Anatomia Membrului Inferior - Grilă PDF

S32 C a p it o lu l 5 M e m b ru l in fe rio r F A SCIA , V E N E LE , LIM F A TICELE l extinde profund de la tractul iliotibial la buza laterală a li aspre...

S32 C a p it o lu l 5 M e m b ru l in fe rio r F A SCIA , V E N E LE , LIM F A TICELE l extinde profund de la tractul iliotibial la buza laterală a li aspre şi linia supracondilară laterală a femurului. Acest m—.aiu lu i sartus, peticit inervaţie şi mişcările principale ale acestor muşchi vezi Tab. sau reparat) este lung şi cu aspect de panglică. Are traiect 3-1 şi 5.311. Muşchii regiunii anterioare a coapsei includ dinspre lateral spre medial pe faţa supero-anterioară a coapsei muşchiul pectineu, iliopsoas, croitor şi cvadriceps femural.1 (fig. 5.21D; Tabelul 5.3.1). Muşchiul croitor est “ E Principalii muşchi ai compartimentului anterior se pot superficial m compartimentul antenor, în propria teacă fascială ro ia rapidîn prezenţa unor afecţiuni, iar după imobilizarea relativ distinctă. Coboară inferior până la nivelul feţei mediale eoapsei sau gambei fizioterapia este adeseori necesară pentru a genunchiului. “' restabili forţa, tonusul şi simetria cu celălalt membru. Muşchiul croitor, cel mai lung muşchi din corp, acţionează pe doua articulaţii. Produce flexia articulaţiei şoldului si Mu Şc h i u l pe c t in e u participă la flexia articulaţiei genunchiului. De asemenea ^ uşchiuJ p ectin eu este un muşchi lat de formă produce abducţia uşoară a coapsei şi rotaţia ei laterală. Acţiunea celor doi muşchi croitori aduce membrele inferioare în poziţie meA T glliuiară Iocalizat în partea anterioară a feţei supero- şezandă turcească. Nici o mişcare a muşchiului croitor nu este A coapsei (Fig. 5.21 A&B; Tabelul 5.3.1). Pare a a lu ă tif fi puternică; prin urmare, în principal este un muşchi sinereie sunt ‘* C^ri straturi, superficial şi profund, iar acestea acţionând cu alţi muşchi ai coapsei care produc aceste mişcări! acţi *aerva^e de doi nervi diferiţi. Datorită inervaţiei şi §co t~ P lusc,dare duble (realizează adducţia şi flexia coapsei n ribuie la rotirea medială a coapsei), muşchiul pectineu M U Ş C H IU L C V A D R IC E P S F E M U R A L 'D Muşchiul cvadriceps femural (L. muşchiul femural cu patru din corrf Sa^e arUe r io:ire, m u şc h iu l te n s o r al fasciei lata este stu d iat Cadavrul° ţa^e *mP re u n ă c u m u şc h ii reg iu n ii a n te rio a re a coapsei (la capete) formează grupul principal al muşchilor coapsei anterioare zentat îr, dorsab; to tuşi, ei face p a rte din g ru p u l fesier şi va fi pre- şi împreună alcătuiesc cel mai mare şi unul din cei mai puternici adrul acelui acel g ru p în acest volum. muşchi din corp. Acoperă aproape toată faţa anterioară şi feţele  546 Capitolul 5 Membrul inferior Coasta 1 Muşchiul mic * Muşchiul psoas mai *Muşchiul iliac iliopectineu Muşchiul iliopsoas *se unesc pentru a forma muşchiul iliopsoas (C) Vederi anterioare FIG URA 5.2 1. M uşchii regiunii an terioare a coapsei: fiexorii articulaţiei coxo-fem urale. TABELUL 5.3.1. MUŞCHII REGIUNII ANTERIOAREACOAPSEI: FLEXORII ARTICULAŢIEI CQXQ^FEMLJRALjE Muşchiul Inserţia proximală3 Inserţia 5 distală lnervatiab Acţiunea principală J Pectineu