Metode și tehnici de cercetare sociologică PDF

Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias   Analiza documentelor  Analiza secundară a datelor și a statisticilor existente Curs 8  Analiza comparativ istorică  Analiza de conținut...

Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias   Analiza documentelor  Analiza secundară a datelor și a statisticilor existente Curs 8  Analiza comparativ istorică  Analiza de conținut Analiza documentelor  Metodă nonobtruzivă de a studia în științele sociale  Metodă de studiu asupra comportamentelor umane, fără a le „afecta” (după ce faptele au fost produse). Analiza secundară a datelor  Reprezintă un tip de demers de cercetare în care datele au fost colectate anterior (de alți cercetători) pentru a folosi unor scopuri diferite  În comparație, datele PRIMARE= date colectate de către cercetător Avantaje ale analizei secundare a datelor (I)  Costuri mai scăzute decât în cazul în care cercetătorul ar trebui să colecteze singur datele  Economie de timp  Capacitatea de a produce analize de unul singur (sau în echipe mici)  Datele utilizate, cel mai adesea, sunt de bună calitate (eșantionare riguroasă, eșantioane mari, echipe cu experiență)  Posibilitatea de a face studii longitudinale Avantaje ale analizei secundare a datelor (II)  Posibilitatea de a face analize pe subgrupuri reprezentative  Oportunitatea pentru studii cross-culturale: comparații între două sau mai multe state/regiuni/continente.  Cercetătorul dispune de cât timp consideră necesar pentru analiza (statistică) a datelor + posibilitatea de a reanaliza anumite variabile și legături între acestea. Dezavantaje ale analizei secundare a datelor  Lipsa familiarității cu datele analizate (cum au fost colectate? Cum au fost codate?)  Complexitatea datelor  Lipsa controlului asupra calității datelor (validitate și fidelitate)  Posibilitatea absenței unor date (variabile) cheie, care fac imposibile anumite analize. Posibile surse pentru date statistice  INSSE https://insse.ro/cms/ro http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/  EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat  EVS https://europeanvaluesstudy.eu/  WVS https://www.worldvaluessurvey.org/wvs.jsp Cercetarea comparativ istorică Implică utilizarea demersurilor istorice de către sociologi, dar și alți cercetători din științele sociale.  constă într-un studiu al evenimentelor, proceselor și instituțiilor din trecut (mai îndepărtt sau mai apropiat), cu scopul de a găsi originile sau antecedentele vieții sociale contemporane și, astfel, de a înțelege natura și funcționarea acesteia. Atenție: asupra modului în care tratăm sursele (datele) analizate, fie ele primare sau secundare, oficiale sau neoficiale. Nu putem cunoaște cât de puternic sunt distorsionate cele analizate. Analiza de conținut - Se referă la studiul extensiv asupra unei game variante de materiale precum: texte (scrieri), imagini, diverse materiale produse de social media, înregistrări.  Analiza de conținut poate sa utilizeze atât o metodologie calitativă, cât și una cantitativă. Analiza de conținut  O analiză de conținut, adesea, se compune din 7 pași (Treadwell 2014)  Dezvoltarea unei ipoteze/întrebări de cercetare despre conținutul materialului  Definirea contextului analizat  Stabilirea universului de eșantionare  Selectarea unităților de codare  Dezvoltarea unei scheme de codare  Atribuirea de coduri din schema de codare fiecărei unități din eșantion.  