Examen de Metode de Cercetare Curs 1 PDF

CURS 1 Cercetarea = ”un demers investigativ sistematic, care utilizează metode științifice pentru a rezolva probleme și pentru a produce cunoaștere nouă, care poate fi generalizată” (Grinnel 1993: 4) - Observația sistematică, clasificarea, interpretarea datelor - Suntem zilnic observat...

CURS 1 Cercetarea = ”un demers investigativ sistematic, care utilizează metode științifice pentru a rezolva probleme și pentru a produce cunoaștere nouă, care poate fi generalizată” (Grinnel 1993: 4) - Observația sistematică, clasificarea, interpretarea datelor - Suntem zilnic observatori ai realității - Ce face diferența? - Gradul de formalizare, rigoare, validitate generală - Relația cu opinia personală, speculația CERCETAREA IMPLICĂ Proceduri și tehnici speciale și specializate utilizate pentru identificarea, selectarea, procesarea și analizarea informațiilor despre o temă sau subiect Într-o lucrare de cercetare, secțiunea de Metodologie permite cititorului să evalueze validitatea și corectitudinea demersului CE ESTE SPECIFIC? Controlat – investigarea relației dintre două variabile (științe exacte versus științe sociale) Sistematic – succesiune logică Valid și verificabil – corectitudinea concluziilor Empiric – concluziile se bazează pe informații colectate Critic – evaluarea critică a procedurilor și metodelor FORMELE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE În funcţie de modul de realizare : descriptivă – prin identificarea şi relatarea faptelor sau evenimentelor explicativă – prin căutarea și obținerea de relaţii cauzale, logice fundamentală – prin generalizare şi construcţie teoretică aplicativă – prin rezolvarea unor probleme concrete ale practicii și recurs la explicații și soluții furnizate de teorie (cercetare anterioară, fundamentală sau experimentală) TIPURI DE CERCETARE Scop Exploratorie (descriptivă) Explicativă (cauzală) Timp Cros-secțională Longitudinală Abordare Cantitativă Calitativă METODE DE CERCETARE Diferite raportări filozofice (epistemologice) la realitate: - realitate unică, obiectivă, cognoscibilă - realitate subiectivă: pot fi cunoscute doar percepțiile asupra realității Metode cantitative - ancheta sociologică pe baza de chestionar - analiza de conținut - experimentul Metode calitative - ancheta sociologică pe baza de interviu/ focus grupul - metoda etnografică/ observația participativă - analiza de discurs/ analiza retorică / analiza semiotică - studiul de caz Metode mixte CURS 2 STANDARDELE REDACTĂRII ACADEMICE ▪ stabilirea obiectivului - ceea ce încercaţi să obţineţi prin mesaj ▪ selectarea informaţiilor sau a ideilor care urmează a fi transmise  ▪ selectate în funcţie de importanţa şi relevanţa semnificaţiilor şi structurate în funcţie de legăturile care se stabilesc între ele şi ideea directoare a textului ▪ ordonarea informaţiilor: ▪ logic (în acest caz, succesiunea argumentelor şi a faptelor poate fi urmărită mai uşor); ▪ cronologic (prezentarea în funcţie de evoluţia în timp; ordinea poate fi inversată/schimbată dacă aceasta serveşte mai bine scopului comunicării); ▪ spaţial (în funcţie de loc: stânga, dreapta, jos, sus); ▪ din perspectiva importanţei (descrescător/crescător); ▪ crescător, în funcţie de complexitate (ideile simple sunt urmate de cele mai dificile); ▪ descrescător, funcţie de gradul de familiaritate (se trece de la cunoscut la necunoscut); ▪ cauză şi efect (explicaţie: „de aceea se întâmplă acest lucru”); ▪ tematic (pe subiecte). ▪ structurarea unui plan care favorizează receptarea informaţiei ▪ elaborarea unei prime variante – puneţi accent pe înlănţuirea ideilor