Ramura superioară a pubisului Linia pectineală a fe- Nervul femural V Adducţia şi flexia coapsei; (Fig. 5.21 A & B) murului, imediat inferior (L2, L3); poate participă la rotaţia medială a de trohanterul mic primi o ramură de coapsei la nervul obturator Iliopsoas (Fig. 5.21 A &C) Psoas mare Feţele laterale ale vertebrelor Trohanterul mic ai Ramurile T12-L5 şi discurile dintre ele; femurului anterioare ale procesele transverse ale nervilor lombari tuturor vertebrelor lombare (L1, L2, L3) Acţionează împreună pentru flexia coapsei pe şold şi stabilizarea Psoas mic Feţele laterale ale vertebrelor Linia pectineală, emi- Ramurile anterioare acestei articulaţii3 T12-L1 şi discurile nenţa iliopubiană prin ale nervilor lombari intervertebraie arcul iliopectineu (L1 , L2 ) Iliac Creasta iliacă, fosa iliacă, aripa Tendonul m. psoas Nervul femural osului sacru şi ligamentele mare, trohanterul mic şi la tuberozitalea iscliiadică (Fig. 5.40G; Tah. 5.7). Tendonul coapsa (e.g. nervii ruşinoşi şi, respectiv, ischiadic). Figura 5 - -  Capitolul 5 Membrul inferioi 573 Nervii clunium superiori* Nervii clunium m ediali* Nervul fe sie r superior > P lexul Nervul fe sie r sacral infe rior (L 4 -S 4 ) Nervul ruşinos Nervul cuta nat N ervul femural po sterior m u şchiului pă trat fem ura l ' N ervul peronie r N ervul Nervul m u şchiului -< com un ischiadic o b tu ra to r N ervul intern. tibial Nervii clunium in fe rio ri R a m u ră p e rin e a lă N e rvu l R a m ific a ţiile ra m u rilo r po ste rio a re p e ro n ie r (fib u la r) co m u n N ervu l tib ia l Vederi posterioare RGURA 5.4 2. N ervii reg iu n ilo r fe sie ră şi p o s te rio a ră a coapsei. I N E L U L 5.8. N E R V II R E G IU N IL O R F E S IE R Ă Şl P O S T E R IO A R Ă A C O A P S E I Nervul Traiectul Distribuţia Originea J Clunium Superiori C a ra m u ri c u ta n a te T re c in fe ro -la te ra l p e ste c re a s ta ilia că In e rv e a z ă te g u m e n tu l fe s e i s u p e rio a re la te ra le a le ră d ă c in ii p â n ă la n iv e lu l tu b e rc u lu lu i c re s te i ilia c e p o s te rio a re ale n e rv ilo r s p in a li L 1 -L 3 Mediali Ies prin g ă u rile s a c ra le p o s te rio a re şi tre c C a ra m u ri c u ta n a te In e rv e a z ă te g u m e n tu l c e a c o p e ră o s u l la te ra le a le ră d ă c in ii la te ra l s p re re g iu n e a fe sie ră s a cru p re c u m şi c e l a d ia c e n t z o n e i fe s ie re p o s te rio a re ale n e rv ilo r s p in a li S 1 -S 3 Inferiori Ies d e la n ive lu l m a rg in ii in fe rio a re a N e rvu l c u ta n a t fe m u ra l In e rv e a z ă te g u m e n tu l ju m ă tă ţii in fe rio a re a m u ş c h iu lu i fe s ie r m a re şi urcă s u p e rfic ia l de fe se i p â n ă la n iv e lu l tro h a n te ru lu i m a re p o s te rio r (ră d ă c in a a n te rio a ră a n e rv ilo r a c e s ta s p in a li S 2 -S 3 ) 574 C a p ito lu l 5 M em brul inferior TABELUL 5.8. NERVII REG IUNILO R FESIERĂ $1 POSTERIOARĂ A COAPSEI (Continuare) Nervul Originea Traiectul Distribuţia Is c h ia d ic P le x u l s a c r a l (r a m u r ile In tră în r e g iu n e a f e s ie r ă p rin g a u r a is c h ia d ic ă N u in e r v e a z ă nici un m u ş c h ^ ^ T T ' a n t e r io a r