Triada întunecată a personalității (Dark Triad) - Prezentare

Triada întuneactă a personalității (dark triad) Clasificarea clinic-subclinic normal vs. abnormal ➤ Testele de evaluare clinică psihologică (validate pe populația românească) au ca scop a identifica gradul de afectare psihică al persoanei și de a delimita între subclinic și clinic. ➤ Dacă apel...

Triada întuneactă a personalității (dark triad) Clasificarea clinic-subclinic normal vs. abnormal ➤ Testele de evaluare clinică psihologică (validate pe populația românească) au ca scop a identifica gradul de afectare psihică al persoanei și de a delimita între subclinic și clinic. ➤ Dacă apelează și la observație, ca metodă de evaluare, psihologii țin cont de anumite criterii în a deosebi între trăsătură de personalitate dificilă și tulburare psihică. ➤ Dar la ce ne putem uita pentru a delimita aceste 2 granițe, pentru ca observația noastră asupra normalității să fie validă? ➤ Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5) comportamentul clinic este în general definit ca un comportament care încalcă o normă în societate, este inadaptabil, este rar, având în vedere contextul culturii și mediului și provoacă suferință persoanei în cotidianul său. 1. Comportamentul neobișnuit: este sau nu un indicator al unei tulburări clinice? ➤ Comportamentul neobișnuit nu este în sine anormal. ➤ O singură persoană poate deține recordul pentru cel mai rapid alergător. Sportivul care deține recorduri diferă de ceilalți, dar, din nou, nu este considerat anormal. Astfel, raritatea sau devianța statistică nu este o bază suficientă pentru etichetarea comportamentului anormal; cu toate acestea, este adesea unul dintre elementele de bază folosite pentru a judeca anormalitatea. ➤ A fi depășit cu sentimente de panică atunci când intri într-un magazin sau când stai într-un lift aglomerat este neobișnuit și este considerat anormal. 2. Devianță socială ➤ Toate societățile au norme (standarde) care definesc tipurile de comportament acceptabile în contexte date. Comportamentul considerat normal într-o cultură poate fi privit ca anormal în alta. ➤ De aceea, specialiștii trebuie să analizeze diferențele culturale atunci când determină ceea ce este normal și anormal. ➤ De multe ori ceea ce atrage o generație ca anormală poate fi considerat normal pentru următoarea. De exemplu, până la mijlocul anilor ’70, homosexualitatea a fost clasificată ca o tulburare mentală de către profesia de psihiatrie. Astăzi, însă, profesia de psihiatrie nu mai consideră homosexualitatea o tulburare mentală ➤ Dar, comiterea cu cruzime a unor acte violente asupra altor oameni nu se încadrează în normalitatea socială. 3. Distres personal semnificativ ➤ Situațiile de suferință personală cauzate de emoții supărătoare, cum ar fi anxietatea, frica sau depresia, pot fi anormale. ➤ Uneori, anxietatea și depresia sunt uneori răspunsuri adecvate la o situație. Amenințările și pierderile reale apar în viață, iar lipsa unui răspuns emoțional la acestea ar fi considerată anormală. ➤ Sentimentele de stres adecvate sunt considerate subclinice, decât dacă sentimentele persistă mult după îndepărtarea sursei de angoasă (după ce majoritatea oamenilor s-ar fi ajustat) sau dacă sunt atât de intense încât afectează capacitatea unei persoane de a funcționa. 4. Comportamente dezadaptative sau de auto-apărare ➤ Comportamentele care duc la emoții negative și limitează capacitatea omului de a funcționa în rolurile așteptate sau de a se adapta la mediile unuia poate fi, de asemenea, considerat anormal/clinic. ➤ Conform acestor criterii, consumul abundent de alcool care afectează sănătatea sau funcționarea socială și profesională poate fi considerat anormal. Comportamentul agorafob, caracterizat prin teama intensă de a se aventura în locuri publice, poate fi considerat anormal; este atât neobișnuit, cât și inadaptabil, deoarece afectează capacitatea unei persoane de a-și îndeplini responsabilitățile de serviciu și de familie. 5. Riscul ➤ Comportamentul care este periculos pentru sine sau pentru alte persoane poate fi considerat anormal. ➤ Tot aici, contextul social este crucial. ➤ Jucătorii de fotbal și hochei care ocazional ajung în lupte sau altercații cu jucători adversari pot fi destul de normali. Având în vedere natura acestor sporturi, jucătorii de fotbal și hochei neagresivi nu vor dura mult timp în rândul colegiului sau profesional. Cu toate acestea, jucătorii implicați în altercații frecvente și violente pot fi considerați ca având un comportament clinic. Dark Triad Traits trăsături sub-clinice ➤ Sub constructul de triadă întunecată a personalității se află trei trăsături de personalitate intens studiate: narcisismul, machiavelism și psihopatia (Paulhus & Williams, 2002). Narcisism ➤ Caracterizat, în principal, de superioritate (Carlson, Naumann & Vazire, 2011), de sentimentul de îndreptățire, atitudine impunătoare (Corry, Merritt, Mrug, & Pamp, 2008), asumare a riscurilor și impulsivitate ca răspuns al atacului la propria persoană (Crysel, Crosier, & Webster, 2013) ➤ Persoana narcisică prezintă o dorință puternică în a obține valorizare și admirație din partea celorlalți și sensibilitate crescută la critică (Morf & Rhodewalt, 2001) Machiavelism ➤ Caracterizat de răceală emoțională și cinism (Jones & Paulhus, 2014). ➤ Machiavelicii sunt persoane manipulative, care îsi creează relații pentru a-și asigura o reputație bună, care își fac îndelung planuri strategice pentru a-și atinge propriile scopuri și exploatează oamenii și oportunitățile din jur (Jones & Paulhus, 2009) Psihopatia ➤ Psihopatia este înțeleasă prin impulsivitate, malițiozitate, agresivitate (Jones & Paulhus, 2011), lipsă de remușcări și empatie scăzută (Jonason & Kroll, 2015). ➤ Caracteristice psihopatiei mai sunt și asumarea de riscuri (Crysel et al., 2013), necesitatea de satisfacere imediată a dorințelor sau nevoilor și comportamentul antisocial (Jonason, Koenig, & Tost, 2010) Trăsăturile sunt asociate cu: ➤ Un mediu de viață instabil, cu riscuri, resurse limitate ➤ Orientarea spre câștiguri într-un termen cât mai scurt, de la procurarea resurselor, până la preferința implicării în relații pe termen scurt. ➤ Preferința acestor persoane pentru relațiile pe termen scurt, în locul unora pe termen lung și implicarea scăzută în creșterea copiilor. ➤ Lipsa auto-controlului și angajarea în activități cu scop egoist, mai degrabă. ➤ Dorința de a manifesta autoritate și putere în domeniile vieții (cuplu, profesional)