principale, fără a lua în considerare stilul sau termenii utilizaţi ▪ elaborarea variantei finale - completaţi spaţiile „albe” cu precizări şi încercaţi să eliminaţi greşelile gramaticale, ambiguităţile, expresiile nepotrivite şi efectul redundant al repetării unor termeni Plan ▪ Dialectic ▪ Teză - prezentarea unui model explicativ ▪ Antiteză - critică sau respingere a construcţiei precedente ▪ Sinteză - propunere de depăşire ▪ Progresiv ▪ Fapte şi întrebări - contextul spaţio-temporal, problematizarea ▪ Analiză - mecanisme, factori, consecinţe CORECTITUDINEA 1-Precizia  exactitate şi acurateţe verificarea datelor şi respectarea principiului „încrucişării surselor” recunoaşterea „golurilor” (ceea ce nu ştim) în detrimentul umplerii lor cu cuvinte inutile şi fără aport de cunoaştere importanţa verbelor verbul ajută la acordarea semnificaţiei corecte frazei CORECTITUDINEA 2-Corectitudinea gramaticală ADECVAREA-importanţa cunoaşterii beneficiarului/destinatarului (cine va citi lucrarea? de ce o va citi?, cum va folosi informaţiile conţinute?) ⮚ problema jargonului ⮚ problema acronimelor şi a prescurtărilor COMPLETITUDINEA COERENŢA CURS 3 ELABORAREA PROIECTULUI DE CERCETARE PROBLEMA-Problemele teoretice de rezolvat provin din unele dileme sau incertitudini: necesitatea de evaluare sau verificare prin confruntarea cu faptele a unor teorii, enunţuri sau concepte apariţia unor dezacorduri sau paradoxuri în literatura de specialitate a domeniului nevoia de a construi noi modele, paradigme în teorie Cererea practică: rezultate din dezbateri ale specialiştilor practicieni, solicitări ale instituţiilor OBIECTIV CLARIFICAREA CONCEPTELOR CUNOAȘTEREA/ LITERATURA EXISTENTĂ PLANUL DE LUCRU Planificarea Prezentării (1) 1. Stabilirea obiectivului Ce dorești să obții? 2. Cunoașterea beneficiarului/client Succesul depinde de capacitatea noastră de a ”ajunge” la beneficiar Nivelul de cunoaștere Motivația Așteptările Obiectivele 3. Stabilirea obiectivului Ce dorești să obții? 4. Cunoașterea beneficiarului/client Succesul depinde de capacitatea noastră de a ”ajunge” la beneficiar Nivelul de cunoaștere Motivația Așteptările Obiectivele CURS 4 ANALIZA DE CONȚINUT ȘI ANALIZA DE DISCURS Diferențe între analiza de conținut și analiza de discurs Analiza de Conținut = se concentrează pe ce se spune (tematică, frecvență, ton). Analiza de Discurs = se concentrează pe cum se spune (stiluri lingvistice, construcția realității sociale). Analiza de conținut Definiție Analiza de conținut este o tehnică sistematică pentru a cuantifica și interpreta caracteristicile unui text. (Krippendorff, 2018). Obiective Identificarea temelor recurente. Înțelegerea sentimentelor (pozitive, negative). Evaluarea narativelor dominante. Pentru ce este utilizată? 1. identificarea diferențelor în comunicare 2. detectarea propagandei 3. identificarea intențiilor, tendințelor în comunicare ale unei persoane, grup, instituție 4. descrierea răspunsurilor atitudinale și comportamentele la comunicare 5. determinarea stării psihologice sau emoționale a persoanelor sau grupurilor (adaptare după Berelson, 1952) ETAPE (TREADWELL 2014) 1. Formulează întrebările de cercetare/ ipotezele 2. Stabilește conținutul 3. Selectează un eşantion (reprezentativ) 4. Selectează şi definește unitățile de analiză 5. Construiește schema de categorii 6. Construiește un sistem de cuantificare 7. Numără aparițiile unităților și înregistrează frecvențele Analiza de discurs - definiție și obiective Analiza de discurs este studiul modului în care limbajul este folosit pentru a construi sensuri, identități și relații de putere (Fairclough, 1995). Identificarea