Numărarea/cuantificarea unităților codate și stabilirea intensității/frecvenței acestora. https://publicsociologytoolkit.com/public-sociology-toolkit/content-analysis/ https://www.sagepub.com/sites/default/files/upm-binaries/53216_ch_12.pdf https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20275032-document-lumea-manualelor- scolare-azi-univers-secol-xix-unde-femeile-gatesc-tatii-nu-exista-analiza-facultatii- sociologie-asupra-manualelor.htm Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias   Logica eșantionării  Eșantionare non-probabilistică Curs 7  Eșantionare probabilistică  Eșantionarea = setul de operaţii cu ajutorul cãrora, din ansamblul populaţiei vizate de cercetare, se alege o parte, numitã eşantion, parte ce va fi supusã în mod nemijlocit investigaţiei Avantajele eșantionării - De ordin economic (costuri) - De ordin aplicativ - De cunoaștere  Eșantionarea non- probabilistică/ nealeatoare Eșantionarea de conveniență (persoanele cele mai accesibile/disponibile) Eşantionarea pe cote Eșantionarea Bulgăre de zăpadă Eșantionarea pe baza unui scop predefinit Eșantionarea fixă panel https://www.youtube.com/watch?v=CHkEcLvYNM0 Eșantionarea probabilistică/ aleatoare O procedurã de eşantionare este aleatoare atunci când fiecare individ din populaţie are o şansã calculabilã şi nonnulã de a fi ales în eşantion  Eşantionarea simplã aleatoare  Ețantionare sistematică  Eşantionarea prin stratificare  Eşantionarea multistadialã/grupală/cluster  Eşantionarea multifazicã  Metode și tehnici de cercetare sociologică Curs: Sociologie, Antropologie, anul I   Cunoașterea socialului versus cunoașterea comună  Metode de cercetare socială Curs 1 & 2  Cantitativ versus calitativ  Obiectivele cercetării sociologice  Etapele cercetării sociologice  Cunoașterea comună  În domeniul socioumanului, distanța dintre cunoașterea comună și științifică este mai mică decât în zonele specifice altor științe.  Cunoașterea comună se bazează, în mare parte, pe:  Experiențe și observații directe  tradiție și autoritate (ceea ce este învățat de la alții). Erori de investigație specifice simțului comun  Subiectivitatea (viziunea de tunel)  Suprageneralizarea  Înregistrarea legăturilor aparente/ Raționamente ilogice  Lipsa preciziei/Observații imprecise Mecanisme și erori specifice simțului comun  Efectul falsului consens (tindem să credem că suntem mai similari cu alții)  Efectul încadrării (ține de modul în care ne este prezentată o informație)  Efectul ancorării (legat de punctul de referință de la care începem judecata/analiza) Cunoașterea sociologică  SOCIOLOGIA, ca știință a întregului social, vizează realitatea socială atât pe dimensiunea ei obiectivă, structurală, cât și pe cea a subiectivităților, a ideologicului, în sens larg.  Indivizii construiesc mereu, atât realitatea subiectivă, cât și realitatea obiectivă  Factorii obiectivi (structurali) - factori ce scapă de sub cotrolul actorilor sociali  Factori subiectivi (ideologici) - factori ce stau sub controlul actorilor sociali CE ESTE O METODĂ ȘTIINȚIFICĂ? --> proces (serie de pași) sistematic, organizat pentru a asigura obiectivitate și consistență, într-o măsură cât mai mare, în cercetarea unei probleme Metode de culegere a datelor în sociologie Ancheta sociologică Interviul Observația Analiza documentelor Experimentul Calitativ versus Cantitativ  Cercetarea cantitativă: de regulă, colectează și prezintă datele în formă numerică și se concentrează pe grupuri și comunități mari. Răspunde cu ușurință întrebărilor „CÂT?”  