Muşchii Membrului Inferior PDF

MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR Sunt grupaţi în: A. Muşchii bazinului: 1. Muşchii anteriori ai bazinului 2. Muşchii posteriori ai bazinului B. Muşchii coapsei: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii mediale...

MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR Sunt grupaţi în: A. Muşchii bazinului: 1. Muşchii anteriori ai bazinului 2. Muşchii posteriori ai bazinului B. Muşchii coapsei: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii mediale 3. Muşchii regiunii posterioare C. Muşchii gambei: 1. Muşchii regiunii anterioare 2. Muşchii regiunii laterale 3. Muşchii regiunii posterioare D. Muşchii piciorului A. MUŞCHII BAZINULUI 1. MUŞCHII ANTERIORI AI BAZINULUI Sunt reprezentaţi de muşchiul psoas şi de muşchiul iliac care formează împreună muşchiul iliopsoas.  Muşchiul iliac are originea în fosa iliacă şi trece împreună cu psoasul mare şi nervul femural prin lacuna musculară spre coapsă. Participă la formarea planşeului triunghiului femural Scarpa. Muşchiul iliopsoas se inseră pe trohanterul mic al femurului. Este un flexor al coapsei pe bazin, când ia punct fix pe origine şi un flexor al bazinului pe coapsă, când îşi ia punct fix pe inserţie. În contracţie unilaterală înclină trunchiul de aceeaşi parte.Inervaţia este asigurată de ramuri colaterale ale plexului lombar şi ramuri din nervul femural. 2. MUŞCHII POSTERIORI AI BAZINULUI Cuprinde un număr de 10 muşchi aşezaţi pe suprafaţa externă a pelvisului, fiind situaţi pe două sau trei planuri, formând în totalitate fesa.  Muşchiul gluteu mare este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi din această regiune. Are originea pe aripa iliacă, înapoia liniei fesiere posterioare, de unde merge în jos şi lateral şi se inseră pe tuberozitatea gluteală, dar se termină şi printr-o lamă aponevrotică pe tractul iliotibial. Din cauza abundenţei raporturilor profunde, vasculare şi nervoase, injecţia intragluteală evită aria gluteului mare, ea se poate face în cadranul superolateral al regiunii ce corespunde porţiunii anterioare a gluteului mijlociu şi a gluteului mic. Gluteul mare este un extensor al coapsei şi împreună cu ceilalţi muşchi fesieri intervine în menţinerea poziţiei de verticalitate a corpului. Inervaţia provine din plexul sacrat (nervul gluteu inferior).  Muşchiul gluteu mijlociu este acoperit de gluteul mare. El se prinde pe aripa iliacă între linia fesieră posterioară şi cea anterioară şi se inseră pe faţa laterală a trohanterului mare.  Muşchiul gluteu mic ia naştere pe aripa iliacă înaintea liniei fesiere anterioare şi se inseră pe faţa anterioară a trohanterului mare. Muşchii gluteu mijlociu şi gluteu mic au acţiune şi inervaţie comună. Fibrele posterioare ale celor doi muşchi au acţiune de extensie şi rotaţie în afară a coapsei, în timp ce fibrele anterioare au acţiune de flexie şi rotaţie înăuntru a coapsei. Inervaţia provine din plexul sacrat (nervul gluteu superior).  Muşchiul piriform este triunghiular cu baza în interiorul bazinului , având originea pe faţa anterioară a sacrului, în vecinătatea găurilor sacrale şi vârful pe trohanterul mare, unde se şi inseră. Trecând prin marea scobitură ischiadică delimitează deasupra şi dedesubt două spaţii de comunicare între cavitatea pelvină şi regiunea gluteală: orificiul suprapiriform delimitat între scobitura ischiadică mare şi marginea superioară a muşchiului, prin el trece mănunchiul vasculonervos gluteal superior; şi orificiul infrapiriform delimitat de muşchiul piriform superior şi inferior de spina ischiadică cu ligamentul sacrospinal, prin el trec: mănunchiul vasculonervos ruşinos intern, mănunchiul vasculonervos gluteal inferior, nervul cutanat posterior al coapsei şi nervul ischiadic. Muşchiul piriform este un rotator în afară, abductor şi extensor al coapsei. Inervaţia este asigurată de o ramură proprie din plexul sacrat.  