mecanismelor de persuasiune. Explorarea rolului limbajului în crearea narațiunilor. Analiza relației dintre limbaj și context social/politic. Etape Definirea întrebării de cercetare Selectarea textului/discursului Contextualizarea discursului (istoric, social, politic) Analiza textului: Lexical (ce cuvinte sunt folosite?) Structural (cum sunt construite propozițiile?) Retoric (care sunt strategiile de convingere?) Interpretarea rezultatelor CURS 6 FOCUS GRUPUL Ce este un focus group? O tehnică de cercetare calitativă care implică un grup de persoane selectate strategic Facilitează discuții ghidate pentru a obține perspective asupra unui subiect specific  Utilizată pentru: ○ Identificarea nevoilor ○ Înțelegerea percepțiilor ○ Generarea de soluții CEI 5 S ▪ sinergie ▪ snowbowling/bulgăre de zăpadă ▪ stimulare ▪ securitate ▪ spontaneitate RELEVANȚA PENTRU STUDIILE DE SECURITATE ȘI INTELLIGENCE Permite colectarea de date calitative din surse diverse Înțelegerea percepțiilor publicului despre securitate (de ex. în cazul propagandei sau al măsurilor antiteroriste) Explorarea proceselor decizionale ale actorilor relevanți Identificarea vulnerabilităților în ecosistemele de securitate ETAPE 1. Planificarea ○ Definirea obiectivului cercetării ○ Stabilirea întrebărilor cheie 2. Selecția participanților ○ Diversitate și relevanță pentru subiect ○ Număr optim: 6-10 persoane 3. Moderarea  ○ Rolul facilitatorului este crucial pentru a menține discuția pe subiect 4. Analiza datelor ○ Înregistrarea și transcrierea discuțiilor ○ Codificarea răspunsurilor pentru a identifica teme CURS 7 INTERVIUL CE ESTE IMPORTANT DE ȘTIUT ▪ Cercetătorul este instrumentul de colectare a datelor ▪ Abilități sociale, cum ar fi relaționarea, ascultarea, sunt esențiale ▪ Selecția respondenților din cercetare ▪ Acces, rol și probleme etice ▪ Analiza datelor SPECIFIC ▪ De obicei, cu un număr relativ mic de subiecți ▪ Interviu ghidat de o listă de verificare a subiectelor, mai degrabă decât de un chestionar formal ▪ Provocarea este de a ”debloca” perspectiva fiecărui intervievat în căutarea înțelegerii reciproce ▪ De obicei, sub forma unei conversații prietenoase ▪ Interviurile sunt adesea înregistrate și sunt pregătite pentru transcrierea textuală ▪ Poate dura ½ oră și se poate extinde pe mai multe ore 10 REGULI  1. Cunoaște-ți programul 2. Stabiliți raportul 3. Ascultă-l pe respondent 4. Citiți printre rânduri 5. Acceptați valoarea opiniilor respondentului 6. Reluați problemele ridicate de respondent 7. Sondați, explorați, urmăriți 8. Amintește și raportează-te la cele spuse 9. Lasă spațiu să răspundă - nu te teme de tăcere 10. Evitați rătăcirile irelevante CURS 8 ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE Definitie- ”analiză amplă, comprehensivă, în profunzime, sistematică și critică a publicațiilor științifice, materialelor printate sau audio-video” (S.K. Sharma) ETAPE 1. Caută literatura relevantă 2. Evaluează, sistematizează sursele 3. Identifică temele, dezbaterile și golurile 4. Dezvoltă o structură 5. Scrie CURS 9 STUDIUL DE CAZ Definiție- Studiul de caz este o metodă de cercetare ce presupune investigarea detaliată a unui subiect specific pentru a înțelege fenomene complexe în contextul lor natural (Yin, 2018 Obiective 1. Ce este studiul de caz? 2. Avantaje și limitări 3. Design-ul cercetării bazate pe studii de caz 4. Aplicații în securitate și intelligence 5. Exemplu practic: Studiu de caz despre războiul informațional 6. Întrebări și concluzii Particularități o analiză aprofundată și o înțelegere nuanțată a unei probleme, în contextul real de producere cercetare empirică