e şi p o s te r io a r e m a r e in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm şi p ro fu n d fe s ie ra ; in e r v e a z ă toţi m uşchii c o m Dart? a le r ă d ă c in ilo r a n t e r io a r e d e m u ş c h iu l fe s ie r m a r e ; c o b o a r ă în r e g iu n e a m e n tu lu i p o s te rio r al c o a p s e i (ram ura a le n e r v ilo r s p in a li L 4 - p o s te rio a ră a c o a p s e i p ro fu n d d e m u ş c h iu l tib ia lă in e r v e a z ă toţi m uşchii cu exceotb S3) b ic e p s fe m u ra l; s e b ifu rc ă în n e rv ii tib ia l şi c a p u lu i s c u rt al bice p s u lu i fe m u ra l care p e r o n ie r c o m u n la v â rfu l fo s e i p o p lite e e s te in e rv a t d e ra m u ra p e ro n ieră comună; C u t a n a t fe m u r a l P le x u l s a c r a l (r a m u r ile In tră în r e g iu n e a f e s ie r ă p rin g a u r a is c h ia d ic ă In e r v e a z ă te g u m e n tu l jum ătăţii i n f e r i ^ T ' p o s te r io r a n t e r io a r e şi p o s te r io a r e m a r e in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm şi p ro fu n d fe s e i (prin nervii clun ium inferiori), a le r ă d ă c in ilo r a n te r io a r e d e m u ş c h iu l f e s ie r m a r e şi ie s e p e m a r g in e a te g u m e n tu l regiunii p o sterioare a ’coapsei si a le n e r v ilo r s p in a li S 1 - in fe r io a r ă a c e lu i d in u r m ă ; c o b o a r ă în a fo s e i p o p litee , şi te g u m e n tu l părţii laterale S3) r e g iu n e a p o s te r io a r ă a c o a p s e i p ro fu n d d e a p e rin e u lu i şi a feţei m e d ia le superioare a fa s c ia la ta c o a p s e i (prin ra m u rile lui perineale) F e s ie r s u p e r io r P le x u l s a c r a l ( r a m u r ile In tră în re g iu n e a fe s ie ră prin g a u r a is c h ia d ic ă In e r v e a z ă m u ş c h ii f e s ie r m ijlociu, fesier p o s t e r io a r e a le m a r e s u p e rio r d e m u ş ch iu l piriform ; s e c o n tin u ă m ic şi t e n s o r a l fa s c ie i la ta r ă d ă c in ilo r a n t e r io a r e a le la te ra l în tre m u ş ch ii fe s ie r m ijlociu şi fe s ie r m ic n e r v ilo r s p in a li L 4 - S 1 ) p â n ă la nivelu l m uş ch iu lu i te n s o r a l fa s c ie i la ta F e s ie r in fe rio r P le x u l s a c r a l (r a m u r ile In tră în r e g iu n e a f e s ie r ă prin g a u r a is c h ia d ic ă In e r v e a z ă m u ş c h iu l f e s ie r m a re p o s t e r io a r e a le m a r e in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm şi p ro fu n d r ă d ă c in ilo r a n t e r io a r e a le d e p a r t e a in fe r io a r ă a m u ş c h iu lu i f e s ie r m a r e , n e r v ilo r s p in a li L 5 - S 2 ) u n d e s e îm p a r t e în m a i m u lte ra m u ri N e r v p e n tr u P le x u l s a c r a l (r a m u r ile In tră în r e g iu n e a f e s ie r ă p rin g a u r a is c h ia d ic ă In e r v e a z ă a r tic u la ţia ş o ld u lu i, m uşchii m u ş c h iu l p ă tr a t a n t e r io a r e a le r ă d ă c in ilo r m a r e in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm şi p ro fu n d g e m e n in fe r io r şi p ă tr a t fe m u ra l fe m u ra l a n t e r io a r e a le n e rv ilo r (a n te rio r ) d e n e rv u l is c h ia d ic s p in a li L 4 - S 1 ) R u ş in o s P le x u l s a