Muşchiul obturator intern are originea pe cadrul intern al găurii obturate şi pe membrana obturatorie. Corpul muscular trece posterior şi lateral, ajunge prin mica scobitură ischiadică la fesă, folosind drept hipomohlion marginea posterioară a coxalului. Se termină printr-un tendon ce se inseră pe faţa medială a trohanterului mare al femurului. Muşchiul este împreună cu cei doi gemeni un puternic rotator în afară al coapsei. Inervaţia provine din nervul obturator intern, ramură colaterală a plexului sacrat.  Muşchiul obturator extern se prinde pe faţa laterală a cadrului osos al găurii obturate şi pe membrana obturatoare. Trece pe sub colul femural, apoi pe fata posterioara a articulatiei coxofemurale si se termina printr-un tendon in fundul fosei trohanterice. Muşchiul este acoperit inainte de iliopsoas, pectineu şi adductori, inapoi, de pătratul femural. Este un rotator in afara al coapsei. Inervaţia este dată de nervul obturator.  Muşchii gemen superior şi gemen inferior au originea pe spina ischiadică, respectiv pe tuberozitatea ischiadică. Sunt doi muşchi subţiri ataşaţi porţiunii extrapelvine a obturatorului intern cu care formează o unitate. Se inseră împreună cu obturatorul pe faţa medială a trohanterului mare.Are aceeaşi acţiune cu muşchiul obturator intern. Inervaţia provine din plexul sacrat.  Muşchiul pătrat femural are originea pe tuberozitatea ischiadică şi se termină pe creasta intertrohanteriană. Faţa lui posterioară este întretăiată vertical de nervul ischiadic şi acoperită de muşchiul gluteu mare.Cu toate că este mic, este un puternic rotator în afară al coapsei. Inervaţia este dată de ramuri din plexul sacral.  Muşchiul tensor al fasciei lata este situat la unirea părţii laterale a fesei cu faţa anterioară a coapsei. Are originea pe spina iliacă antero-superioară a coxalului, de unde merge în jos şi  înapoi trece peste trohanterul mare şi apoi se fixează pe tractul iliotibial. Tractul iliotibial este o formaţiune fibroasă a fasciei coapsei, care în sus, se inseră pe coxal, iar în jos pe condilul lateral al tibiei şi pe capul fibulei. Este un flexor şi abductor al coapsei. Inervaţia provine din nervul gluteu superior. B. MUŞCHII COAPSEI 1.MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE Sunt reprezentaţi de muşchiul croitor, situat superficial, şi de cvadricepsul femural, situat parţial profund.  Muşchiul croitor este cel mai lung muşchi al corpului (aproximativ 50cm). Are originea pe spina iliacă anterosuperioară a coxalului, de unde fasciculele merg în jos şi medial, apoi ocolesc vastul medial şi condilul medial al femurului şi se termină printr-o expansiune aponevrotică pe faţa medială a tibiei, sub condilul ei medial, alcătuind aici planul superficial al „piciorului gâştei”, împreună cu muşchiul gracilis şi muşchiul semitendinos. În porţiunea superioară, marginea lui internă delimitează cu adductorul lung triunghiul femural Scarpa. Este un muşchi satelit arterei femurale. Muşchiul este perforat de ramuri cutanate ale nervului femural. Acţiunea lui principală este flexiunea coapsei pe bazin ajutând dreptul femural şi iliopsoasul. Este şi un flexor al gambei pe coapsă, slab rotator în afară, slab abductor al coapsei şi roteşte gamba înăuntru. Inervaţia este dată de o ramură din nervul femural.  Muşchiul cvadriceps femural poartă numele după cele patru capete de origine: - Vastul lateral, pe faţa laterală a femurului şi buza externă a liniei aspre; - Vastul medial, pe faţa medială a femurului şi pe buza internă a liniei aspre; - Vastul intermediar, pe faţa anterioară a femurului; - Dreptul femural are două capete: unul vertical, pe spina iliacă anteroinferioară şi altul orizontal, deasupra şi înapoia sprâncenei acetabulare. Faţa superficială a vastului intermediar împreună cu ceilalţi doi vaşti formează un jgheab pentru alunecarea dreptului femural. Fasciculele musculare ale fiecărui muşchi merg în jos şi se termină printr-o lamă aponevrotică ce intră în constituţia tendonului terminal. Tendoanele terminale ale celor patru porţiuni ale cvadricepsului se alipesc şi formează un tendon unic, care se îndreaptă spre baza şi