Ocluzie Dentară - Anatomia, Probleme și Evaluare PDF

1. Wide centric 2. Planul frankfurt 3. Malocluzia acuta 4. Point centric 5. Testul antropometric cu ocluzometrul willis 6. Mock up 7. Mialgia/miogen disfunctie temporo mandibulara-gradele de durere 8. Long Centric 9. Wax up diagnostic 10. Translatia 11. DVO 12. Semne odonto-parodontale al...

1. Wide centric 2. Planul frankfurt 3. Malocluzia acuta 4. Point centric 5. Testul antropometric cu ocluzometrul willis 6. Mock up 7. Mialgia/miogen disfunctie temporo mandibulara-gradele de durere 8. Long Centric 9. Wax up diagnostic 10. Translatia 11. DVO 12. Semne odonto-parodontale ale disfunctiei ocluzale 13. Cuspizi de ghidaj si ce rol au 14. Arcul facial si rolul lui 15. Sina de relaxare musculara maxilara-avantaje 16. Curba frontala si importanta ei 17. Fremitus 18. Devierea 19. Bruxismul 20. Functii aparatului dento maxilar 21. Von spee 22. Supradimensionarea DVO 23. Principii endobucale-echilibrari ocluzale 24. Relatia centrica si cum se deteremina 25. Unghiul Bennett definitie si Rol 26. Abfractia 27. Relieful pozitiv 28. Relieful negativ 29. Planul Camperl 30. Overjet 31. Overbite 32. Deflectarea 33. Bruxismul activ 34. Cuspizii de sprijin 35. Stopuri centrice si rolul lor 36. Artralgia. Punctele de durere 37. Wax up diagnostic 38. Cracment 39. Crepitatii 40. Abraziunea 41. Atritia 42. Axiografia 43. Electromiografia 44. Manipularea functionala a jocului articular 1.Wide centric: Glisare din PIM in lateralitate, eliberate in centric-libertate in centric. 2.Planul Frankfurt: Este un plan orizontal de referinta care se intinde de la punctele antropometrice porion si orbitale (nivelul condilului) in functie de care se orienteaza arcul facial. 3.Malocluzia acuta: Modificarea brusca a contactelor ocluzale fara interventia medicul. Cauza o reprezinta o disfunctie musculara sau articulara care provoaca o alterare brusca a raportului dintre componente articulare. 4.Point centric: PIM coincide cu ORC: mandibula nu aluneca din RC in PIM Point centric (PIM coincide ORC, 13% din pacienti, frecvent la edentatul total steriotip: Avem stabilitate ortopedica data de stabilitatea ocluzala si stabilitate articulara 5.Testul antropometric cu ocluzometrul Willis: Se masoara DVO dimensiunea verticala de ocluzie cand dinti sunt in ocluzie: 1. Reprezinta etajul inferior al fetei; 2. Se masoara in cele doua puncte de reper: Subnazal si Gnathion in PIM; 3. Este diminuata in: edentatul total si in edentatii partiale intinse; 4. DVO exagerata: in cazul restaurarii protetice incorecte; 5. Poate fi masurat prin metoda fonetica sau prin metoda determinarii pozitiei de postura a mandibulei; 6. Se masoara cu ocluzometrul Willys. 6.Mock up: Transferarea in cavitatea bucala a wax up ului cu ajutorul unui conformator si a rasini compozit foto pentru refacerea ocluzei functionale si pt echilibrarea contactelor ocluzale. 7.Mialgia: Este durerea resimtita in tesutul muscular, ce poate creste in intesitate in functie de diferite miscari ale muschiului; Simptome asociate cu fatigabilitate si hipotonicitate musculara. 8.Long centric: Alunecarea anterioara inscrisa in planul medio sagital a mandibulei din ORC PIM, instabilitate ocluzala in RC apare alunecare in PIM; Long centric usoara glisare din PIM în ORC, fiziologica 0.3 1.3 mm, teoria ocluziei mutual; Este bine tolerata de SSG când are valoare mai mici de 2 mm. 9.Wax up diagnostic: In aceasta etapa trebuie se optimizeze estetica si functionalitatea, stabilite ca obiectiv al tratamentului. Modelele sunt montate in articulator (in ORC sau PIM) si se va regla in functie de situatia inregistrata in miscarile dinamice valorile unghiului Bennett si a pantei tubercului articular. 10.Translatia: Miscari de dinamica in care pacientul ramane relaxat. 