Cercetarea calitativă: se bazează pe ceea ce cercetătorul vede/descoperă în teren și prezintă în formă narativă. Adesea se concentrează pe grupuri realativ mici (nu pe populație în ansamblu). Răspunde, în general, întrebărilor „CUM?” https://www.youtube.com/watch?v=69qP8kFJp_k Calitativ vs Cantitativ Stil cantitativ Stil calitativ Măsurare „obiectivă” a faptelor Construirea realităţii sociale, semnificaţia culturală Centrarea pe variabile Centrarea pe procesele interactive, cazuri Validitatea/fidelitatea datelor Autenticitate Liber de valori Valori prezente şi explicite Independentă de context Constrîngeri situaţionale Multe cazuri, subiecţi Puţine cazuri, subiecţi Analize statistice Analize tematice Cercetătorul este detaşat Cercetătorul este implicat Obiectivele cercetării sociologice Înainte de a începe studiul, trebuie să definim scopul cercetării/proiectului: CE? DE CE?: scop +obiective de EXPLORARE, DESCRIERE sau EXPLICARE CUM? Demersul cercetării Indiferent ce dorim sa descoperim, vor exista mai multe posibilități de a ajunge la același rezultat (sau rezultate similare) Stabilim ce anume vom observa și vom analiza: De ce? & Cum Design-ul cercetării Explorare  Când un cercetător analizează un aspect nou sau când însuși subiectul studiului este relativ nou.  Dezavantaj: oferă rareori răspunsuri satisfăcătoare la întrebările de cercetare; nu sunt întotdeauna reprezentative Descriere  Ce? Unde? Când? Cum?  Cercetătorul observă și apoi descrie ceea ce a observat.  Des utiliată în descrierea antropologică, etnografică. Explicare  De ce?  Explicațiile pot fi nomotetice Variabilele trebuie să fie corelate Cauza are loc înaintea efectului Variabilele sunt corecte  Sau idiografice - căutăm o înțelegere completă și aprofundată asupra unui singur caz. ! Dacă o explicație idiografică a cauzalității este realtiv completă, o explicație nomotetică este probabilistică și, de obicei, incopletă. Cauze necesare - să fii student pentru a susține lucrarea de licență Cauze suficiente - să nu te prezinți a examen pentru a nu-l promova Etapele cercetării sociologice  Pregătirea cercetării  Culegerea informaţiei  Valorificarea informaţiei Pregătirea cercetării  Alegerea temei  tematica de cercetare a instituţiei unde/pentru care lucrăm.  Mijloacele materiale avute la dispoziţie  Competenţele cercetătorului/ale echipei de colaboratori  Accesul la date  Condiții pe care trebuie să le îndeplinească o temă de cercetare: focalizare (să fie foarte bine specificată); să aibă interogații semnificative (se poate măsura prin distanța față de cunoașterea comună). Pregătirea cercetării  Studiul bibliografic face posibilă:  Delimitarea obiectului de studiu  Utilizarea unor teorii a căror validitate a fost testată  Formularea unor ipoteze de lucru dintr-o cunoaștere prealabilă a domeniului  Explicarea/ interpretarea rezultatelor  Aplicarea unei metodologii adecvate  Face posibilă compararea rezultatelor Pregătirea cercetării  Precizarea conceptelor – de multe ori ele sunt vagi sau au mai multe înțelesuri  Operaționalizarea conceptelor (Asamblul de operaţii prin care însuşirile definitorii ale noţiunilor pot fi identificate sau măsurate în mediul empiric).  Stabilirea ipotezelor/întrebărilor de cercetare Pregătirea cercetării  Alegerea metodelor și tehnicilor - influențate de:  Tema de cercetare  Concepția/viziunea teoretico-metodologică a cercetătorului  Experiența și competențele cercetătorului  Mediul sociologic general, care poate impune recurgerea la metodici specifice  Mijloacele materiale și umane  Timpul avut la dispoziție + interes față de evenimentele trecute, prezente, viitoare ! Influența principală asupra alegerii temei de cercetare o exercită TEMA+ SCOPUL (de explorare, descriere, explicare) Pregătirea cercetării  Construcția instrumentelor de culegere a datelor  Orice instrument de culegere a datelor trebuie să respecte două cerințe fundamentale: să fie fidel și să fie valid.  