF 77. Coeficientul de tensiune superficială, = dS a) este numeric egal cu lucrul mecanic efectuat de forţele de tensiune superficială pentru a micşora suprafaţa peliculei elastice a unui lichid cu o unitate b) este lucrul mecanic care variază direct proporţional cu forta de frecare c) este numeric egal cu forţele de frecare d) ecuaţii diferenţiale parţiale care descriu curgerea unui lichid incompresibil si fara sa ia în considerare forţele de frecare 78. Fenomenul de absorbţie a gazelor într-un lichid a) se produce odată cu creşterea presiunii sau scăderea temperaturii b) se datoreaza fenomenului de capilaritate c) este o consecinta a legii lui Joule d) se datoreaza presiunii osmotie si acceleratiei gravitationale 22  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 79. Ecuaţia fundamentală a hidrostaticii se refera la presiunea într-un punct a lichidului si este egală cu presiunea de la suprafaţa liberă a lichidului la care se adaugă presiunea exercitată de coloana de lichid de deasupra punctului considerat, fiind data de relatia: a) p = p0 + ρgp1 b) p = p0 + ρg(z0 – z)= p0 + ρgh c) p-p1 = p0 + ρg d) p = 2p0 + ρgp1 + ρgH1 80. Suprapresiunea ps. este data de relatia: a) suprapresiune =p absoluta - p osmotică b) suprapresiune =p absoluta - p atmosferică c) suprapresiune =p absoluta- depresiune d) suprapresiune =p absoluta - p osmotică + p atmosferică 81. Amidonul este o poliglucidă formată din: a) trei resturi de -D-glucopiranoză legate 1-4 b) resturi de -D-glucopiranoză legate 1-6 c) resturi de α-D-glucopiranoză legate 1-4 şi 1-6 d) resturi de -D-glucofuranoză legate 1-4 82. Diglucidele pot fi reducătoare sau nereducătoare, în funcţie de hidroxilii glicozidici. Astfel, dintre diglucidele reducătoare fac parte următorii compuşi: a) maltoza, lactoza, celobioza şi trehaloza b) maltoza, lactoza, celobioza, genţiobioza, melibioza c) zaharoza, maltoza şi lactoza d) trehaloza şi zaharoza 83. În structura compuşilor din clasa colinfosfolipidelor (lecitinelor) ca şi precursori structurali se întâlnesc: a) glicerolul, acizi graşi, acidul fosforic, colina b) glicerolul, acidul fosforic, colina şi colamina c) glicogenul, acizi graşi, acidul fosforic, colina d) glicerolul, acizi graşi şi colina 23  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 84. Sfingofosfolipidele sunt lipide complexe care au în structură: a) un rest de ceramidă, şi un rest de fosforilcolamina sau fosforilcolina b) un rest de ceramidă şi un rest de sfingozină c) un rest de glicogen şi un rest de cisteină d) un rest de sfingozină şi un acid gras 85. Proteinele au în structura de bază resturi de aminoacizi. Dintre aminoacizii hidroxilaţi fac parte următorii compuşi: a) fenilalanina, colina, cisteina b) alanina, hidroxifenilalanina, glicina c) serina, treonina, homoserina, hidroxifenilalanina d) arginina, cistina, cisteina 86. Vitaminele sunt clasificate în vitamine hidrosolubile şi vitamine liposolubile. Din clasa vitaminelor hidrosolubile fac parte: a) acidul ascorbic, retinolii, ciancobalamina b) acidul ascorbic, complexul vitaminic B c) acidul ascorbic, retinolii, tocoferolii şi calciferolii d) retinolii, tocoferolii, menaftonele, calciferolii 87.Principalele clase de enzime sunt: a) hidrolazele, oxidoreductazele, liazele, ligazele şi situsurile enzimatice b) hidrolazele, transferazele, oxidoreductazele, liazele, ligazele, izomerazele c) oxidoreductazele, izomerazele, amilazele, catalazele, izomerazele d) hidrolazele, izomerazele, transferazele, liazele 88. Din clasa hormonilor hipofizari fac parte: a) hormonul adrenocorticotrop, tireotrop, tiroidian, vasopresina b) hormonul adrenocorticotrop, tireotrop, luteotrop, foliculo- stimulent, hormonul de creştere c) hormonul adrenocorticotrop, tireotrop, luteotrop, foliculo- stimulent, triiodotironina, tiroxina d) ocitocina, vasopresina 24  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 89. În metabolismul glucidic, glucoza poate fi sintetizată pornind de la: a) compuşi glucidici şi compuşi neglucidici b) glicogen c) glicozaminoglicani d) orice compus biochimic aflat în organismul uman 90. Dintre substanţele minerale cu rol esenţial în desfăşurarea proceselor metabolice din organism sunt reprezentate de: a) zincul, cuprul, fierul, cadmiul, plumbul, calciul, magneziul, manganul b) zincul, sodiul, potasiul, magneziul, manganul, calciul, fierul, cromul, cobaltul c) mangan, zinc, cadmiul, cromul, cobaltul, fierul, arsenul d) sodiul, potasiul, cadmiu, cromul, mercurul, plumbul 91. Necesarul trofic zilnic al macronutrienţilor pentru organismul uman este de: a) glucide 2-4g / Kg corp/zi; lipide 2,5g / Kg corp/zi; proteine 3g / Kg corp/zi b) glucide 4-5g / Kg corp/zi; lipide 1-2g / Kg corp/zi; proteine 1- 1,5g / Kg corp/zi c) glucide 3g / Kg corp/zi; lipide 0,5g / Kg corp/zi; proteine 2,5g / Kg corp/zi d) glucide 4-6g / Kg corp/zi; acizi graşi 2g / Kg corp/zi; aminoacizi 2g / Kg corp/zi 92. Necesarul energetic al unui meniu zilnic pentru un adult sănătos trebuie să fie asigurat prin aportul a: a) 50-60% energie din glucide; 15-25% energie din lipide; 15-25% energie din proteine; 2000ml apă în funcţie de caracteristicile individuale b) 50-60% energie din glucide; 15-25% energie din lipide; 15-25% energie din proteine – în funcţie de caracteristicile individuale 25  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) 40% energie din glucide; 30% energie din lipide; 20% energie din proteine – în funcţie de caracteristicile individuale d) 40% energie din glucide; 20% energie din lipide; 30% energie din proteine – în funcţie de caracteristicile individuale 93. În grupa macronutrienţilor sunt incluse următoarele clase de nutrienţi: a) glucide, lipide, proteine, substanţe minerale b) glucide, lipide, proteine, substanţe minerale, vitamine c) glucide, lipide, proteine, substanţe minerale, vitamine, apa d) glucide, lipide, proteine 94. În grupa micronutrienţilor se includ următoarele substanţe nutritive cu rol trofic, dar fără rol energetic: a) proteinele, lipidele, vitaminele b) vitaminele, substanţele minerale, apa, lipidele c) vitaminele, substanţele minerale d) substanţele naturale 95. Valoarea energetică a unei diete se calculează pe baza conţinutului în macronutrienţi, astfel: a) glucide 4,1 Kcal/g; lipide 9,3 Kcal/g; proteine 7 Kcal/g b) glucide 4,1 Kcal/g; lipide 9,3 Kcal/g; proteine 9,3 Kcal/g c) glucide 7 Kcal/g; lipide 4,1 Kcal/g; proteine 9,3 Kcal/g d) glucide 4,1 Kcal/g; lipide 9,3Kcal/g; proteine 4,1 Kcal/g 96. În procesul de digestie al alimentelor se formează bolul alimentar şi chimul gastric la nivelul: a) stomacului şi intestinului gros b) cavităţii bucale şi în intestinul subţire c) cavităţii bucale şi în stomac d) stomacului şi intestinului subţire 26  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 97. După digestia alimentelor ingerate principalii nutrienţi se absorb în cantitatea cea mai mare la nivelul: a) stomacului şi intestinului gros b) cavităţii bucale c) intestinului subţire d) esofagului şi faringelui 98. Procesul de deglutiţie se desfăşoară la nivelul tractului digestiv şi referă la trecerea: a) alimentelor în stomac b) bolului alimentar în faringe şi esofag c) alimentelor în faringe şi apoi în esofag d) chimului gastric din stomac