c r a l (r a m u r ile le s e d in p e lv is p rin g a u r a is c h ia d ic ă m a r e N u in e r v e a z ă nici o s tru c tu ră în a n t e r io a r e a le r ă d ă c in ilo r in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm ; c o b o a r ă r e g iu n e a f e s ie r ă s a u în r e g iu n e a a n t e r io a r e a le n e rv ilo r p o s te r io r d e lig a m e n tu l s a c r o s p in o s ; in tră în p o s te r io a r ă a c o a p s e i (e s te ne rvu l s p in a li S 2 - S 4 ) r e g iu n e a p e r in e a lă p rin g a u r a is c h ia d ic ă m ic ă p rin c ip a l a l p e r in e u lu i) N e r v p e n tr u P le x u l s a c r a l (r a m u r ile le s e d in p e lv is prin g a u r a is c h ia d ic ă m a r e In e r v e a z ă m u ş c h ii g e m e n s u p e rio r şi m u ş c h iu l p o s te r io a r e a le in fe rio r d e m u ş c h iu l p irifo rm ; c o b o a r ă o b tu r a to r in te rn o b tu r a to r in te rn r ă d ă c in ilo r a n te r io a r e a le p o s te r io r d e lig a m e n tu l s a c r o s p in o s ; in tră în n e r v ilo r s p in a li L 5 - S 2 ) r e g iu n e a p e r in e a lă prin g a u r a is c h ia d ic ă m ic ă descrie nervii regiunii fesiere şi posterioare a coapsei, iar ramura profundă a arterei fesiere superioare. Se împarte într- Tabelul 5.8 prezintă originea, traiectul şi distribuţia acestora. o ramură superioară care inervează muşchiul fesier mijlociu şi o ramură inferioară care îşi continuă traiectul între muşchii N E R V II C L U N IU M fesier mijlociu şi fesier mic pentru a inerva ambii muşchi şi Tegumentul regiunii fesiere este bogat inervat de nervii muşchiul tensor al fasciei lata. Vezi caseta albastră „Leziunile clunium superiori, m ediali şi inferiori (L. clunes, fese). nervului fesier superior” p. 582. Aceşti nervi superficiali inervează tegumentul care acoperă Nervul fesier inferior. N ervul fesier inferior părăseşte crestele iliace, tuberculii iliaci şi cel dintre spinele iliace postero- pelvisul prin gaura ischiadică mare, inferior de muşchiul piriform superioare. Ca urmare, aceşti nervi pot fi lezaţi atunci când se şi superficial de nervul ischiadic, îm preună cu mai multe ramuri prelevează ţesut osos de la nivelul osului iliac pentru grefa osoasă. ale arterei şi venei fesiere inferioare. Nervul fesier inferior se divide în mai multe ramuri care asigură inervaţia motorie a N E R V II P R O F U N Z I A l R E G IU N II F E S IE R E muşchiului fesier mare supraiacent. Nervul ischiadic. Nervul ischiadic (sciatic) este cel mai Nervii fesieri profunzi sunt nervii fesieri superiori şi inferiori, mare nerv al corpului şi reprezintă continuarea părţii principale nervul ischiadic, nervul muşchiului pătrat femural, nervul a plexului sacral. Ramurile converg Ia nivelul marginii inferioare cutanat femural posterior, nervul muşchiului obturator intern a muşchiului piriform pentru a forma nervul iscliiadic, o banda şi nervul ruşinos (Fig. 5.38A şi 5.42; Tabelul 5.8). Toţi aceşti groasă, aplatizată, de aproximativ 2 cm lăţime. Acest nen nervi sunt ramuri din plexul sacral şi părăsesc pelvisul prin ischiadic reprezintă cea mai laterală structură cine iese din gaura gaura ischiadică mare. Cu excepţia nervului fesier