Uniunea Europeană - Aspecte Generale PDF
Document Details
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Roxana Săvescu
Tags
Summary
Această prezentare PowerPoint oferă o introducere generală în Uniunea Europeană. Se discută aspecte fundamentale legate de istorie, structură, valori, și funcționarea uniunii, oferind informații generale utilizabile pentru înțelegerea Uniunii Europene.
Full Transcript
UNIUNEA EUROPEANĂ - aspecte generale - Conf.univ.dr. Roxana SĂVESCU CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ? Este UE un stat? Este UE o organizație de cooperare internațională (ex.ONU)? UE este o construcție sui- generis (uni...
UNIUNEA EUROPEANĂ - aspecte generale - Conf.univ.dr. Roxana SĂVESCU CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ? Este UE un stat? Este UE o organizație de cooperare internațională (ex.ONU)? UE este o construcție sui- generis (unică în lume); este o entitate economică, socială și politică. Temă de dezbatere: forme de asociere internațională. CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ? UE a fost înființată de guvernele naționale ca mecanism la care acestea pot apela pentru a cădea de acord asupra unor acțiuni comune în anumite domenii specifice (=politici comune), domenii în care este mai bine pentru țările membre să lucreze împreună decât individual. Scurt istoric al UE: https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro STATELE UNIUNII EUROPENE (iunie 2021) 27 state membre (Regatul Unit s-a retras din UE la data de 31 ianuarie 2020) Țări candidate la aderare: Macedonia Muntenegru Serbia Turcia Albania Țări recunoscute de UE ca potențial candidate: Bosnia și Herțegovina Kosovo Zona Euro (țări în care moneda oficială este Euro): Austria, Belgia, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Spațiul Schengen (spațiu fără frontiere interne, în care oamenii pot călători liber, în interes personal sau profesional, fără a fi supuși unor controale la frontieră): https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/schengen-area/#members. Teme de dezbatere: cazul Turcia / Romania și zona Euro / Romania și spațiul Schengen / LIMBILE UNIUNII EUROPENE 24 de limbi de circulație oficiale. În practică, cele mai utilizate limbi de lucru sunt Engleza, Franceza și Germana. Locuitorii UE au acces la documentele UE în limba oficială a țării lor și au dreptul să se adreseze Comisiei Europene în propria limbă și să primească un răspuns în aceeași limbă. Jurnalul Oficial al UE este publicat în toate cele 24 de limbi oficiale. Europarlamentarii au dreptul să utilizeze oricare din cele 24 de limbi oficiale în Parlamentul UE. SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE Imnul european Drapelul european Odă Bucuriei - extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig Van Beethoven (idealuril europene de libertate, pace și solidaritate): https://europa.eu/european- union/sites/default/files/docs/bo dy/european-anthem-2012.mp3 Motto-ul Uniunii Europene „Uniţi în diversitate”, a fost folosit pentru prima Ziua Europei dată în anul 2000. Promovează unirea europenilor 9 mai - ziua istorică în care a pentru a promova pacea şi prosperitatea, fost pronunțată declarația respectând în același timp culturile, tradiţiile şi Schuman (1950). limbile atât de diverse ale țărilor Europei. VALORILE UNIUNII EUROPENE „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 2 din TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană / Tratatul de la Maastricht, 1992) PRINCIPIILE DE FUNCȚIONARE ALE UNIUNII EUROPENE UE se ocupă de probleme care au importanță în viața de zi cu zi și funcționează pe baza următoarelor principii: Poate acționa numai în domenii pentru care toate guvernele naționale și-au dat acordul în acest sens (principiul atribuirii de competențe) Trebuie să acționeze numai atunci când este mai eficientă decât în cazul în care guvernele naționale ar acționa pe cont propriu (principiul subsidiarității) Trebuie să promoveze și să apere valorile comune și să se limiteze la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor tratatelor UE (principiul proporționalității) DOMENIILE ÎN CARE ACȚIONEAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Domenii legiferate doar de UE Domenii legiferate de UE sau Domenii în care statele Cazuri în care UE joacă un rol (competențe exclusive) de guvernele naționale legiferează, iar UE doar ajută special (competențe speciale) (competențe partajate) (competențe de sprijinire) Singurul legiuitor este UE. Rolul statelor Reglementările pot fi stabilite atât de UE poate doar să sprijine, să coordoneze UE primește „competențe speciale” care membre este limitat la aplicarea normelor către UE, cât și de către statele membre. sau să completeze acțiunile statelor. Ea îi permit să joace un rol special și să (fac excepție cazurile în care UE Însă statele membre pot legifera doar nu poate să adopte reglementări și nici să depășească atribuțiile conferite.de tratate autorizează guvernele naționale să dacă UE nu a propus deja norme în intervină asupra capacității țărilor adopte singure anumite reglementări). domeniu sau a decis că nu o va face. membre de a face acest lucru. uniunea vamală piața unică sănătate publică coordonarea politicilor economice și de ocupare a normele în materie de concurență aplicabile pe piața ocuparea forței de muncă și afacerile sociale industrie forței de muncă unică coeziunea economică, socială și teritorială cultură definirea și punerea în aplicare a politicii externe și de politica monetară pentru țările din zona euro agricultură turism securitate comune comerțul și acordurile internaționale (în anumite pescuit educație și formare profesională, tineret și sport utilizarea „clauzei de flexibilitate”, care se aplică în condiții) mediu protecție civilă condiții foarte stricte și îi permite UE să acționeze în flora și fauna marină reglementată de politica comună protecția consumatorilor cooperare administrativă afara domeniilor sale obișnuite de competență. în domeniul pescuitului transporturi rețele transeuropene energie justiție și drepturi fundamentale migrația și afacerile interne sănătatea publică (anumite aspecte) cercetare și spațiu cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar Bugetul UE - gestionare Aquis-ul comunitar (dreptul comunitar) Legislația primară - Tratatele Legislație secundară - acte legislative adoptate de Instituțiile UE: Regulamentul - normă obligatorie, cu caracter general; este obligatoriu în toate elementele sale şi aplicabil tuturor statelor membre. Directiva - obligă statul membru căruia i se adresează, asupra rezultatului la care va trebui să ajungă, lăsându-i acestuia libertatea de a alege forma şi mijloacele. Decizia - este obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii ei. Este vorba despre un act individual, al cărui destinatar nu trebuie să fie neapărat un stat membru. Recomandarea și Avizul - nu sunt obligatorii. Actele adoptate de către UE sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. POLITICILE COMUNE ALE UNIUNII EUROPENE (exemple) Agricultură Întreprinderi și industrie Ajutorul umanitar şi protecţia civilă Justiție și drepturi fundamentale Cercetare şi inovare Mediu Comerţ Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale Concurenţă Piaţa unică Cultură Politica externă şi de securitate Dezvoltare şi Cooperare Politica regională Drepturile omului și democrația Sănătate Educaţie, formare şi tineret Siguranță alimentară Energie Transport Fiscalitate Vamă EU policies: https://ec.europa.eu/info/policies_en POPULAȚIA ȚĂRILOR UNIUNII EUROPENE (447,7 milioane locuitori, 2020) CALITATEA VIEȚII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 40,000 40,000 26,600 27,400 18,300 9,000 Consumul individual efectiv (AIC) & PIB pe cap de locuitor, 2019 4,100 0 (raportat la puterea de cumpărare standard (PPS) ) Indice de referință UE27 = 100 UE China India Japonia Rusia SUA PIB anual (Eur) / loc., 2013 UNIUNEA EUROPEANĂ... începutul Procesul de constituire a UE a început după al II-lea Război Mondial, cu scopul de a asigura securitatea și prosperitatea Europei. Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman - “Declarația Schuman” (plan de cooperare între mai multe state europene). Acest plan a dus la semnarea Tratatului de la Paris (1951) prin care a fost înființată Comunitatea Europeană a Carbunelui și Oțelului, formată din șase țări: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franța, Italia, Germania. Aceste țări aveau drepturi egale și cooperau prin intermediul unor instituții comune. Declarația Schuman: https://europa.eu/european-union/about-eu/symbols/europe-day/schuman-declaration_ro IDEI DE PACE ȘI PROSPERITATE ECONOMICĂ “Va veni o vreme când tu Franță, tu Rusie, tu Italie, tu Anglie, tu Germanie, voi toate, națiuni ale continentului, fără a pierde calitățile distincte și glorioasa voastră individualitate, vă veți uni strâns într-o unitate superioară și veți constitui fraternitatea europeană […]. Va veni o zi când vom vedea aceste două grupuri imense, Statele Unite ale Americii și Statele Unite ale Europei, plasate față în față, întinzându-și mâna peste mări, schimbându-și produsele, comerțul, industria, artele, geniile, defrișând "globul", colonizând deșerturile, ameliorând creația sub ochii Creatorului…” (Victor Hugo, august 1848, Congresul de la Paris) „Trebuie să construim un fel de State Unite ale Europei. Este unicul mijloc de a permite sutelor de milioane de muncitori de a regăsi bucuriile simple și speranțele care fac ca viața să merite a fi trăită... De ce n-ar exista un grup european