1. Relaxat, capul bine fixat 2. Policele supr. oduzal inf. 3. Celelalte degete-cuprind corpul mandibulei Miscari pasive de propulsie/lateralitate translatia poate fi definita ca o miscare in care fiecare punct al obiectului ce se misca simultan are aceeasi directie si viteza. In sistemul masticator apare cand mandibula se misca inspre anterior, ca in protruzie. 11.DVO Dimensiunea Verticala de Ocluzie: Se masoara cu ocluzometrul willis al etajului inferior cu punctele antropometrice subnazal si gnathion. 1. Se poate determina prin metoda fonetica si prin metoda posturala 2. Este diminuata in: edentatul total si in edentatii partiale intinse 3. DVO exagerata: in cazul restaurarii protetice incorecte. 12.Semne odonto parodontale ale disfunctiei ocluzale: 1.Trauma primara si trauma secundara Trauma primara: Reversibile (fremitus, odontalgie, migrarea dintilor) Ireversibile (fatete de uzura, abfractii, fisuri de smalt) 2.Trauma secundara: Patologii parodontale, incapabile in a prelua fortele ocluzale fiziologice apilicate asupra dintelui. 13.Cuspizi de ghidaj si ce rol au: Pasivi sau secundari: Cuspizii linguali mandibular si cuspizii vestibulari maxilari Rol: ghideaza mandibula spre pim protejeaza partile moi ajuta la punerea alimentelor pe tabla ocluzala. 14.Arcul facial si rol: 1. Cadru metalic in forma de U 2. Balama 3. Olivere auriculare 4. Suport nazal 5. Furculita ocluzala Rol: dispozitiv prin care se transfera date despre pozitia maxilarului fata de craniu si despre pozitia mandibulei fata de maxilar in simulator Se orienteaza in functie de planul frankfurt sau camper. 15.Sina de relaxare musculara maxilara: Avantaje: Gutiera din material termo plastic, folosita in bruxism, pentru a trata provizoriu semne de disfunctii musculare sau articulare, eliminarea discromiilor ocluzale. 16.Ocluzia specifica: Evaluarea RC si PIM, protruzie, laterotruzie. 17.Fremitus: Toata forta asupra unui singur dinte Este vibratia anormala a unui dinte care realizeaza un contact prematur in PIM vibrarea dintelui si mobilitatea; Este un semn al disfunctiei ocluzale, trauma primara reversibila. 18.Devierea: Este deschiderea cavitatii bucale in baioneta. Abaterea punctului interincisiv inferior de la linea mediana dispare pe masura cresterea amplitudinea deschiderii. Apare când discul articolar este dislocat reductibil anterior de condil. 19.Bruxismul: O arafunctie care consta in scrasnirea/inclestarea dintilor; Bruxism prezent in momentul actual in timpul examinarii pacientulu, nu constituie un antecedent; Este diagnosticat prin / elemente componente 1.Analiza fatetelor de atritie de pe sina ocluzala; 2.Depistarea amprentei dintilor pe marginile limbii si obrajilor; 3.Test de provocare pozitiv; trasformarea unei fetete de atritie lucioasa intr-o suprafata mata cu acid maleic. Daca dupa 48 h fateta de atritie este nou lucioasa pacientul prezinta bruxism activ Efectele bruxismului asupra SSG: 1. Amplitudine si frecventa difera de la persoana la persoana 2. Hipersensibilitate dentara parodontala 3. Inflamatie pulpara 4. Ingrosarea ligamentului 5. Modificarea neuro musuclara Poate fi: centric (strangerea dintilor in static PIM) Excentric (strangerea dintilor in miscarile dinamice) Se poate complica cu: dureri musculare/articulare, cracment, hipersensibilitate la rece, abfractii; Activ (stare de veghe, activitate semivoluntara) poate fi controlat; Inactiv (in somn) nu poate fi controlat, se recomanda gutiera ocluzala. 20.Functiile aparatului dento maxilar: Masticatia, deglutitia, fonetica, estetica. 21.Von Spee: De la nivelul cuspidului Vestibular al Pm1 inferior pana la nivelul suprafetei ocluzale al ultimului molar inferior: 1. Exagerata(apar interferente) in protruzie; 2. La mandibula concav; 3. La maxilar convex in jos; 4. Adancimea curbei 1-3 mm la niv m1 inf; 5. Asigura dezocluzia dintilor laterali in protruzie 6. Preluarea si transmiterea fortelor masticatorii se catre fetele ocluzale. 