Exercițiu IMCSS: Cunoașterea Științifică și Comună PDF

Summary

Acest document prezintă o discuție despre cunoașterea științifică și comună, inclusiv caracteristicile, metodele și erorile cognitive asociate acestora. Se discută despre cum oamenii învață despre societate prin socializare și experiență. Sunt incluse și discuții despre sociologul Wright Mills.

Full Transcript

Wright Mills (1916-1962) aprecia că "analiștii clasici" au încercat să răspundă la trei grupe de întrebări: a) Care este structura acestei societăți particulare ca întreg b) Ce loc ocupă această societate în istoria omenirii c) Ce tipuri de natură umană există și ce caracter au în societate Cea mai...

Wright Mills (1916-1962) aprecia că "analiștii clasici" au încercat să răspundă la trei grupe de întrebări: a) Care este structura acestei societăți particulare ca întreg b) Ce loc ocupă această societate în istoria omenirii c) Ce tipuri de natură umană există și ce caracter au în societate Cea mai puternică distincție cu care operează imaginația sociologică este dintre: "necazurile persoanele generate de mediu" și "conflictele publice ale structurii sociale". Această distincție constituie un instrument esențial al imaginației sociologice și o trăsătură caracteristică a tuturor lucrărilor clasice în știința socială." Cunoașterea comună \[despre societate\] un mod de înțelegere a lumii pe care oamenii îl dobândesc prin participare directă la viața socială în urma observării evenimentelor din sfera imediată de acces în raport cu perspectivele vehiculate în comunitățile de care aparțin Cum ajung oamenii să cunoască societatea în care trăiesc? Socializare primară (instituții: familie) Socializare secundară (instituții: școală, loc de muncă, biserică, grup de prieteni, etc.) Erori cognitive în producerea de cunoaștere ♣ Intuiția ♣ Tradiții/credințe ♣ Autoritatea (mass-media, politicienii, părinții, profesorii, etc.) Eroarea de disponibilitate Eroarea de încadrare Reducerea disonanței cognitive Eroarea de similaritate ♣Propria investigație ¬Suprageneralizarea ¬Observații imprecise ¬Percepția selectivă/Observații selective (ignorăm situațiile ce nu se potrivesc) ¬Raționamentele ilogice Cunoașterea comună Cunoaștere spontană/ cotidiană/ la nivelul simțului comun/ la nivelul bunului-simț Cunoașterea comună= ansamblul cunoștințelor bazate pe experiența directă a indivizilor Cunoașterea comună = cunoașterea la care apelăm cu toții pentru a ne explica ceea ce se întâmpla și pentru a ne explica ceea ce se va întâmpla Trăsăturile cunoașterii comune ¬Limitată spațial și temporal ¬Subiectivă (viziune de tunel) ¬Imprecisă (standardele cunoașterii comune diferă de la un moment la altul și de la un loc la altul) ¬Iluzorie ¬Este adecvată nivelului "mezzo" al existenței, care nu impune aparate și instalații speciale spre a fi cunoscut. Cunoașterea științifică Se mai numește cunoaștere teoretică/ sistematică Trăsăturile cunoașterii științifice: Oferă o cunoaștere ce depășește performanțele simțului comun Are în spate o anumită metodă de cunoaștere Caracterul obiectiv Caracteristicile cunoașterii științifice un mod de înțelegere a lumii dobândit prin studierea sistematică a realității prin intermediul unor metode care și-au dovedit consistența într-o comunitate de practică Obiectivitate Verificabilitate Validitate Fidelitate Neutralitate axiologică Realism Precizie Acuratețe Capacitate de predicție Stabilitate Legitimitate Metode științifice Testarea empirică (culegerea datelor empirice sau fizice care pot să confirme sau infirme ipoteza) -- observație, date Repetabilitate (repetarea cercetării pentru a vedea dacă obținem aceleași rezultate) Obiectivitatea (pe baza conceptelor, asumpțiilor și procedurilor de măsurare pot fii testate ipotezele independent) Transparența (repetarea rezultatelor de oricine, publicarea rezultatelor) Falsificarea rezultatelor (găsirea de observații care ar putea să contrazică ipotezele noastre) Consistența logică (coerența internă a ipotezelor, iar concluziile sunt logice)

Use Quizgecko on...
Browser
Browser