Delimitarea universului de studiu și a eșantionului  Cine este populația vizată? Unitatea de analiză poate fi reprezentată de: indivizi, instituții, organizații, grupuri, artefacte sociale De asemenea trebuie să stabilim dacă populația vizată va fi cercetată exhaustiv sau parțial prin realizarea unui eșantion de persoane care vor constitui subiecții cercetării. Pregătirea cercetării  Organizarea acțiunii practice  Planificarea în timp a fiecărei acțiunii în parte/ a desfășurării studiului efectiv  Planificarea bugetară  Stabilirea atribuțiilor în cadrul echipei  Planificarea aspectelor ce țin de culegerea datelor (munca în teren)  Studiul pilot Culegerea datelor  Reprezintă etapa în care se colectează efectiv datele și care este adesea confundată efectiv cu cercetarea în sine  Procesul poate să dureze o zi, o săptămână, o lună, un an sau mai mulți ani (cercetări secționale, longitudinale).  Important procesul de verificare (validare) a datelor sau informațiilor. Valorificarea informației  Redactarea materialelor: rapoarte de cercetare, articole, prezentări în cadrul unor evenimente  Strâns legată de metodele și tehnicile efective, utilizate în practica cercetării Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias   Construcția chestionarului Curs 6  Chestionar = instrument standardizat de culegere a datelor în cadrul anchetelor sociologice (uneori poate fi utilizat și în cadrul altor metode) = un document care conține întrebări sau alți itemi cu scopul de a solicita informații necesare pentru analiză. = serie de întrebări (cu/fără variante de răspuns) ordonate logic, pe o problematică/temă bine stabilită de către cercetător.  Construcția chestionarului - rigori  Construcţia oricãrui chestionar trebuie sã înceapã cu specificarea foarte clarã şi detaliatã a problemei de cercetat.  Întrebările din chestionar trebuie formulate clar și precis; cercetătorul va încerca să evite formulările ambigue, vagi. ex: Ce părere aveți despre director? Ce director?  Evitați formularea întrebărilor cu dublu sens ex: România ar trebui să majoreze salariile și să crească valoarea TVA?  Construcția chestionarului O întrebare de genul: "Cât timp aţi petrecut ieri privind la televizor?" este traducerea verbalã a indicatorului "timp alocat, în ziua X, vizionãrii programelor de televiziune", care, împreunã cu mulţi alţi indicatori de aceeaşi naturã, contribuie la creionarea dimensiunii "consum cultural", parte, de exemplu, a unei problematici mai generale privind stilul de viaţã. Construcția chestionarului – ri gori  Formulați întrebările în așa fel încât respondenții să aibă capacitatea de a răspunde în cunoștință de cauză (respondenții trebuie să înțeleagă întrebarea)!  Evitați întrebările negative (ce conțin negații) ex: Sunteți d /e acord să nu se exploateze resursele naturale la Roșia Montană?  Evitați termenii și întrebările părtinitoare sau care pot produce pejudecăti ex: Nu-i așa că fumatul în preajma minorilor ar trebui sancționat? 1. Da 2. Nu  Tipuri de întrebãri, în funcţie de conţinutul lor Factuale - Astăzi ai ascultat radio pentru cei puțin 5 minute? - 1. Da 2. Nu 98/99. NS/NR De opinie - Ce părere ai despre emisiunea Morning Zu? 1. foarte bună 2. bună 3. așa și așa 4. proastă 5. foarte proastă 98. NȘ 99. NR De cunoștințe - Cine prezintă emisiunea Morning Zu? 1. M. Morar și D. Buzdugan 2. Cuza și R. Popescu 3. R. Popescu și D. Morar 4. E. Ciucur si M. Badea  Întrebări dependente – adresate doar anumitor respondenți, în funcție de răspunsurile lor la alte întrebări, anterioare. Ex: Ați fost vreodată într-o altă țară? 1. Da 2. Nu Dacă da: În câte țări ați fost până acum?  