marginile patelei. După ce a înglobat patela, o depăşesc în jos şi formează ligamentul patelar care se inseră pe tuberozitatea tibiei. Cvadricepsul în întregime acţionează asupra articulaţiei genunchiului, dreptul femural singur, fiind biarticular, are acţiune şi asupra articulaţiei coxofemurale. Este un extensor al gambei pe coapsă, forţa lui de extensiune este de trei ori mai mare decât a tuturor flexorilor la un loc. Dreptul femural este cel mai puternic flexor al coapsei, depăţind în forţă şi iliopsoasul. Este şi abductor al coapsei destul de puternic. Inervaţia este asigurată de ramuri din nervul femural. 2. MUŞCHII REGIUNII MEDIALE Cuprinde cinci muşchi aşezaţi pe planuri în felul următor: -Planul superficial: pectineul, adductorul lung şi gracilisul; -Planul mijlociu: adductorul scurt, aşezat doar în partea superioară; -Planul profund: adductorul mare, care cu cele trei porţiuni ocupă singur toată aria triunghiului.  Muşchiul pectineu este aşezat mai sus şi mai superficial decât toţi ceilalţi adductori. Are originea pe creasta pectineală, de unde merge în jos şi lateral şi puţin posterior inserându-se printr-un tendon terminal pe linia pectineală a femurului (linia de trifurcare mijlocie a liniei aspre). Originea muşchiului fiind situată pe un plan anterior faţă de ceilalţi adductori, este considerat un flexor al coapsei, având şi o acţiune de adducţie şi rotaţie în afară a coapsei. Inervaţia provine din nervul femural şi suplimentar din nervul obturator.  Muşchiul adductor lung ia naştere pe osul pubis, sub tuberculul pubic, merge în jos şi lateral şi se inseră pe interstiţiul liniei aspre, în treimea mijlocie. Marginea laterală formează latura inferomedială a triunghiului femural, iar cea medială răspunde gracilisului. Triunghiul femural Scarpa este delimitat superior de ligamentul inghinal , lateral de croitor, medial de adductorul lung, iar posterior de muşchiul iliopsoas în partea laterală şi de pectineu în partea medială. Triunghiul femural conţine: prima porţiune a vaselor femurale cu ramurile sale, ramura profundă a nervului genitofemural, nodurile limfatice profunde şi canalul crural, care devine real în caz de hernie femurală. Mai jos participă la formarea peretelui posterior al canalului adductorilor. Este un flexor al coapsei, adductor al coapsei şi rotator în afară. Inervaţia este asigurată de ramura anterioară a nervului obturator.  Muşchiul adductor scurt ia naştere pe ramura ischiopubiană, trece oblic în jos şi lateral, lăţindu-se treptat şi se inseră în treimea superioară a liniei aspre. Muşchiul este cuprins în furca formată de cele două ramuri ale nervului obturator. Este adductor al coapsei, flexor al coapsei şi rotator în afară. Inervaţia provine din ramura anterioară a nervului obturator.  Muşchiul adductor mare este cel mai mare şi cel mai posterior dintre toţi muşchii regiunii. Se prinde în sus pe tuberozitatea ischiadică şi ramura ischiopubiană. Fasciculele merg în jos şi lateral şi se termină pe femur pe toată lungimea interstiţiului liniei aspre şi pe epicondilul medial al femurului. Muşchiul adductor mare formează peretele posteromedial, iar vastul medial peretele posterolateral al canalului adductorilor sau canalul Hunter. Peretele anteromedial al acestui canal este format din membrana vastoadductorie constituită din fibre arciforme între vastul medial şi adductorul mare. Prin canalul adductorilor trec vasele femurale şi nervul safen intern. Este cel mai puternic adductor al coapsei. Datorită inserţiei pe tuberozitatea ischiadică, este extensor al coapsei. Este şi rotator în afară al coapsei. Inervaţia provine din ramura profundă a nervului obturator şi nervul ischiadic.  Muşchiul gracilis este cel mai medial şi cel mai lung din grupul adductorilor. Ia origine pe ramura inferioară a pubelui, merge în jos pe partea medială a coapsei, iar din treimea inferioară se continuă cu un tendon ce se termină pe faţa medială a tibiei unde formează  împreună cu expansiunile fibroase ale croitorului şi semitendinosului complexul fibros “piciorul gâştei”. Când genunchiul se află în extensiune, gracilisul este adductor al coapsei. Când membrul inferior este flectat, muşchiul acţionează asupra gambei, complectând flexiunea şi rotind gamba înăuntru. Inervaţia este dată de ramura anterioară a nervului obturator. 3. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE Cuprinde trei muşchi lungi, biarticulari, cu origine comună pe tuberozitatea ischiadică.  Muşchiul biceps femural este situat în partea posterolaterală a coapsei. Are două origini: capătul lung pe tuberozitatea ischiadică şi capătul scurt, pe interstiţiul liniei aspre. Cele două porţiuni merg în jos şi lateral şi se termină printr-un tendon ce se inseră pe capul fibulei. Superior muşchiul este acoperit de gluteul mare, iar la coapsă acoperă adductorul mare de care este separat prin nervul ischiadic. În porţiunea inferioară formează împreună cu semitendinosul şi semimembranosul triunghiul superior al fosei poplitee. Prin porţiunea lungă este extensor al coapsei pe pelvis, iar prin ambele porţiuni bicepsul femural acţionează împreună ca flexori ai genunchiului. Când gamba este flectată, muşchiul mai are şi o componentă de rotaţie în afară. Inervaţia provine din nervul ischiadic şi nervul peronier comun, din plexul sacrat.  Muşchiul semitendinos este situat superficial în partea posteromedială a coapsei. Ia origine pe tuberozitatea ischiadică printr-un tendon comun cu cel al bicepsului. Din jumătatea inferioară a coapsei corpul său muscular se continuă cu un tendon care se inseră pe faţa medială a tibiei, sub epicondilul medial al femurului intrând în constituţia „piciorului gâştei”. Formează inferior marginea superomedială a fosei poplitee. Este un extensor al coapsei, flexor al genunchiului şi un rotator înăuntru al gambei. Inervaţia este dată de ramuri din nervul tibial.  Muşchiul semimembranos este situat pe un plan mai profund decât precedentul. Are originea pe tuberozitatea ischiadică şi se continuă cu un corp muscular. Tendonul său se împarte în trei ramuri : - tendonul direct se inseră pe faţa posterioară a condilului medial al tibiei; - tendonul recurent merge în sus şi lateral, formând ligamentul politeu oblic al articulaţiei genunchiului; - tendonul reflectat ocoleşte condilul medial al tibiei şi se termină pe partea anterioară a acestuia. Are aceleaşi acţiuni cu ale muşchiului semitendinos, fiind însă cel mai puternic din grupul posterior. Inervaţia provine din nervul tibial.  C. MUŞCHII GAMBEI 1. MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE Muşchii regiunii anterioare (extensorii), sunt reprezentaţi de patru muşchi (tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor şi peronierul al treilea).  Muşchiul tibial anterior este cel mai medial şi cel mai voluminos muşchi al regiunii. Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe faţa laterală a tibiei şi pe membrana interosoasă. Fasciculele musculare converg într-un tendon ce trece sub retinaculul extensorilor şi se inseră pe primul cuneiform şi primul metatarsian. Mănunchiul vasculonervos al regiunii (vasele tibiale anterioare şi nervul peronier profund) trece în afara lui, între el şi ceilalţi muşchi ai regiunii. Este cel mai puternic flexor dorsal al piciorului. În funcţie de poziţia faţă de axul articulaţiei talotarsiene este un supinator şi adductor al piciorului sau, invers pronator şi abductor al piciorului, predominând acţiunea de supinaţie. Inervaţia provine din nervul peronier profund, ram din plexul sacral.  Muşchiul extensor lung al halucelui este situat lateral de precedentul, între el şi extensorul lung al degetelor. Are originea pe faţa medială a fibulei şi pe membrana interosoasă. Tendonul saă trece sub retinaculul extensorilor şi se inseră pe a doua falangă a halucelui. La picior, tendonul lui merge pe marginea medială a extensorului scurt al halucelui. Artera dorsală a piciorului şi nervul peronier profund sunt aşezaţi între aceşti doi muşchi extensori ai halucelui. Este extensor al halucelui şi flexor dorsal al piciorului. Inervaţia provine din nervul peronier profund.  