în intestinul subţire 99. Circulaţia nutrienţilor în organism se realizează prin: a) sistemul sucurilor gastrice şi sucului intestinal b) sistemul vascular şi limfatic c) secreţiile de la nivelul cavităţii bucale (salivă), stomacului (suc gastric) şi intestinului subţire (suc intestinal) d) doar prin sistemul vascular 100. În organismul uman digestia alimentelor şi absorbţia nutrienţilor se desfăşoară în tractul digestiv, din: a) cavitatea bucală în esofag, apoi în stomac prin orificiul pilor, apoi prin orificiul cardia în intestinul subţire şi prin orificiul ileo-cecal în intestinul gros b) cavitatea bucală în esofag, apoi în stomac prin orificiul cardia, apoi prin orificiul pilor în intestinul subţire şi prin orificiul ileo- cecal în intestinul gros c) cavitatea bucală direct în stomac prin orificiul cardia, apoi prin orificiul pilor în intestinul subţire şi prin orificiul ileo-cecal în intestinul gros d) esofag, în stomac, apoi prin orificiul pilor în intestinul gros 27  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 101.Doza Maximă Admisă (DMA) pentru utilizarea unui aditiv alimentar într-un anumit tip de produs se stabileste prin raportarea Consumului Zilnic Admis (Acceptance Daily Intake - ADI) la un factor de siguranţă, cu valoarea: a) 10. b) 100. c) 1000. d) 10000. 102.Care din următoarele structuri corespunde esterului n-propilic al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic: COO CH2 CH2 CH3 HO OH OH A B C D 103.Formarea complecşilor emulgator-amidon depinde de balanţa HLB, a cărei valoare optimă în acest caz este: a) HLB 9-12. b) HLB 10-12. c) HLB 9-11. d) HLB 10-11. 104. Care din următoarele afirmaţii este corectă: a) cantitatea aditivată trebuie să fie cât mai mare posibil, pentru a obţine efectul scontat. b) introducerea unei substanţe din grupa aditivilor alimentari poate să aibă drept consecinţă înlocuirea uneia din componentele normale ale produsului alimentar. c) introducerea de noi aditivi alimentari trebuie să fie precedată de stabilirea unor metode complexe de identificare calitativă şi cantitativă. 28  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) aditivarea produselor alimentare să fie semnalată în mod obligatoriu, vizibil pe ambalaj, în concordanţă cu prevederile legale. 105. Consumul Zilnic Admis (Acceptance Daily Intake - ADI) este: a) cantitatea (doza) acceptată dintr-un aditiv alimentar, care poate fi consumată zilnic, pe parcursul întregii vieţi, fără riscuri pentru sănătate. b) cantitatea (doza) estimată dintr-un aditiv alimentar, raportată la greutatea corporală, care poate fi consumată zilnic, fără riscuri pentru sănătate. c) cantitatea (doza) acceptată dintr-un aditiv alimentar, raportată la greutatea corporală, care poate fi consumată zilnic, pe parcursul întregii vieţi, fără riscuri pentru sănătate. d) cantitatea (doza) estimată dintr-un aditiv alimentar, raportat la greutatea corporală, care poate fi consumată zilnic, pe parcursul întregii vieţi, fără riscuri pentru sănătate. 106.Care din următoarele structuri corespunde etil parabenului: A B C D 107. Bisulfitul de sodiu se prezintă sub formă de: a) cristale albe sau pulbere albă cristalină. b) cristale mici, incolore, strălucitoare, monoclinice sau pulbere cristalină. c) cristale incolore, monoclinice, dure, lucioase, ca o masă cristalină (plăci) sau pulbere de culoare albă. d) cristale hexagonale sau pulbere albă. 29  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 108. Care din următoarele structuri corespunde cantaxantinei: O A O B OH HO C CHO D 109. Indicaţi afirmaţiile incorecte: a) inulina nu este un aditiv alimentar. b) esterul propilic al acidului p-hidroxibenzoic este un conservant alimentar. c) azorubina este un colorant monoazoic. d) clorura de amoniu este un stabilizator alimentar. 110. Tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu, denumit şi cleire albastră, constituie procedeul cel mai energic de deferizare a vinului. În practică s-a constatat că 1 mg fier este precipitat de: a) 6 – 9 mg ferocianură de potasiu. b) 7 – 8 mg ferocianură de potasiu. c) 5 – 9 mg ferocianură de potasiu. d) 11 – 15 mg ferocianură de potasiu. 111. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentară după criterii biologice. Ce reprezintă anabioza: a) creşterea în produsele alimentare a unor condiţii sau în producerea unor substanţe care împiedică dezvoltarea microorganismelor şi se pot realiza prin mijloace fizice, chimice sau biochimice; b) distrugerea microorganismelor ce pot produce alterarea alimentelor prin mijloace fizice, chimice sau mecanice; 30  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) principiul biologic caracteristic microorganismelor ce produc alterarea alimentelor; d) principiul biologic al vieţii latente a agenţilor biovătămători ce pot produce alterarea alimentelor; 112. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentară după criterii biologice. Care sunt metodele de conservare prin blocarea dezvoltării microorganismelor: a) refrigerarea, congelarea, pasteurizarea, deshidratarea, sărarea, afumarea, acidifierea; b) refrigerarea, congelarea, deshidratarea, sărarea, afumarea, acidifierea; c) refrigerarea, congelarea, sărarea, fireberea, afumarea, acidifierea; d) refrigerarea, congelarea, deshidratarea, acidifierea; 113. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentară după criterii biologice. Care sunt metodele de conservare prin distrugere a microorganismelor: a) refrigerarea, congelarea, sterilizarea, pasteurizarea, aditivarea cu antiseptice; b) congelarea, sterilizarea, pasteurizarea, aditivarea cu antiseptice, fireberea, iradierea cu raze X şi UV; c) sterilizarea, pasteurizarea, aditivarea cu antiseptice, fireberea, iradierea cu raze X şi UV; d) sterilizarea, pasteurizarea, aditivarea cu antiseptice, iradierea cu raze X şi UV; 114. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentară după criterii biologice. Care sunt mijloacele de conservare pe calea separării fizice: a) filtrarea, centrifugarea, cristalizare; b) ultrafiltrarea, ultracentrifugarea; c) filtrarea, bactofugaţia; d) ultrafiltrarea, ultracentrifugarea, microcristalizare; 31  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 115. Clasificarea procedeelor de conservare agroalimentară după criterii biologice. În cadrul metodelor cenoanabiotice de conservare regăsim următoarele procedee: a) criocenoanabioza, acidocenoanabioza, antiseptocenoanabiza; b) halocenoanabioza, acidocenoanabioza, alcoolcenoanabioza; c) aseptocenoanabioza, acidocenoanabioza, alcoolcenoanabioza; d) halocenoanabioza, acidoanabioza, alcoolcenoanabioza; 116. Refrigerarea se poate realiza din punct de vedere al agentului de răcire în: a) aer, cu temperatura de -1...+2ºC; b) apă care are temperatura de 0,5-2ºC; c) aer, cu temperatura de 0...+5ºC; d) aer, cu temperatura de -3...