22.Supradimensionarea DVO: 1.Absenta armoniei faciale; 2.Buzele se ating cu dificultate; 3.Fata crispata/inexpresiva; 4.Tulburari de fonatie cuvinte cu: M, P, B, F, V; 5.Dificultati masticatie/deglutitie; 6.Suprimarea spatiului de inocluzie fiziologica, oboseala/spasm muscular. 23. Principii endobucale-echilibrari ocluzale: NU SE REDUC VARFURILE CUSPIZILOR DE SPRIJIN 1. Se prefera slefuirea versantelor cuspizilor de ghidaj; 2. Conservarea cuspizilor de sprijin exceptie-contact prematur si interferenta. 24.Relatia centrica si cum se deteremina: Relatia centrica este pozitia cea mai retruziva si superioara pe care o pot ocupa condilii mandibulari in cavitatea glenoida, ea se determina prin metoda bimanuala, unimanuala sau metoda mini planului retroincisiv. 25.Unghiul Benett definitie si rol si cum se seteaza: Unghiul Bennett este format de traiectul condilului orbitant in laterotruzie cu planul medio sagital. Rol: Acest unghi Bennett se regleaza pe articulator pentru a verifica daca exista interferente sau contacte premature in PIM, iar in dinamica interferente. 1. Se va seta valoarea de 0 grade si se va deschide bratul articulatorului pentru a i permite miscarile excentrice; 2. Se interpun cheile de ocluzie din miscarea de lateralitate; 3. Pentru a se ajusta unghiul Bennett in partea dreapta se vor utiliza cheile de laterotruzie stanga, cele doua modele fiind in lateralitate stanga: 4. La nivelul bratului articulatorului drept se destrange surubul aferent valorilor unghiului Bennett; 5. Componenta articulara dreapta se roteste usor pana ce insertul atinge din nou capul condilian 6. Se va strange surubul pentru a l bloca in aceasta pozitie, urmand valoarea a fi citita, valoarea obtinuta in grade; 7. Acelasi lucru se va realiza si pe partea stanga a componentel articulare prin miscarea de lateralitate dreapta. 26.Abfractia: Pierdere de substanta dura cauzata de aplicarea fortelor excentrice pe suprafetele ocluzale de natura necarioasa la nivel cervical: 1. Se caracterizeaza prin pierderea smaltului si a dentinei sub forma de V; 2. Se pot localiza supra sau subgingival ducand la perforarea gingiei adiacente. 27.Relieful pozitiv: Creste, Tuberculi, cuspizi. 28.Relieful Negativ: Santuri, fose, fosete, depresiuni, fisuri. 29.Planul Camper: Este un plan de referinta, de la punctele antropometrice Tragus si subnazale si face un unghi de 10 grade cu planul Frankfurt; Folosit pentru stabilirea planului de orientare ocluzal se masoara cu arcul facial. 30.Overjet: Se masoara in plan sagital, reprezinta distanta de la marginile incizale pana pe fetele vestibulare inferiorioare; Se masoara cu sonda parodontala (2 3 mm). 31.Overbite: Supraacoperirea incisivilor centrali superiori de cei inferiori, marginile incisivilor centrali superiori asupra incisivilor frontali inferiori; Se masoara cu sonda paradontala (normal= 2-3 mm). 32.Deflectarea: Abatarea punctului interincisiv de la linia mediana se accentuează pe masura ce amplitudinea de descidere creste. 33.Bruxismul activ: Analiza fortelor de atritie: 1. Observarea amprentei dintilor; 2. Suprafata mata acid maleic 10% dupa 48 h din nou lucios; 3. Test de provocare pozitiv. 34.Cuspizii de sprijin: Cp maxilari si cv mandibulari: 1. Asigura stabilitatea ocluziei: 2. Fragmentarea si triturarea alimentelor si indepartarea acestora din spatiul interocluzal; 3. Stabilitatea DVO dimensiunii verticale de ocluzie, absenta lor prabusirea DVO; 4. Transmiterea fortelor in axul lung al dintilor; 5. Intervin in contactele dento dentare; 6. Stabilizarea mandibulei prin stopuri centrice in PIM; 7. Cuspidul vestibulo mandib. are o importanta mai mare decat cel palatinal max. 35.Stopuri centrice: Ansamblu de contacte dento dentare antagoniste realizate in PIM cu scopul de a mentine DVO. 1. Rol in functionalitarea ATM; 2. Triturarea alimentelor; 3. Mentinerea DVO; 4. Transmiterea solicitarilor ocluzale in axul lung al dintilor laterali. 