Muşchiul extensor lung al degetelor este un muşchi lung şi turtit situat lateral de precedenţii. Are originea pe faţa medială şi capul fibulei, pe condilul lateral al tibiei şi pe membrana interosoasă. Tendonul său se împarte în patru ramuri care trec pe sub retinaculul inferior al extensorilor şi se îndreaptă spre degetele II – V, unde fiecare se trifurcă într-un fascicul mijlociu şi două marginale. Fasciculul mijlociu se inseră pe falanga medie, iar celelalte două marginale pe falanga distală, luând parte la formarea aponevrozei dorsale a degetelor. Acţiunea de extensie a degetelor II – V este slabă, flexia dorsală a piciorului fiind mult mai importantă. Este şi pronator al piciorului. Inervaţia este dată de ramuri ale nervului peronier profund. 2. MUŞCHII REGIUNII LATERALE Muşchii regiunii laterale sunt reprezentaţi de lungul şi scurtul peronier.  Muşchiul peronier lung este cel mai superficial şi cel mai lung dintre cei doi. Se prinde în sus pe capul fibulei şi pe faţa ei laterală. Tendonul se formează la mijlocul gambei, descinde spre maleola laterală pe care o ocoleşte, apoi trece oblic pe faţa laterală a calcaneului, ocoleşte marginea laterală a piciorului, intră în şanţul cuboidului, străbate oblic planta şi se inseră pe baza primului metatarsian şi pe primul cuneiform. Peronierul lung formează cu tibialul anterior o chingă care susţine planta. Este cel mai puternic pronator al piciorului, mişcare însoţită şi de abducţie. Are şi o acţiune de flexie plantară, precum şi de susţinere a boltei piciorului.  Inervaţia provine din nervul peronier superficial.  Peronierul scurt se prinde pe faţa laterală a fibulei, se îndreaptă spre maleolă de unde tendonul acestuia merge cu cel al lungului peronier pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe tuberozitatea metatarsianului V. Ca şi precedentul este un flexor plantar şi pronator – abductor al piciorului. Inervaţia provine din nervul peronier superficial. 3. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE Muşchii regiunii posterioare sunt dispuşi în două planuri:  planul superficial, format din tricepsul sural (gastrocnemianul şi solearul) şi plantarul;  planul profund, format din tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor şi popliteul.  Muşchiul gastrocnemian are la origine două capete: capul media, pe condilul femural medial şi capul lateral, pe condilul lateral femural. Inserţia se face atât direct cu ajutorul unor fascicule musculare cât şi prin intermediul unui tendon. Corpul muscular se continuă cu tendonul lui Achile, tendon comun cu al muşchiului solear şi se inseră pe tuberozitatea calcaneului. Muşchiul gastrocnemian , capătul medial şi lateral participă la formarea pereţilor infero-medial şi respectiv infero-lateral al fosei poplitee. Peretele supero-lateral al fosei poplitee este format de bicepsul femural, peretele supero-medial de semitendinosul, superficial, iar profund de semimembranosul. Fosa poplitee conţine nervul ischiadic cu ramurile sale terminale, nervul peronier comun şi nervul tibial; artera poplitee cu ramurile articulare ale genunchiului şi arterele surale; vena poplitee, în care se varsă vena safenă mică, precum şi noduri limfatice. Muşchiul formează cu muşchiul solear tricepsul sural.  Muşchiul solear este un muşchi gros situat pe un plan mai profund gastrocnemianului. Se prinde pe capul şi faţa posterioară a fibulei , pe linia solearului de la ni velul tibiei sub forma unei arcade fibroase numită arcada tendinoasă a solearului. Muşchiul plantar este un muşchi subţire ce se prinde pe condilul lateral al femurului şi coboară între gastrocnemian şi solear ataşându-se marginii mediale a tendonului lui Achile. Faţa profundă a tricepsului sural răspunde flexorilor lungi, vaselor şi nervilor lojii profunde. Tricepsul sural este extensor, supinator şi adductor al piciorului. Asupra articulaţiei genunchiului acţionează numai gastrocnemianul fiind un flexor al gambei pe coapsă. Prin contracţie separată roteşte gamba înăuntru sau în afară. Inervaţia provine din nervul tibial.  