+1ºC; 117. Care din următoarele afirmaţii este corectă: a) în produsele alimentare cu o umiditate mare avem activitatea apei 0,6-1; b) în produsele alimentare cu o umiditate mica avem activitatea apei 0-0,3; c) în produsele alimentare cu o umiditate mare avem activitatea apei 0,9-1; d) în produsele alimentare cu o umiditate medie avem activitatea apei 0,3-0,6; 118. Care din următoarele afirmaţii este corectă: a) produsele alimentare sunt uşor alterabile aw ≥ 0,95 si pH>5,2; b) produsele alimentare sunt foarte alterabile aw ≥ 0,91 si pH≥5,2; c) produsele alimentare sunt foarte alterabile aw > 0,95 si pH≥5,2; d) produsele alimentare sunt foarte alterabile aw ≥ 0,9 si pH>5; 119. Care este cel mai periculos interval de activitate al apei din punct de vedere al produselor alimentare si sigurantei consumatorului: a) aw: 0,6-0,91; b) aw: 0,91-0,95; c) aw: 0,95-1; d) aw: 0,3-0,6; 32  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 120. Conform legislaţiei din România, vinurile roşii seci, trebuie să aibă un conţinut de dioxid de sulf total: a) 173 mg/l; b) 183 mg/l; c) 163 mg/l; d) 160 mg/l; 121.Celula bacteriană: a) nu are un nucleu adevărat, ci un pseudonucleu cu organizare primitivă, fiind lipsit de membrană şi inclus direct în citoplasmă, în partea centrală a celulei b) are un nucleul clar conturat şi tranşant delimitat de citoplasma, prin intermediul membranei nucleare c) are un nucleul cu indice de refracţie diferit de cel al citoplasmei, fapt pentru care poate fi uşor vizualizat la microscop, în celula vie d) are un nucleul clar conturat, tranşant delimitat de citoplasma, prin intermediul membranei nucleare şi situat în partea central ă a celulei 122. Streptococii: a) se caracterizează prin aceea că diametrul lor longitudinal, este cel mai adesea de câteva ori mai mare decât diametrul transversal, iar elementele celulare rămân grupate în lanţuri b) se caracterizează prin forma sferică, ovoidă, elipsoidală, reniformă sau uneori, neregulată, iar elementele celulare rămân grupate în lanţuri, după diviziune c) se caracterizează prin forma sferică, ovoidă, elipsoidală, reniformă sau uneori, neregulată, iar elementele celulare rămân grupate în grămezi, după diviziune d) se caracterizează prin forma sferică, ovoidă, elipsoidală, reniformă sau uneori, neregulată, iar elementele celulare rămân grupate în pachete, după diviziune 33  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 123. Spirilul: a) are formă de virgulă, iar flagelul (organitul de deplasare) pe care-l prezintă, este de 2-3 ori mai mare decât diametrul bacteriei b) are formă de spirală rigidă, cu lungime de 13-14, iar la capete se găsesc smocuri de câte 15 cili c) are formă de spirală flexibilă cu mai multe ture de spiră, cu protoplasma helicoidală rulată în jurul unui filament axial d) prezintă o singură spiră cu un flagel lung, fiind reprezentat de germeni nesporulaţi, necapsulaţi, gram negativi 124. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive: a) este mai gros, comparativ cu peretele celular al bacteriilor Gram negative dar simplu structurat - monostrat relativ omogen, deşi este constituit din mai multe structuri continue, unitatea de bază fiind peptidoglicanul, format din unităţi repetitive şi se colorează în violet în urma coloraţiei Gram. b) este mai gros, comparativ cu peretele celular al bacteriilor Gram negative dar simplu structurat - monostrat relativ omogen, deşi este constituit din mai multe structuri continue, unitatea de bază fiind peptidoglicanul, format din unităţi repetitive şi se colorează în roşu în urma coloraţiei Gram c) este mai subţire decât a celor Gram negative, are structură mai complexă, fiind alcătuit din două componente: complexul peptidoglican – lipoproteină şi membrana externă a peretelui celular, iar în urma coloraţiei Gram se colorează în violet d) este mai subţire decât a celor Gram negative, are structură mai complexă, fiind alcătuit din două componente: complexul peptidoglican – lipoproteină şi membrana externă a peretelui celular, iar în urma coloraţiei Gram se colorează în roşu 125. Mezozomii a) sunt mai bine reprezentaţi la bacteriile Gram negative şi îndeplinesc diferite funcţii în procesele secretorii, în producerea şi eliberarea unor exoenzime ca “penicilază” şi în sinteza componentelor celulare – ribozomi, aparat fotosintetic şi incluziuni citoplasmatice 34  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) sunt mai bine reprezentaţi la bacteriile Gram pozitive şi îndeplinesc diferite funcţii în procesele secretorii, în producerea şi eliberarea unor exoenzime ca “penicilază” şi în sinteza învelişurilor celulare - membrană, perete, sept transversal c) sunt mai bine reprezentaţi la bacteriile Gram negative şi îndeplinesc diferite funcţii în procesul de diviziune, în producerea şi eliberarea unor exoenzime ca “penicilază” şi în sinteza componentelor celulare – ribozomi, aparat fotosintetic şi incluziuni citoplasmatice d) sunt mai bine reprezentaţi la bacteriile Gram pozitive şi îndeplinesc diferite funcţii în procesele secretorii, în producerea şi eliberarea unor exoenzime ca “penicilază” şi în sinteza componentelor celulare – ribozomi, aparat fotosintetic şi incluziuni citoplasmatice 126. Glicocalixul: a) este un produs inert rezultat din acţiunea metabolică a celulei şi poate fi îndepărtată, fără ca celula să sufere b) protejează celula bacteriană de efectul nociv al desicaţiei, datorită proprietăţilor sale higroscopice şi reprezintă un rezervor pentru stocarea substanţelor nutritive sau a celor rezultate din metabolism c) apare la microscop ca un halou incolor în jurul celulelor bacteriene, iar dimensiunile lui variază foarte mult în raport cu corpul bacterian şi este lipsit de membrană morfologic diferenţiată d) este alcătuit dintr-o masă filamentoasă, polizaharidică ataşată de lipopolizaharidele de pe suprafaţa bacteriilor, cu ajutorul căreia celulele bacteriene se leagă de structurile polizaharidice similare de pe suprafaţa celulelor vegetale sau animale, prin legături formate pe calea ionilor 127. Endosporul sau sporul endogen: a) rezultă din transformarea unei celule vegetative, în întregul ei, prin îngroşarea pereţilor şi acumularea de material de rezervă şi reprezintă un stadiu de repaus sau de supravieţuire a celulei, format ca răspuns la modificările de mediu 35  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) apare endocelular prin condensarea şi fragmentarea protoplasmei unei celule vegetative numite gonidangiu c) se formează prin fragmentarea hifelor de către o serie de septuri transversale care cresc inelar sau se invaginează, separând hifele existente, iar la maturitate sunt menţinuţi în lanţuri de o teacă externă, subţire, netedă sau de o serie de apendici ca nişte peri sau ţepi caracteristici pentru fiecare specie d) are aspect sferic sau ovalar, cu diametrul variabil la diferite specii, în funcţie de vârsta culturii şi de condiţiile de mediu şi apare în interiorul unei celule vegetative – sporangiu, ca o formaţiune foarte refringentă, dotată cu mare rezistenţă la condiţiile nefavorabile de mediu 128. Multiplicarea prin diviziune: a) constă în scindarea celulei mamă ajunsă la un punct critic de creştere, în două celule asimetrice ca rezultat al formării unei protuberanţe locale în care vor migra constituenţii noii celule sau în care vor fi sintetizaţi „de novo” b) constă în scindarea celulei mamă ajunsă la un punct critic de creştere, în două celule surori, cel mai adesea, absolut identice. La bacteriile cilindrice sau spiralate, diviziunea se face de obicei într-un plan transversal, perpendicular pe axul mare al