superior, toţi isclriadică marc inferior de muşchiul piriform. ies inferior de muşchiul piriform. Medial de nervul ischiadic se află nervul şi vasele fesierc N e r v u l fe s ie r s u p e r io r. Nervul fesier superior trece inferioare, vasele ruşinoase interne, şi nervul ruşinos. Nervu lateral între muşchii fesier mijlociu şi (esier mic îm preună cu ischiadic trece infero-lateral, acoperit de muşchiul fesier mare,  Capitolul 5 M em brul inferior 575 |a mijlocul distanţei dintre trohanterul m are şi tuberozitatea a articulaţiei şoldului (Fig. 5.42). El dă ramuri pentru această ischiadică. Nervul este dispus pe osul ischion şi apoi trece articulaţie şi inervează muşcliii gemen inferior şi pătrat femural. posterior de muşchii obturator intern, pătrat femural şi N e r v u l c u t a n a t f e m u r a l p o s t e r io r. N ervul c u ta n a t adductor mare. Nervul ischiadic este atât de voluminos încât fem ural posterior inervează o suprafaţă mai m are de primeşte o ramură omonimă din artera fesieră inferioară tegument decât orice alt nerv cutanat (Fig. 5.42B). Fibrele sale artera nervului ischiadic [(artera comitans (însoţitoare) din ramurile anterioare ale S2 şi S3 inervează tegum entul „ervi ischiadici]. perineului prin ramura perineală. Unele fibre din ram urile Nervul ischiadic nu inervează nici o structură în regiunea posterioare ale rădăcinilor anterioare ale SI şi S2 inervează fesieră. Inervează muşchii regiunii posterioare a coapsei, toţi tegumentul părţii inferioare a fesei (prin nervii clunium muşchii gambei şi ai piciorului, precum şi tegumentul celei mai inferiori). Alte fibre se continuă inferior cu ram uri care mari părţi ale gambei şi piciorului. Din el iau naştere majoritatea inervează tegumentul regiunii posterioare a coapsei şi partea ramurilor articulare pentru toate articulaţiile membrului proximală a gambei. Spre deosebire de m ajoritatea nervilor inferior. Nervul ischiadic reprezintă de fapt doi nervi, nervul numiţi cutanaţi, cea mai mare parte a acestui nerv se află tibial, derivat din ramurile anterioare ale rădăcinilor anterioare, profund de fascia profundă (fascia lata) şi doar ram urile sale şi nervul peronicr (fibular) conrnn, derivat din ramurile terminale penetrează ţesutul subcutanat pentru a se distribui în posterioare ale rădăcinilor anterioare, care sunt legaţi slab de tegument. aceeaşi teacă de ţesut conjunctiv (Fig. 5.42 şi 5.43A). N e rv u l ruşinos. Nervul ruşinos reprezintă cea mai Nervii tibial şi peronier com un de obicei se separă în partea medială structură care iese din pelvis prin gaura ischiadică distală a coapsei (Fig. 5.42B); totuşi, la aproximativ 12% din mare. El coboară inferior de muşchiul piriform, postero-lateral persoane, nervii se separă atunci când ies din pelvis (Fig. de ligamentul sacrospinos şi intră în regiunea perineală prin 5.43A). In aceste cazuri, nervul tibial trece inferior de muşchiul gaura ischiadică mică pentru a inerva structurile perineale. piriform, iar nervul peronier com un străpunge acest muşchi Nervul ruşinos nu inervează nici o structură din regiunea sau trece superior de el (Fig. 5.43 B&C). fesieră sau cea posterioară a coapsei şi este discutat în detaliu N ervul