Muşchiul popliteu este un muşchi scurt aflat în profunzimea fosei poplitee. Are origenea pe condilul lateral al femurului, merge în jos şi înăuntru şi se termină pe faţa posterioară a tibiei deasupra liniei solearului. Muşchiul acoperă faţa posterioară a articulaţiei genunchiului. Roteşte înăuntru gamba flectată şi face flexia gambei pe coapsă. Inervaţia este dată de o ramură din nervul tibial.  Muşchiul flexor lung al degetelor este muşchiul cel mai medial al planului profund. Are originea pe faţa posterioară a tibiei, de unde coboară încrucişând tendonul tibialului posterior şi trece prin şanţul maleolar medial. La gâtul piciorului trece sub retinaculul flexorilor, fiind  aşezat între tendonul tibialului posterior, situat înaintea lui, şi mănunchiul vasculonervos posterior, aşezat înapoia lui. La plantă trece peste tendonul flexorului lung al halucelui şi se împarte în patru tendoane destinate degetelor II – V. Se inseră pe falanga distală a acestor degete. La plantă pe partea sa laterală primeşte muşchiul pătrat plantar, iar tendoanele sale dau inserţii muşchilor lombricali. Acţiunea lui de flexiune a degetelor este redusă. Mai importantă este accea asupra piciorului, muşchiul fiind flexor plantar şi supinator – adductor al piciorului. Are rol şi static însemnat în susţinerea bolţii plantare. Inervaţia provine din nervul tibial.  Muşchiul tibial posterior este situat profund între cei doi flexori. Se prinde pe membrana interosoasă şi pe părţile învecinate ale tibiei şi fibulei (faţa posterioară a tibiei şi faţa medială a fibulei). În partea inferioară a gambei tendonul său este încrucişat de flexorul lung al degetelor. Trece pe sub retinaculul flexorilor şi se îndreaptă spre osul navicular unde se şi inseră. Este slab flexor plantar, dar puternic adductor şi supinator al piciorului. Inervaţia este dată de nervul tibial.  Muşchiul flexor lung al halucelui este cel mai lateral dintre muşchii profunzi şi cel mai puternic, cu rol important în mers şi în staţiune. Are originea pe faţa posterioară a fibulei şi pe membrana interosoasă. Tendonul terminal străbate şanţul de pa faţa posterioară a epifizei distale a tibiei, şanţul de la nivelul feţei posterioare a talusului, apoi merge prin şanţul calcaneului, de pe faţa medială a acestuia şi ajunge la plantă. La gâtul piciorului, ocupă culisa cea mai posterioară de sub retinaculul flexorilor. La plantă încrucişează tendonul flexorului lung al degetelor şi se inseră pe falanga distală a halucelui. Este flexor al halucelui, iar asupra piciorului are o acţiune de flexie plantară şi supinaţie – adducţie. Inervaţia provine din nervul tibial. D. MUŞCHII PICIORULUI Muşchii plantei sunt aşezaţi în trei grupe: - grupul plantar medial, cuprinde trei muşchi destinaţi halucelui: - Abductorul halucelui - Flexor scurt al halucelui - Adductorul halucelui care este aşezat topografic în loja mijlocie - grupul plantar lateral, cuprinde doi muşchi destinaţi degetului mic: - Abductor al degetului mic - Flexor scurt al degetului mic - grupul plantar mijlociu, cuprinde mai mulţi muşchi aşezaţi pe mai multe planuri: - primul plan este format din flexorul scurt al degetelor. - planul al doilea este reprezentat de tendoanele flexorului lung al degetelor de care sunt anexaţi lombricalii, şi muşchiul pătrat plantar. - planul al treilea este format de muşchiul adductor al halucelui. - planul profund este reprezentat de muşchii interosoşi plantari şi dorsali, cât şi de tendonul tibialului posterior şi cel al peronierului lung. Inserţiile muşchilor piciorului sunt complicate. Ca origine, servesc oasele tarsului şi ale metatarsului, iar inserţia lor terminală se face în cea mai mare parte direct pe falange, dar şi indirect, prin intermediul aponevrozei dorsale a degetelor. Inervaţia pentru muşchii regiunii dorsale provine din nervul peronier profund, iar pentru muşchii regiunii plantare din cei doi nervi plantari.