celulei şi numai în mod excepţional, la unii spirili ea se poate produce longitudinal, într-un plan paralel cu acest ax. c) reprezintă o modalitate particulară de reproducere, constând în separarea a două celule asimetrice ca rezultat al formării de către celula mamă a unei protuberanţe locale, mai mică decât celula, care creează un spaţiu nou, în care vor migra constituenţii noii celule sau în care vor fi sintetizaţi „de novo”. d) este o formă specială de reproducere vegetativă observată la cele mai multe actinomicete, caracterizată prin creşterea activă măsurabilă prin valorile masei celulare, fără creşterea numărului celulelor viabile, în prima treime a ciclului celular iar ulterior, datorită fragmentării multiple, masa celulară rămâne constantă, în timp ce numărul celulelor viabile creşte foarte mult. 36  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 129. Citoplasma fungilor a) se caracterizează printr-o stare de gel permanent care exclude existenţa curenţilor citoplasmatici, fapt care asigură menţinerea localizării şi structura nucleului b) nu are o organizare definită, în interiorul ei găsindu-se materialul nuclear, incluziuni şi alţi constituenţi c) este formată din hialoplasmă la exterior şi granuloplasmă la interior, conţine ribozomi, mitocondrii, vacuole, incluziuni de glicogen, volutină, rezerve azotate, picături de grăsime, unul, doi sau mai mulţi nuclei individualizaţi care prezintă un nucleol şi un număr variabil de cromozomi d) este un sistem coloidal complex format din proteine, glucide, lipide, apă şi substanţe minerale, conţine cantităţi mari de ARN, ceea ce explică bazofilia sa intensă, mai evidentă la celulele tinere 130. Bacillus anthracis a) este un bacil cu corp rectiliniu, cu margini paralele, cu capetele tăiate drept, responsabil de producerea antraxului la om şi animale b) este un bacil cu corp rectiliniu, cu margini paralele, cu capetele tăiate drept, responsabil de producerea turberculozei la om c) este un bacil cu corp rectiliniu, cu margini paralele, cu capetele rotunjite, responsabil de producerea botulismului la om d) este un bacil cu corp rectiliniu, cu margini paralele, cu capetele rotunjite, responsabil de producerea antraxului la om şi animale 131. Epurarea apelor reziduale prin procedee fizice. Precizaţi principalele etape, faze, stadii de lucru: a) flotare, deznisipare, decantare, coagulare, filtrare, centrifugare; b) sortare (grătare/site), deznisipare, decantare, filtrare, centrifugare; c) filtrare, adsorbţie, distilare; d) electroflotare, extracţie, coagulare. 37  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 132. Epurarea apelor reziduale prin procedee fizico – chimice. Precizaţi principalele etape, faze, stadii de lucru: a) deznisipare, coagulare, extracţie; b) filtrare, adsorbţie, centrifugare; c) decantare, sortare, distilare, centrifugare; d) flotare, electroflotare, coagulare, adsorbţie, extracţie, distilare. 133. Epurarea chimică a apelor reziduale. Precizaţi principalele variante de lucru: a) distilare, centrifugare, adsorbţie; b) cu var şi sodă, cu fosfat trisodic, schimb ionic; c) decantare, var şi sodă; d) extracţie, schimb ionic, filtrare; 134. Epurarea biologică a apelor reziduale. Precizaţi principiul de bază al sistemului: a) chimic, fizico - chimic; b) fizic; c) chimic; d) biochimic; 135. Autoepurarea apelor reziduale. Precizaţi principiul de bază al sistemului: a) chimic; b) fizico - chimic; c) fizic, fizico-chimic; d) microbiologic; 136. Precizaţi răspunsul corect. După compoziţie apele reziduale pot fi: a) menajere, municipale; b) cu componenţi fermentabili, toxici, poluanţi diverşi; c) destinate igienizării instalaţiilor; d) industriale. 38  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 137. Precizaţi răspunsul corect. După procedeul de epurare apele reziduale pot fi procesate prin. a) adsorbţie, precipitare, schimb ionic; b) centrifugare asociată cu autoepurare; c) pulverizare şi incinerare; d) incinereare şi decantare. 138. Precizaţi răspunsul corect. Diferenţa dintre demineralizare şi dedurizare constă în eliminarea: a) parţială a conţinutului salin în prima variantă; b) completă a conţinutului salin în prima variantă; c) parţială a conţinutului salin în a doua variantă; d) completă a conţinutului salin în a doua variantă; 139. Precizaţi răspunsul corect. Poluanţii majori izolaţi din apele reziduale pot fi tehnologici: a) integral recuperaţi regeneraţi şi recirculaţi; b) integral recuperaţi şi regeneraţi; c) selectiv recuperaţi regeneraţi şi recirculaţi; d) integral incineraţi; 140. Precizaţi răspunsul corect. Diferenţele majore dintre schimbători de ioni acizi şi bazici sunt: a) primii transferă cationi, ceilalţi anioni; b) ambii transferă integral anioni şi cationi; c) ambii transferă parţial cationi; d) ambii transferă exclusiv anioni; 141. In două pahare identice se găsesc câte 100 ml apă. In ambele se adaugă câte 30 g zahăr, dar într-un pahar se adaugă zahăr cristale, iar în celălalt pahar se adaugă zahăr praf. Conţinutul din pahare se amestecă la fel. Alegeţi versiunea corectă: a) în ambele pahare zaharul se va dizolva în acelaşi timp b) zahărul nu se dizolva în apă c) zahărul praf se dizolvă mai repede pentru că prin măcinare suprafaţa lui a crescut 39  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) zahărul praf se dizolvă mai greu pentru că prin măcinare suprafaţa granulelor a devenit foarte neregulată 142. Intr-o incintă se ambalează amidon. În procesul de ambalare praful de amidon pluteşte în atmosfera din incintă. Pentru praful de amidon indicele de explozivitate este 50. Tinând cont de această valoare, precizaţi în ce clasă pericolului de explozie se incadrează praful de amidon: a) Pericol mare de explozie b) Pericol de explozie c) Pericol moderat de explozie d) Pericol foarte slab sau fără pericol de explozie 143. Tinând cont că densitatea în vrac a făinii este 0,48 g/cm3, calculati volumul in vrac ocupat de 200 g faină grâu. Ce cantitate de făină puteţi lua cu o cană de 0,5 litri? a) 240 cm3, 417 g b) 417 cm3, 240 g c) 96 cm3, 240g d) 417 cm3, 1041 g 144. In acelaşi ambalaj, închis ermetic, se afla o felie de pâine cu 45% umiditate si aw = 0,30 şi o bucată de brânză cu o umiditate de 40 % şi aw = 0,45. Precizaţi care este sensul de migrare al apei, şi care ar fi starea de echilibru la care se ajunge. a) apa migrează de la pâne (cu umiditate mare) la brânză (cu umiditatea mai mică) iar în final umiditatea pâinii va fi 40% iar a brânzei 45% b) apa migrează de la pâne (cu umiditate mare) la brânză (cu umiditatea mai mică) iar în final umiditatea pâinii şi a branzei va fi aceeaşi, intre 40-45% c) apa migrează de la brânză la pâine, pentru că vaporii de apă migrează de la activitate mare la activitate mică. In final, activitatea apei în cele două produse va fi aceeaşi, cuprinsă între aw = 0,30 şi aw = 0,45 40  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) apa migrează de la brânză la pâine, pentru că vaporii de apă migrează de la activitate mare la activitate mică. In final, activitatea apei în cele două produse va fi: în brînză aw = 0,30 iar în pâine aw = 0,45 145. O probă de cartof de 0,9644 g ce conţine 87% apă este uscată la 105°C până când masa ei rămâne