Întrebări tip matrice ex.Cât de mult v-au plăcut următoarele țări vizitate? Foarte Mult Puțin Foarte NȘ/NR mult puțin Italia 1 2 3 4 99 Spania 1 2 3 4 99 Bulgaria 1 2 3 4 99 Vom mai acorda atenție și următoarelor aspecte:  Forma grafică a chestionarului  Ordinea întrebărilor din chestionar  Cunoașterea chestionarului (dacă există operator)  Impactul pe care chestionarul îl poate avea asupra respondenților Metode și tehnici de cercetare sociologică Conceptele sunt constructe  Conform lui Kaplan (1954), există lucruri:  Observabile direct  Observabile indirect  Constructe Conceptualizare = rafinarea și specificarea conceptelor  Folosirea anumitor termeni, în limbajul comun, ar putea atrage interpretări diferite de către doi sau mai mulți indivizi. Ex: Statut socioeconomic Vrem să observăm/măsurăm statusul socioeconomic al părinților studenților de la sociologie Ce este statusul socioeconomic? Cum îl putem măsura oare? Conceptualizare ex: Status socioeconomic Vrem să observăm/măsurăm statusul socioeconomic al părinților studenților de la sociologie Ce este statusul socioeconomic? CONCEPTUALIZARE: procesul ajungerii la un acord privind semnificația termenului; procesul mental prin care noțiuni (concepte) vagi și imprecise devin mai specifice și mai exacte. Are ca rezultat un înțeles specific, asupra căruia s-a convenit în vederea atingerii scopului cercetării. Procesul de precizare a înțelesului implică exact descrierea indicatorilor care vor fi utilizați pentru măsurarea conceptului, precum și diferite aspecte ale conceptului numite dimensiuni  CONCEPT Status socioeconomic DIMENSIUNE INDICATOR un aspect determinabil al unui concept semn al prezenței/absenței conceptului pe care îl Ex: venit măsurăm Ex: independență financiară Conceptualizare: definiții reale, nominale și operaționale Def „reală” → afirmație despre „natura esențială” sau despre „atributele esențiale” ale unei entități. Def. Nominală → un consens, o convenție asupra modului de utilizare a unui termen. Def. Operațională → precizează cum poate fi măsurat un concept, adică operațiile care trebuie urmate Pași în procesul conceptualizării Definiție nominală Definiție operațională Măsurători în lumea reală Operaționalizarea conceptelor = dezvoltarea unor proceduri de cercetare specifice care vor rezulta în observații reprezentând acele concepte în lumea reală Vom ține cont de:  Intervalul de variație de care suntem interesați (este necesar să măsurăm întregul interval de variație sau nu?)  Precizia de a distinge între mai multe atribute posibile ale unei anumite variabile (ex: ne interesează vârsta exactă a respondenților sau cunoașterea faptului că se încadrează în anumite intervale de vârstă ne este suficient?)  Dimensiunile conceptului (ne interesează toate dimensiunile sau doar unele?) Operaționalizarea conceptelor Operaționalizarea reprezintă o extensie a conceptualizării care specifică procedurile exacte care vor fi folosite pentru a măsura atributele variabilelor Operaționalizarea implică o serie de alegeri interrelaționate: specificarea intervalului de variație care este adecvat scopurilor unui studiu, determinarea gradului de precizie cu care trebuie măsurate variabilele, identificarea dimensiunilor relevante ale variabilelor, definirea clară a atributelor variabilelor și a relației dintre acestea și stabilirea unui nivel de măsurare adecvat. Operaționalizarea începe în faza de proiectare a studiului și continuă prin toate etapele proiectului de cercetare, incluzând analiza datelor. Niveluri de măsurare I Măsură nominală – o variabilă ale cărei atribute au doar acele caracteristici de exhaustivitate și excludere reciprocă. Ex: localitatea în care te-ai născut, Măsură ordinală – nivel de măsurare care descrie o variabilă cu atribute pe care le putem clasifica ierarhic sub aspectul unei anumite dimensiuni. Ex: Nivel de cunoștințe operare PC: ridicat, mediu, scăzut Niveluri de măsurare II Măsură de interval – nivel de măsurare care descrie o variabilă ale cărei atribute sunt ordonate și au distanțe egale între atributele adiacente; distanța logică între atribute poate fi exprimată în intervale standard semnificative. - printre singurele măsuri de interval din științele sociale sunt construite: teste standard, coficientul de inteligență Măsură de raport – nivel de măsurare care descrie o variabilă ale cărei atribute au toate calitățile măsurilor nominale, ordinale și de interval și, în plus, sunt bazate pe un punct „zero absolut”. Ex: vârsta; suma de bani din cont/buzunar. Criterii pentru calitatea măsurătorilor Fidelitatea - acea calitate a unei metode de măsurare care sugerează că aceleași date ar fi colectate în observații repetate ale aceluiași fenomen.  