36.Artralgia: Durere sau sensibilitate articulara poate fi declansata la palpare sau in timpul miscarilor functionale ale ATM: 1. Durere la nivelul ATM; 2. Zgomote articulare; 3. Excursiile condiliene asimetrice disfuncţie artrogenă; 4. Se depisteaza prin palparea pretragiana in pozitie de postura, miscari de deschidere/inchidere; 5. Durerea sau sensibilitatea articulara poate fi declansata la palpare sau in timpul miscari functionale ATM (pozitionand varfurile degetelor mijloci la nivelul suprafetei laterale a ATM); 6. Artralgia este apreciata cantitativa: a) Nu apare durere; b) Sensibilitate; c) Durere; d) Durere insuportabila. 37.Wax Up: Reprezinta prototipul restaurarii finale: 1. Modificare cu ceara asupra modelul diagnostic; 2. Poate fi estetic sau functional; 3. In cazul mock upul functional modificarile in ceara se fac in vederea reechilibrarii ocluziei; 4. Poate fi aditiv (se modifica adaugand ceara) sau substractiv (se modifica prin slefuire selectiva si apoi se adauga ceara). 38.Cracmentul: Zgomot unic, de scurta durata, valoare diagnosticata in asociere cu durerea TIPURI de cracmente: a) Crament unic: apare la deschidere sau inchidere -dislocare anterioara partiala disc articular; b) Cracment reciproc: cracment intermediar de deschidere si unul tardiv de inchidere; -dislocare anterioara reductibila a discului; c) Cracment dublu: cracmentul de deschidere se produce la acelasi grad de separare al arcadelor ca cel de inchidere. 1. Aderente din spatiul articular superior; 2. Hipertrofiere localizata a fibrocartilajului tuberculului articular. 39.Crepitatii: Zgomot aspru, multiplu: 1. Dat de frecarea a doua suprafete articulare neregulate; 2. Asociata cu modificari osteoartritice ale suprafata articulara. POZITIA DE POSTURA: 1. Pozitia mandibulei fata de baza craniului si maxilar, in care exista un echilibru intre tonusul muschilor ridicatori si coboratori; 2. Se caracterizeaza prin spatiu de INOCLUZIE FIZIOLOGICA DE 2-4 mm intre arcadele dentare antagoniste. 40. Abraziunea: Pierdere de substanta dura dentara print un proces mecanic neobisnuit anormal: 1. Obiceiuri vicioase, mentinerea obiectelor intre arcade, periile de dinti, regim alimentar dur; 2. Nu este provocata de contacte ocluzale functionale din static si dinamic; 3. Efect abraziv asupra tesuturilor dure dentare il pot avea si periutele de dinti "hard". 41.Atritia: Pierderea substanta dura dentara prin contactele dento-dentare functionale (masticatie, deglutitie) sau nefunctionale (parafunctiile) In situatia fiziologica acestea sunt localizate pe marginile incizale sau suprafetele ocluzale ale dintilor sau RPF. 42.Ce este axiografia: Metoda de inregistrare grafica a excurisiilor condiliene care permite reprezentarea lor intr-un sistem cartezian tridimensional 1. Util in evaluarea functii articulare normale si pt diagnositcul diferential al DTM; 2. Indicatii: oricarui pacient cu tulburari funcionale ale ATM, metoda de diagnostic diferential prin adunarea datelor obtinute cu examenul clinic pt a apune un diagnostic corect; 3. Contraindicatii: pacienti care acuza durere acuta deoarece durere induce reflexe antalgice care falsifica rezultatele axiografice; 4. Exploreaza excursiile condiliene din timpul urmatoarelor miscari: miscarile functionale ale SSG date de masticatie, deglutitie si fonatie miscari parafunctionale (bruxism) miscari limita de deschidere maxima, inchiere, lateralitate si protruzie a mandibulei. 43.Electromiografia: Metoda de investigatie paraclinica care consta in captarea activitatii electrice a muschilor scheletici. Doua tipuri detectie si stimulodetectie. 44. Manipularea functionala a jocului articular: Reprezinta testul starii de sanatate a tesuturilor periarticulare. Medicul executa miscari de translatie, compresiune si tractiune asupra mandibulei si implicit asupra condilului mandibular. Prin executarea acestor miscari, pacientul nu trebuie sa prezinte simptomatologie in cadrul unei ATM sanatoase.