constantă. Cat este această masă? a) 0.839 g b) 0.1254 g c) zero d) 0,6922 g 146. Izoterme de sorbţie pentru mazăre (□), pulbere de mazăre (○) şi proteine din mazăre () la 20°C sunt cele din figură. Alegeţi răspunsul corect: a) pentru pulberea de mazăre la aw = 0,4 conţinutul de umiditate este 10 g apă/g substanţă uscată b) la aw = 0,6 toate cele trei produse au acelaşi conţinut de apă 41  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) pentru pulberea de mazăre şi proteinele extrase din mazăre, izotermele de sorbţie sunt identice d) pentru pulberea de mazăre la aw = 0,7 conţinutul de umiditate este aproximatic 10 g apă/g substanţă uscată 147. Calculaţi valoarea Tg pentru un amestec binar glucoză – apă de concentraţie 40% glucoză. Se dă: Tg glucoza = 31°C, Tg apa = −135°C, kglucoza = 4,52 (se va folosi ecuaţia Gordon – Taylor) a) Tg = −98°C b) Tg = 105,8°C c) Tg = −9,1°C d) Tg = 9,1°C 148. Proprietăţile dielectrice, la 24C şi frecvenţa de 10 MHz, pentru ţesutul unui soi de mere depozitate 8 săptămâni la 4C sunt cele din tabel: săptămâni 10 MHz depozitare ’ ” 0 77,1 231 2 74,4 219 4 74,7 198 6 75,2 237 8 73,0 239 Alegeţi răspunsul corect referitor la tangenta de pierdere dielectrică. a) Tangenta de pierdere dielectrică creşte cu durata de depozitare b) Tangenta de pierdere dielectrică scade cu durata de depozitare c) Tangenta de pierdere dielectrică este minimă după 4 săptămâni de depozitare d) Tangenta de pierdere dielectrică este maximă după 4 săptămâni de depozitare 42  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 149. La 20°C proprietăţile dielectrice ale apei lichide la frecvenţe din domeniul microundelor sunt cele din tabel. Alegeţi răspunsul corect Frecvenţa 20°C (GHz) ’ ” 0,577 80,3 2,75 1,744 79,2 7,9 3,00 77,4 13,0 4,63 74,0 18,8 9,14 63,0 31,5 9,37 62,0 32,0 23,62 30,9 35,7 24,19 29,6 35,2 34,88 19,2 30,3 890 4,3 2,28 a) constanta dielectrică şi factorul dielectric de pierdere scad cu creşterea frecvenţei b) constanta dielectrică se micşorează la creşterea frecvenţei, iar factorul dielectric de pierdere atinge un maxim la aproximativ 24000 MHz c) constanta dielectrică se micşorează la creşterea frecvenţei, iar factorul dielectric de pierdere un maxim la aproximativ 2400 MHz d) constanta dielectrică se micşorează la creşterea frecvenţei, iar factorul dielectric de pierdere creşte cu creşterea frecvenţei 150. Se amestecă 50 g seminţe de muştar cu 50 g semnţe de porumb, ambele cu 15% umiditate. Care va fi sensul de difuzie al apei? Se utilizează curbele de sorbţie din figură (corn = porumb; mustard = muştar). 43  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 a) Deoarece la seminţele de muştar aw = 0,9 iar la semniţele de porumb aw = 0,7 vaporii de apă vor migra de la seminţele de muştar spre semniţele de porumb b) Deoarece la seminţele de muştar aw = 0,9 iar la semniţele de porumb aw = 0,7 vaporii de apă vor migra de la seminţele de porumb spre semniţele de muştar c) Conţinutul de apă fiind egal, nu va exista difuzie a vaporilor de apă d) Deoarece masele celor două sortimente sunt egale, dar seminţele de muştar au dimensiuni mult mai mici decât cele de porumb, numărul seminţelor de muştar va fi mult mai mare decât al seminţelor de porumb, deci suprafaţa seminţelor de muştar va fi mult mai mare decât suprafaţa seminţelor de porumb, prin urmare apa va migra de la muştar spre porumb 151. Dintr-un produs alimentar se decupează o probă cilindrică cu înălţimea de 12 mm. Proba este comprimată cu viteza constantă de 0,1 mm. s-1 timp de 30 s. Cat este valoarea deformarii specifice liniare? a) 3 mm b) 0.25 c) 9 mm d) < 0,1 152. Pe o probă cilindrică, cu raza bazei de 1 cm, se aşează concentric cu baza, un piston cu raza de 2 cm a a cărui masă este de 50 g. Cat va fi tensiunea de pe probă? (g = 9,8 m/s2) a) 1560 Pa 44  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) 15600 Pa c) 3600 Pa d) 390 Pa 153. Ecuaţia reologică a unui suc concentrat de portocale este  = 12   0.75. Conform ecuaţiei Herschel – Bulkley ce fel de fluid este acest suc? a) Newtonian b) Dilatant c) Plastic Bingham d) Pseudoplast 154. Curba de compresie pentru un o probă din miezul unui sortiment de pâine este cea din figură. 3000 2500 Fig 3 2000  1500 1000 500 0 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9  Valoarea modulului lui Young pentru această probă este: a) 2200 (adimensional) b) 220 (adimensional) c) 2200 Pa d) 220 Pa 155. Curbele compresie pentru piersicile Dixired, proaspete (curba a), după 14 zile depozitare (curba b), după 28 zile depozitare (curba c) sunt cele din figură. Care afirmaţie este corectă? 45  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 a) Modulul lui Young scade cu durata depozitării b) Inalţimea minimă a probelor este 8 mm c) Modulul lui Young creşte cu durata depozitării d) Inălţimea probelor nu este relevantă în acest caz 156. Ecuaţia reologică pentru un sortiment de muştar este  = 18.5   0.5. Cât este valoarea vâscozităţii aparente la o viteză de forfecare de 100 s-1? a) 18,5 Pa. s b) 1,85 Pa. s c) 18,5 Pa d) 1,85 Pa 157. O forţă de 25 N se aplică perpendicular pe o probă cilindrică de hotdog, cu o rază de 1,5 cm şi înălţime de 4,5 cm. Curba de compresie este liniară, iar inălţimea finală a probei este de 2,52 cm. Care este valoarea deformării specifice şi a modulului lui Young? a) 0,44; 35.000 Pa b) 0,56; 35.000Pa c) 0,44; 3.500 Pa d) 0,56; 3.500 Pa 46  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 158. Reogramele unui suc concentrat de citrice cu 78° Brix la diferite temperaturi sunt cele din figură (Shear stress – tensiune de forfecare; Shear rate – viteză de forfecare). Care afirmaţii sunt adevărate? a) Sucul concentrat este un fluid pseudoplast a cărui vâscozitate scade liniar cu creşterea temperaturii b) Sucul concentrat este un fluid newtonian a cărui vâscozitate scade neliniar cu creşterea temperaturii c) Sucul concentrat este un fluid newtonian a cărui vâscozitate scade liniar cu creşterea temperaturii d) Sucul concentrat este un fluid pseudoplast a cărui vâscozitate scade neliniar cu creşterea temperaturii 159. Caracterisiticile reologice ale unui pireu de castane la 26,6°C sunt cele din tabel. Care afirmaţii sunt adevărate? Solide (%) n K (Pa. sn) 17,7 0,29 5,4 23,4 0,35 11,2 41,4 0,35 54,0 44,3 0,37 56,0 51,4 0,36 108,0 55,2 0,34 152,0 59,3 0,32 300,0 a) Pireul de castane este un fluid pseudoplast iar coeficientul de consistenţă creşte liniar cu conţinutul de solide 47  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) Pireul de castane este un fluid dilatant iar coeficientul de consistenţă creşte neliniar cu conţinutul de solide c) Pireul de castane este un fluid dilatant iar coeficientul de consistenţă creşte liniar cu conţinutul de solide d) Pireul de castane este un fluid pseudoplast iar coeficientul de consistenţă creşte neliniar cu conţinutul de solide 160. În 99 ml apă cu temperatura de 20°C se introduce 1 gram guar. Din punct de vedere reologic, ce fel de fluid este apa? Din datele din tabelul 2, precizaţi ce tip de fluid devine amestecul apa-guar. De câte ori creşte vâscozitatea (faţă de vâscozitatea apei) la adăugarea gumei de guar. Calculul se va face la  = 1 s-1. Se stie că la 20°C vâscozitatea apei este 1 mPa. s. Concentraţia K n (%) (Pa. sn) 0,5 1,12 0,45 1,0 20,3 0,17 1,5 46,4 0,16 2,0 102,2 0,094 a) apa este fluid Newtonian; amestecul apă-guar este un fluid pseudoplast; vâscozitatea creşte de 20.300 ori b) apa este fluid Newtonian; amestecul apă-guar este un fluid pseudoplast; vâscozitatea creşte de 20,3 ori c) apa este fluid nenewtonian; amestecul apă-guar este un fluid Newtonian; vâscozitatea creşte de 20.300 ori d) apa este fluid nenewtonian; amestecul apă-guar este un fluid pseudoplast; vâscozitatea creşte de 20,3 ori 161. Terpenele sunt construite din multiplii ai izoprenului, hidrocarbură care are următoarea structură chimică: a) 3 metil 1-3 pentadienă; b) 2 metil 1-3 butadienă; c) 2 metil 1-3 pentadienă; d) 2 metil 1,3 hexadienă. 