m u ş c h iu lu i p ă t r a t f e m u r a l. N ervul m uşchiului la Capitolul 3. pătrat femural părăseşte pelvisul anterior de nervul ischiadic Nervul muşchiului o b t u r a t o r in tern. N ervul m u ş- şi muşchiul obturator intern şi traversează suprafaţa posterioară chiului o b turator in tern se formează din ram urile anterioare ale rădăcinilor anterioare ale nervilor L5-S2 şi are un traiect paralel cu cel al nervului ruşinos (Fig. 5.42A). La trecerea în jurul bazei spinei ischiadice, el inervează m uşchiul gem en superior. După ce intră în regiunea perineală prin gaura ischiadică mică, inervează muşchiul obturator intern. ARTERELE REGIUNILOR FESIERĂ Şl POSTERIOARĂ A COAPSEI A reterele regiunii fesiere iau naştere, direct sau indirect, din arterele iliace interne, dar originile arterelor sunt variabile (Fie 5.38A şi 5.44; Tabelul 5.9). Ramurile mari ale arterei iliace interne care vascularizează sau traversează regiunea fesieră sunt (1) artera fesieră superioară, (2) artera fesieră inferioară şi (3) artera ruşinoasă internă. C om partim entul posterior al coapsei nu prezintă artere mari exclusive pentru acest compartiment; prim eşte sânge de la mai m ulte surse- artera fesieră inferioară, artera circumflexă femurală medială, artera perforantă şi artera poplitee. A rtera fesieră s u p e rio a ră. A rtera fesieră su p e rio a ră reprezintă cea mai mare ramură a arterei iliace interne şi trece posterior între trunchiul lombosacral şi neivul SI. Această arteră părăseşte pelvisul prin gaura ischiadică mare, superior de muşchiul pirifonn şi se îm parte imediat în ramuri superficiale şi profunde. Ramura superficială vascularizează m uşchiul Vederi posterioare fesier mare şi tegum entul care acoperă inserţia proximală i Raporturile nervului ischiadic cu muşchiul piriform. A. acestui muşchi. Ramura profundă vascularizează muşchii fesier 'adie iese de ob ic e i d in g a u ra is c h ia d ic ă m are in fe rio r de mijlociu, fesier mic şi tensor al fasciei lata. A rtera fesieră P'nforru. n. B. în In 1 2 ,2 % d in 6 4 0 de m membre e m b re s tu e de D r.J. C. c udaiarte — - B. superioară se anastomozează cu arterele fesieră in f e r io r i ervul — '^isch:-'J -h ia d ic seJ d- iv : ___ id 1 eAîn a in te de ieşirea __ i..: lu i p rin rraura g a ura ischiad ică ischiadică^ circumflexă femurală medială. c ‘ ' rr" Jra P io n ie r ă c o m u n ă (g a lb e n ) trece p rin m u ş c h iu l p in fo rm. C.ln A rtera fesieră inferioară. A rtera fesieră in fe rio a ră ia ja z u r i, ra m u ra p e ro n ie ră c o m u n ă trece s u p e rio r de m u şch i, unde naştere din artera iliacă internă şi trece posterior prin fascia c'al v u lne rab ilă la lezare în in je c ţiile intrafesiere.  576 C a p ito lu l 5 M em b rul in fe rio r Artera fesieră superioară Artera fesieră Artera iliacă comună inferioară A r t e r a s a c r a lă la t e r a lă Artera iliacă internă Artera ruşinoasă R a m u r a p o s t e r io a r ă internă Artera iliacă externă a a r te r e i ilia c e in te r n e Ramura anterioară Artera circumflex; a arterei iliace interne Superioarăa r ă \ Arterele A r t e r a c ir c u m fle x ă femurală laterală Inferioarăă / fesiere f e m u r a lă m e d ia lă