oferă o analiză descriptivă și explorativă a unei persoane, grup, eveniment, fenomen, politică, instituție etc. se bazează pe multiple surse de informații și pe aspecte teoretice prezentate anterior Studiu de caz – etape de realizare Pasul 1 – Începutul ? Determinarea situației, persoanei, evenimentului, corporației, fenomenului etc. care va fi analizat ? Identificarea factorilor, elementelor care vor fi analizate  ? Studierea unor studii de caz anterioare care au abordat aspecte ale subiectului abordat Pasul 2 – Obținerea datelor ? Înțelegerea evenimentului sau biografia persoanei ? Identificarea documentelor relevante – de mai multe tipuri și din mai multe surse (?) ? Ordonarea materialelor colectate pentru structurarea studiului de caz ? Identificarea criteriilor pe baza cărora se va realiza analiza. Pasul 3 – Redactarea studiului de caz ? Formularea problemei pe scurt ? Descrierea contextului de analiză ? Prezentarea relevanței studiului de caz în contextul teoriei prezentate în capitolele anterioare ? Analizarea materialelor în lumina criteriilor stabilite ? Comparare cu teoria existentă ? Identificarea tiparelor Sintetizarea rezultatelor obținute în urma analizei Pasul 4 – Finalizarea, verificarea și corectarea studiului de caz CURS 10 TEMA ȘI PROBLEMA. ÎNTREBAREA ȘI IPOTEZA SOLUȚII Identificarea unui “gol”  Identificarea unei confuzii – explicații alternative în literatura existentă Identificarea unei omisiuni – nu există cercetare (sau nu de calitate) Omisiune Cercetare insuficientă Lipsa de suport empiric Identificarea unei soluții Extinderea și completarea literaturii existente CONDIȚII Cauză și efect - o variabilă o determină pe o alta - Dacă….atunci / dacă se întâmplă V1 , se schimbă V2 Testabilitatea - o variabilă independentă - care poate fi controlată Variabile independente și dependente - de menționat Etica - nu ce putem, ci ce ar trebui să testăm IPOTEZELE POT FI STABILITE/DEDUSE din teorie - considerând teoria ca un sistem de ipoteze care au un nivel de maximă generalitate, din care se pot deduce ipoteze de nivel intermediar şi din acestea, numeroase ipoteze de lucru din experienţa directă observând faptele şi fenomenele din viaţa cotidiană se formulează ipoteze despre regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele analizând datele din cercetări anterioare, putem avea intuiţia unor noi raporturi dintre variabile prin analogie - cu fenomene specifice altor domenii TIPURI DE ÎNTREBĂRI DE CERCETARE  Descriptive (nivelul cel mai simplu) Explicative (caută legături cauzale) Prescriptive (încearcă să propună modele, norme) Cu privire la efecte – ce efect are intervenția x prin comparație cu Y? Cu privire la metode – cu metode au mai fost utilizate pentru a investiga X? Care le sunt punctele forte și slabe? Cu privire la concepte – a fost fenomenul X identificat și definit? Ce teorii au fost utilizate? IMPORTANT Caracterul specific - obiectul îngust al studiului limitarea analizei la un singur obiect sau maxim două obiective pentru fiecare obiectiv în parte - o construcție conceptual-explicativă adecvată cu apel la literatura existentă apoi selecția metodei… - ce studiem, operaționalizăm, alegem instrumentul, validăm metoda prin date…. CANTITATIV ȘI/SAU CALITATIV? CALITATIV – Nu este important numărul de cazuri – Ce contează este modul de selecție CANTITATIV – Numărul de cazuri este esențial – Selecția este esențială – Standardizarea este esențială PROBLEME – Cantitativul este scump: soluții (eșantionare de conveniență, analiza de conținut) – Calitativ: analiza poate sa fie puțin riguroasă, de aceea este esențial să știm cum facem analiza