48  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 162. Monoterpenele sunt formate din: a) o molecula de izopren; b) doua molecule de izopren; c) patru molecule de izopren; d) monoterpenele nu sunt formate din molecule de izopren. 163. Următoarele terpene sunt hidrocarburi, din punct de vedere al structurii lor chimice: a) mircen; b) carvona; c) geraniol; d) camfor. 164. Din punct de vedere al structurii chimice, limonenul este o monoterpenă: a) monociclică; b) aciclică; c) biciclică; d) nu este o monoterpenă. 165. Din punct de vedere al structurii chimice, camforul este: a) o aldehidă monociclică; b) o cetonă biciclică; c) o hidrocarbură monociclică; d) un alcool ciclic. 166. Anabasina este un alcaloid care se găseşte în: a) cartof ; b) orz; c) grâu; d) tutun. 167. Opiumul reprezintă exudatul lăptos sau latexul uscat la aer obtinut din plantele de: a) mac; b) tutun; c) cactus; 49  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) orz. 168. Colchicina este un alcaloid care se găseşte în: a) fungi; b) mătrăgună; c) brânduşa de toamnă; d) usturoi. 169. Cafeina, teobromina şi teofilina sunt alcaloizi: a) purinici; b) steroidici; c) piridinici; d) piperidici. 170. Penicilinele naturale fac parte din grupa: a) cefalosporinelor naturale; b) tetraciclinelor; c) antibioticelor aminoglicozidice; d) antibioticelor β-lactamice. 171. Automatizarea unui proces chimic se defineşte ca fiind: a) operaţia de introducere într-un flux tehnologic a unor echipamente speciale cu scopul de a realiza conducerea procesului respectiv; b) operaţia de reducere a costurilor produsului finit prin implementarea unor echipamente noi; c) operaţia de îmbunătăţire a unor anumiţi parametrii din procesul tehnologic; d) operaţia de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ale personalului angajat. 172. Dispozitivul de automatizare (DA) sau de conducere (DC) este: a) ansamblul de echipamente care se ataşează procesului în vederea monitorizării anumitor parametrii din procesul tehnologic de fabricaţie; 50  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) ansamblul echipamentelor care se ataşează procesului în vederea realizării operaţiei de automatizare; c) ansamblul utilajelor utilizate în procesul tehnologic de fabricaţie; d) reprezentat de traductoarele şi elementele de execuţie existente în proces. 173. Autoreglarea este: a) proprietatea internă a sistemului respectiv de a-şi menţine starea curentă egală cu o anumită stare de referinţă fără nici o intervenţie din afara sistemului; b) proprietatea internă a sistemului respectiv de a-şi menţine starea curentă egală cu o anumită stare de referinţă cu intervenţia din afara sistemului; c) definită de totalitatea elementelor de reglare din cadrul sistemului automat; d) Propreitatea internă a sistemului de aş menţine starea curentă egală cu valoarea perturbaţiilor 174. Semnul convenţional din figura următoare reprezintă: a) punct de însumare. b) intersecţia liniilor de transmisie; c) punct de ramificare; d) legătură a liniilor de transmisie; 175. Semnul convenţional din figura următoare reprezintă un element de execuţie cu robinet pe două căi de tip: a) electric; b) pneumatic; c) hidraulic; d) mecanic. 51  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 176. Semnul convenţional din figura următoare reprezintă: a) linie de transmisie mecanică; b) linie de transmisie hidraulică; c) linie de transmisie electrică; d) linie de transmisie pneumatică. 177. Sisteme de reglare automată (SRA) au ca rol: a) menţinerii egalităţii dintre starea curentă a unui proces şi o anumită stare de referinţă a acestuia; b) acţiunea asupra procesului în cazul apariţiei unor pericole, protejându-l; c) oprirea instalaţiei în caz de pericol sau avarie; d) atenţionarea acustică sau optică a unor situaţii de funcţionare anormală a instalaţiilor. 178. Întruna din cele trei figuri este reprezentată conexiunea în opoziţie a elementelor de reglare, care este aceasta? a) i1 e1 = i2 e2 = i3 en-2 = in-1 en Y1(s) Y2(s) Yn(n) b) i i ± e2 e1 Y1(s) e2 e1 Y2(s) c) i e1 Y1(s) i i e2 e=e1±e2±…en Y2(s) i en Yn(n) 52  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 179. Procesul de reglare se defineşte ca fiind: a) optimizarea procesului tehnologic. b) acţiunea elementului de execuţie asupra procesului tehnologic; c) acţiunea operatorului uman asupra procesului tehnologic; d) acţiunea dispozitivului de automatizare asupra procesului tehnologic; 180. Comportarea dinamică caracterizează: a) elementele de reglare; b) sistemul automat în ansamblul său; c) sistemele la care variabilele de ieşire şi de intrare devin funcţii de timp e(t) respectiv i(t); d) traductoarele. 181. Liniile folosite curent în desenul industrial sunt: a) linie continuă groasă, linie întreruptă groasă, linie-punct groasă, linie-două puncte groasă; b) linia continuă subţire, linia continuă subţire ondulată, linia continuă subţire zig-zag; c) linie continuă, linie întreruptă, linie-punct, linie-două puncte; d) linie continuă subţire, linie întreruptă subţire, linie-punct subţire, linie-două puncte subţire; 182. Chenarul desenelor industriale se trasează după următoarele dimensiuni: a) stânga 20 mm, dreapta 5mm, jos 5mm, sus 5mm; b) toate egale de 5mm; c) toate egale de 20mm; d) stânga 5 mm, dreapta 20mm, jos 5mm, sus 5mm; 183. Indicatorul unui desen are ca scop: a) redarea tuturor dimensiunilor necesare execuţiei desenului; b) informarea executantului asupra materialelor din care se va realiza piesa reprezentată; 53  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 c) redarea tuturor datelor necesare idenificării desenului şi obiectului reprezentat; d) redarea numărului curent al planşei raportat la numărul total de planşe. 184. Cotarea este operaţia de: a) înscriere pe desen a datelor necesare identificării desenului reprezentat; b) înscriere pe desen a dimensiunilor necesare pentru fabricaţia şi controlul obiectului respectiv; c) înscriere pe desen a unităţilor de măsură necesare pentru verificarea desenului; d) dimensionare a utilajului din componenţa procesului tehnologic. 185. Elementele cotării sunt: a) linia de cotă, cota; b) liniile ajutătoare, linia de indicaţie; c) linia de cotă, cota, liniile ajutătoare, linia de indicaţie; d) axa de simetrie 186. Linia de cotă reprezintă: a) linia deasupra căreia se înscrie cota respectivă şi este prevăzută, la una sau la ambele extremităţi, cu săgeţi sau combinaţii de săgeţi şi puncte. b) linia deasupra căreia se înscrie o valoare numerică; c) planele între care se prescrie cota; d) linia care delimitează centrul piesei. 