capabil să dea un sentiment de patriotism extins și de cetățenie comună popoarelor înspăimântate ale acestui continent turbulent și puternic ?” (Whinston Churchill, Ridică-te Europa!, Zurich, septembrie 1946) Dezbatere: cooperarea Comisia Europeană a Dunării EXTINDEREA TERITORIALĂ A UNIUNII EUROPENE 1952 1973 Franţa Regatul Unit 1986 Germania Irlanda 1981 Spania Italia Danemarca Grecia Portugalia Belgia Olanda Luxemburg 1990 1995 2004 Austria 2007 2013 Germania de Est Estonia, Lituania, Letonia România Finalanda Polonia, Cehia Croatia Suedia Bulgaria Slovacia, Slovenia Ungaria, Cipru, Malta 2020 BREXIT (iese Regatul Unit) POLITICA DE LĂRGIRE A UNIUNII EUROPENE (1) Art. 49 TUE: “Orice stat european care respectă valorile UE (prevăzute la articolul 2) și care se angajează să le promoveze, poate solicita să devină membru al Uniunii. Parlamentul European și parlamentele naționale sunt informate cu privire la această cerere. Statul solicitant adresează cererea sa Consiliului UE, care se pronuntă în unanimitate după consultarea Comisiei și după aprobarea Parlamentului European, care se pronunță cu majoritatea membrilor din care este constituit. Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau în considerare. […]” Art. 50 (1) TUE: “Orice stat membru, poate hotărî, în conformitate cu normele sale constituționale, să se retragă din Uniune” (condițiile sunt negociate între statul respectiv și UE) TUE = Tratatul privind Uniunea Europeană 1989 - Căderea zidului Berlinului şi sfârşitul erei comuniste Procedura de aderare: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/? uri=LEGISSUM%3Al14536 POLITICA DE LĂRGIRE A UNIUNII EUROPENE (2) Avizul favorabil aderării, conferă ţării solicitante statutul de ţară candidată. Acest statut nu înseamnă neapărat iniţierea imediată a negocierilor în vederea aderării. Ţara candidată trebuie, mai întâi, să îndeplinească o serie de condiţii: criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid din 1995: criterii politice: instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor; criterii economice: o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul UE; capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru care decurg din dreptul şi politicile UE (acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare. ţara candidată trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative. Dacă o ţară candidată îndeplineşte aceste criterii, negocierile de aderare pot fi lansate (35 capitole politice). POLITICA DE LĂRGIRE A UNIUNII EUROPENE (3) Pe lângă condiţiile care trebuie să le îndeplinească statul solicitant, la stabilirea momentului admiterii efective de noi membri se ia în calcul şi capacitatea UE de a primi alte state în interiorul său, fără a-şi vedea compromise obiectivele stabilite, consolidarea procesului de integrare şi garantarea funcţionării instituţiilor şi politicilor sale. Factori interni care influenţează procesul de extindere a UE: Interesele “naţionale” în sistemul de luare a deciziilor Tensiuni între extinderea UE şi aprofundarea procesului de integrare Interese speciale ale statelor membre în anumite domenii socio-economice Politica de vecinătate a UE TRATATELE UNIUNII EUROPENE (baza cooperării democratice fondate pe principii de drept) 1951 (1952) - Paris 1957 (1958) - Roma Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) Comunitatea Economică Europeană (CEE) Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) 2007 (2009) – Lisabona 1987 Actul Unic European - putere sporită conferită Parlamentului European - libera circulație a mărfurilor în UE („pieța unică”) - schimbarea procedurii de vot în cadrul Consiliului - inițiativa legislativă cetățenească 1992 (1993) - Maastricht - funcția de președinte permanent al Consiliului Tratatul privind Uniunea Europenă European - Uniunea Economică și Monetară (libera circulație - funcția de Înalt Reprezentant pentru politica a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor / externă moneda Eur) - precizează ce atribuții: revin UE / revin statelor - Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) membre / sunt comune UE și statelor membre. - cetățenia europeană - introducerea procedeului codecizional (PE & CM) 2001 (2003) - Nisa 1997 (1999) – Amsterdam - - constituirea Comitetului Regiunilor - pregătirea pentru extinderile teritoriale spre est și - Amendamente aduse Tratatului de la - colaborare în domeniul juridic și al afacerilor sud (modificarea componenței Comisiei și Maastricht (procesul decizional) interne, înființare Oficiul European de Poliție redefinirea sistemului de vot în cadrul Consiliului) Europol (Haga) TRATATELE UNIUNII EUROPENE (momente istorice) Semnarea Tratatului de la Roma Semnarea Tratatului de la Lisabona 1957/1958 2007/2009 Dezbatere: Constituția UE Vă mulțumesc!