187. Cota reprezintă: a) unitatea de măsură care precede valoarea numerică a dimensiunii elementului cotat; b) valoarea numerică dedusă prin calcul a dimensiunii elementului cotat, înscrisă direct pe desen c) valoarea numerică a dimensiunii elementului cotat, înscrisă direct pe desen sau printr-un simbol literal; 54  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) dimensiunea desenului. 188. Linia de cotă, liniile ajutătoare, linia de indicaţie se trasează cu linie: a) continuă groasă; b) continuă subţire; c) întreruptă subţire; d) intreruptă groasă. 189. Filetul reprezintă: a) este distanţa între punctele medii a două flancuri similare, învecinate, situate într-un plan axial; b) o spiră elicoidală formată pe suprafaţa unui cilindru sau a unui con de către un canal elicoidal de secţiune constantă; c) unghiul format într-un plan axial, de două flancuri adiacente. d) un element al asamblărilor nedemontabile. 190. Axa de simetrie se trasează cu linie: a) continuă subţire; b) continuă groasă; c) linie punct groasă; d) linie punct subţire. 191. Care este cea mai indicată tehnică de corecţie a conţinutului de zahăr al mustului? a) adaosul de zahăr alimentar; b) adaosul de musturi concentrate; c) cupajarea mustului mai sărac în zahăr cu altul mai bogat; d) adăugarea de alcool. 192. Fermentaţia alcoolică provocată a mustului din struguri poate fi caracterizată astfel: a) se produce de la sine, fără vreo intervenţie exterioară aparentă, ori de câte ori sunt întrunite condiţiile necesare; 55  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) se realizează sub influenţa omului, care intervine cu un adaos de culturi de drojdii selecţionate; c) este avantajoasă numai în cazul recoltelor sănătoase şi mai puţin, sau deloc în cazul recoltelor de struguri avariaţi; d) levurile responsabile de derularea acestui proces pot fi grupate în trei categorii: levuri care declanşează fermentaţia (Kloekera apiculata); levuri răspunzătoare de cea mai mare parte a procesului de fermentaţie (Saccharomyces ellipsoideus) şi levuri complementare sau de finisare (Saccharomyces oviformis). 193. Fermentaţia malolactică a vinurilor este răspunzătoare de următoarele transformări: a) îmbunătăţeşte însuşirile organoleptice ale vinurilor roşii prin creşterea acidităţii. b) presupune degradarea acidului malic din vin în acid lactic şi bioxid de carbon; c) constă în degradarea acidului malic din vin în acid acetic şi bioxid de carbon; d) depreciază însuşirile organoleptoce ale vinurilor roşii; 194. Care din afirmaţiile de mai jos consideraţi că reprezintă cel mai bine procesul de învechire al vinurilor? a) Este un proces îndelungat (5-50 ani) ce are loc numai în cazul vinurilor îmbuteliate, în timpul căruia se desfăşoară procese cu caracter reducător, întrucât contactul vinului cu oxigenul este întrerupt. b) În timpul acestei faze, procesele se desfăşoară sub acţiunea oxigenului, care încorporat în masa vinului se combină cu constituenţii oxidabili cum sunt: polifenolii, compuşii sulfuroşi, anhidrida sulfuroasă. c) Pe parcursul acestei faze celulele de drojdii precum şi alte particule aflate în suspensie încep să se sedimenteze sub acţiunea forţei gravitaţionale. Cele mai importante procese fiziologice şi biochimice sunt exorbţia şi autoliza. 56  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) Pe parcursul acestei faze gustul şi mirosul sunt puternic afectate, se sesizează nuanţe de amar, de rânced, de putred. Aceste fenomene sunt determinate în special de accesul oxigenului în sticle, care deteriorează ireversibil buchetul de învechire. 195. Prin operaţia de plămădire a malţului se urmăreşte: a) Creşterea dirijată a umidităţii cerealelor până la valori cât mai apropiate de umiditatea optimă pentru germinare. b) Solubilizarea componenţilor solizi ai malţului prin procese de amestecare cu apă şi cu ajutorul enzimelor. c) Solubilizarea în must a unor componente valoroase ale hameiului, coagularea unor fracţiuni proteice macromoleculare şi concentrarea mustului până la extractul primitiv dorit. d) Trecerea embrionului din sămânţă de la starea de viaţă latentă la starea de viaţă activă. 196. La fermentaţia secundară a berii au loc următoarele procese: a) transformarea zaharurilor fermentescibile în alcool etilic şi bioxid de carbon cu ajutorul complexului enzimatic al drojdiei de bere utilizând linuri de fermentare, închise cu capac, dar care lucrează la presiune atmosferică. b) Scăderea conţinutului de bioxid de carbon din bere deoarece procesul are loc în recipiente deschise. c) Apariţia pe suprafaţa mustului a unei spume de culoare albă; desprinderea stratului de spumă de pe marginea linului; colorarea suprafeţei spumei în galben-brun până la brun închis şi scăderea treptată a suprafeţei crestelor de spumă formând un strat dens care reţine în special răşinile de hamei. d) descompunerea unei părţi cât mai mari din extractul fermentescibil, rămas după fermentarea primară; sedimentarea drojdiei şi a restului de trub în vederea limpezirii naturale a berii; saturarea cu bioxid de carbon; îmbunătăţirea şi rotunjirea gustului şi a aromei. 57  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 197. Stabilizarea biologică a berii se efectuează în scopul: a) încetinirii procesului de deteriorare a aromei berii datorită formării prin oxidare a compuşilor carbonilici. b) legării oxigenului dizolvat în bere şi protejarea compuşilor susceptibili la oxidare prezenţi în bere. c) distrugerii termice a microorganismelor sau îndepărtarea lor prin filtrare sterilizantă, urmată de umplere aseptică. d) impiedicării apariţiei suspensiilor foarte fine care imprimă tulbureală berii. 198. Procesul de prăjire a materialului oleaginoas este un tratament hidrotermic realizat: a) după decojirea seminţelor oleaginoase, dar înainte de măcinarea acestora. b) după presarea materiilor prime oleaginoase. c) înainte de decojirea seminţelor oleaginoase d) înainte de presare, asupra măcinăturii obţinute la valţuri sau înainte de extracţie, asupra brochenului rezultat în urma presării, sau a măcinăturii materiilor prime ce trec direct la extracţie. 199. Tehnica de extracţie multiplă a uleiului presupune: a) încărcarea amestecului supus extracţiei simultan în toate extractoarele, după care primul aparat este alimentat cu dizolvant iar miscela rezultată la evacuarea din acesta trece consecutiv prin toate celelalte extractoare îmbogăţindu-se treptat în ulei. b) desfăsurarea procesului într-un recipient în care s-a amestecat materialul supus extracţiei cu dizolvantul. c) acel proces caracterizat prin faptul că în cursul desfăşurării diferenţa de concentraţii în lungimea sau înălţimea extractorului, sau în sistemul de extractoare, se modifică în mod continuu, uniform. d) imersarea materialului oleaginos în dizolvantul care circulă în contracurent. 58  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 200. Rafinarea uleiurilor vegetale se efectuează în scopul: a) separării impurităţilor grosiere, prin decantare sau filtrare. b) eliminării substanţele nedorite, reducerii acidităţii libere, ameliorării gustului, mirosului şi culorii, imbunătăţirii transparenţei şi creşterii duratei de conservare. c) creşterii acidităţii libere ca urmare a hidrolizei trigliceridelor. d) eliminării substranţelor mucilaginoase dar nu şi a substanţelor de însoţire a acestora: fosfatide, albumine, hidraţi de carbon, substanţe colorante. 201. Canalizarea industrială se racordează la cea sanitară: a) în interiorul spaţiilor tehnologice b) în exteriorul spaţiilor tehnologice c) înainte de bazinul de decantare a grăsimilor d) în exteriorul spaţiilor tehnologice după bazinul de decantare a grăsimilor. 202. Pavimentul din interiorul spaţiilor tehnologice trebuie construit din materiale: a) netoxice, rezistente la şocuri mecanice şi termice, impermeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice şi poroase. b) netoxice, rezistente la şocuri mecanice şi termice, impermeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice şi netede. c) netoxice, moi, impermeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice şi netede. d) netoxice, rezistente la şocuri mecanice şi termice, permeabile, neputrezibile, rezistente la substanţe chimice şi poroase. 203. Umiditatea aerului din spaţiile tehnologice sau de depozitare a alimentelor se apreciază cu ajutorul: a) luxmetriei b) pulberilor nesedimentabile din aer c) mărimilor higrometrice 59  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) indicatorilor microbiologici. 204. Sursele de apă subterană sunt reprezentate de: a) straturile acvifere freatice şi straturile acvifere de adâncime (60- 500 m) b) straturile acvifere alimentate prin infiltraţii artificiale şi izvoare c) straturile acvifere freatice, straturile acvifere de adâncime (60-500 m) şi straturile acvifere alimentate prin infiltraţii artificiale şi izvoare d) straturile acvifere freatice şi izvoare subterane. 205. Sub acţiunea apei şi a agenţilor chimici de spălare are loc: a) dizolvarea şi dispersia particulelor de murdărie b) dizolvarea şi dispersia particulelor de murdărie, saponificarea şi emulsionarea grăsimilor, menţinerea în suspensie a particulelor de murdărie c) saponificarea şi emulsionarea grăsimilor d) menţinerea în suspensie a particulelor de murdărie. 206. Iodoforii sunt: a) combinaţii ale iodului cu un agent tensio-activ neionic b) combinaţii ale iodului cu un agent tensio-activ ionic c) agenţi de spălare alcalini d) polifosfaţi. 207. Pentru îndepărtarea grăsimilor în industria laptelui, soluţia alcalină de spălare trebuie schimbată atunci când aceasta conţine: a) piatră de lapte b) peste 0,5% grăsime c) bacterii în exces d) peste 5% grăsime. 208. Prin dezinsecţie se urmăreşte: a) distrugerea bacteriilor dăunătoare b) îndepărtarea depozitelor de murdărie c) distrugerea artropodelor dăunătoare 60  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) distrugerea rozătoarelor dăunătoare. 209. Epurarea biologică a apelor reziduale urmăreşte: a) îndepărtarea particulelor în suspensie b) reducerea conţinutului de substanţe uşor degradabile cu ajutorul microorganismelor prezente natural sau introduse în acest scop. c) uniformizarea debitelor şi îndepărtarea materiilor grosiere d) separarea grăsimilor şi/sau a uleiurilor. 210. Echipamentul de protecţie purtat de muncitorii din industria alimentară are ca scop principal: a) protejarea hainelor muncitorilor de uzura prematură b) protejarea personalului muncitor de efectele nocive ale locului de muncă c) protecţia sanitară a alimentelor d) aspectul estetic 211. Viteza de absorbţie a unei particule sau molecule toxice variază: a) direct proporţional cu masa moleculară a toxicului, respectiv cu mărimea particulelor b) invers proporţional cu masa moleculară a toxicului, respectiv cu mărimea particulelor c) invers proporţional cu masa moleculară a toxicului şi direct proporţional cu mărimea particulelor d) independent de masa moleculară şi mărimea particulelor. 212. Doza maximă tolerată (DMT) este: a) cantitatea cea mai mare de substanţă care este suportată de organism fără să apară fenomene toxice b) cantitatea de substanţă care determină fenomene toxice grave, dar nu letale c) cantitatea de substanţă care produce moartea animalelor în toate situaţiile 61  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 d) cantitatea minimă de substanţă care provoacă moartea unui individ adult. 213. Sub acţiunea toxicelor copiii şi vârstnicii sunt : a) la fel de sensibili ca şi adulţii b. mai rezistenţi la acţiunea toxicelor comparativ cu adulţii c. mai sensibili la acţiunea toxicelor comparativ cu adulţii d. insensibili la acţiunea toxicelor. 214. Un toxic poate fi eliminat din organism: a) pe o singură cale de eliminare b) odată pătruns nu se mai elimină din organism c) numai pe cale digestivă d) simultan pe două sau mai multe căi de eliminare. 215. Testele de toxicitate acută se referă la: a) efectele probabil să se producă după o singură expunere sau expunere de scurtă durată b) expunerea zilnică sau frecventă la un compus pentru o perioadă de până la 90 de zile c) efectele probabil să se producă după o expunere de lungă durată (90-120 de zile) d) expunerea pe cea mai mare parte a duratei de viaţă. 216. DDT-ul este: a) un insecticid organofosforic b) un insecticid organomercurial c) un raticid d) un insecticid organoclorurat. 217.Principalele efecte patogene în cazul intoxicaţiei cu compuşi organofosforici constau în: a) tulburări digestive b) inhibarea acetilcolinesterazei şi pseudoacetilcolinesterazei c) afecţiuni oculare d) tuse. 62  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 218. În cazul intoxicaţiei cu raticide anticoagulante, carnea provenită de la animalele sacrificate de necesitate şi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic: a) nu se dă în consum b) se dă în consum fără nici o restricţie c) se dă în consum local, condiţionat şi de scurtă durată, în amestec 1/10 cu carne normală d) se dirijează pentru procesarea în produse din carne care se păstrează timp mai îndelungat. 219. Prin păstrarea produselor vegetale bogate în nitraţi în condiţii de congelare transformarea nitraţilor în nitriţi : a) este accelerată b) este redusă până la stopare. c) nu este influenţată d) este dependentă de timpul de păstrare. 220. Patulina este: a) un insecticid b) o micotoxină c) un raticid d) o nitrozamină 221. Marfa este un produs care: a) este rezultatul unei activităţi omeneşti, b) este destinat schimburilor economice, c) posedă proprietăţi generale şi specifice ce îi conferă o anumită utilitate. d) este rezultatul unei activităţi omeneşti, destinat schimburilor economice şi posedă proprietăţi generale şi specifice care îi conferă o anumită utilitate. 222. Conform legii calităţii prin calitate se înţelege: a) totalitatea cerinţelor explicite şi implicite ale unui produs / serviciu, care asigură integral realizarea scopului în care a fost creat şi comercializat; 63  Facultatea de Inginerie Alimentară - Subiecte de licenţă 2020 b) gradul de utilitate; c) conformitatea cu cerinţele; d) aptitudinea la utilizare. 223. Factorii care determină caracterul dinamic al calităţii sunt: a) progresul tehnico-economic; exigenţele crescânde ale consumatorilor; competitivitatea tehnică; b) indicatorii analitici ai calităţii; c) gestiunea şi bilanţul calităţii; d) gra