Metoda testare-retestare: se fac aceleași măsurători de mai multe ori  Metoda înjumătățirii: dintr-un set inițial de întrebări a căror scop este să măsoare același concept (de ex. 10 întrebări), se formează 2 baterii de întrebări (5 și 5).  Folosirea măsurilor confirmate: folosirea măsurilor care și- au confirmat deja fidelitatea în cercetări precedente.  Fidelitatea personalului angrenat în cercetare Criterii pentru calitatea măsurătorilor Validitatea: se referă la gradul în care o măsură empirică reflectă în mod adecvat semnificația reală a unui concept luat în considerare.  Validitatea aparentă – acea calitate a unui indicator care îl face să pară o măsură rezonabilă a unei variabile.  Validitatea de criteriu (predictivă) – gradul în care o măsură se relaționează cu un anumit criteriu extern.  Validitatea de construct – este bazată pe relațiile logice dintre variabile; se referă la gradul în care o măsură se relaționează cu alte variabile conform așteptărilor create în cadrul unui sistem de relații teoretice.  Validitatea de conținut – gradul în care o măsură acoperă variația de înțelesuri ale unui concept. Metode și tehnici de cercetare sociologică CURS 3 - O BIE C TIV ELE CE RC E TĂR II - (e xp lora re , d e scr ie r e, e xp licar e) - UNITĂ ȚI DE ANA LIZĂ - DIMENSI UNI TEMPORALE - E TAP E LE CE R CE TĂ RII  Studiile exploratorii  Potrivite pentru teme noi, neinvestigate până în acel moment.  Au rol de familiarizare a cercetătorului cu tema studiată.  Principalele 3 motive pentru care se realizează studii exploratorii:  Pentru a satisface curiozitatea cercetătorului și dorința lui pentru o mai bună înțelegere a subiectului  Pentru a testa fezabilitatea realizării unui studiu mai extins  Pentru a folosi modele ce vor fi utilizate în studiile ulterioare  Studii descriptive  Cercetătorul observă și apoi descrie ceea ce a observat prin metoda științifică (observație atentă și deliberată).  Scop descriptiv  De obicei au o acuratețe și precizie ridicate  Pot oferi răspunsuri pentru întrebările: Ce? Unde? Când? Cum?  Studii Explicative  De obicei se caută explicații/ motive care stau în spatele anumitor acțiuni.  Scopul studiilor explicative este de a oferi răspunsuri mai complexe decât reușesc să o facă studiile descriptive.  Pot răspunde întrebărilor de tipul De ce? Cine și/ sau ce poate fi studiat în științele sociale? Unitățile de analiză  Indivizii  Grupurile  Organizațiile  Interacțiunile sociale (dans, certuri, discuții online, etc)  Artefactele sociale  Tipuri de studii în funcție de dimensiunea temporală  S. transversal/(cross) sectional – bazat pe observații reprezentînd un punct mic în timp (cel mai adesea „acum”) ex: Recensământul populației; Barometre de opinie  Tipuri de studii în funcție de dimensiunea temporală  S. longitudinal – implică colectarea de informații în diferite momente de timp/ privitor la cel puțin două momente temporale diferite.  Studii de tendință: caracteristici ale pop vizate sunt urmărite în timp (accentul cade pe caracteristica respectivă, nu pe indivizii care compun populația)  Studii de cohortă: urmăresc stabilitatea/schimbarea în timp a unor caractestistici ce țin de indivizi ce provin din aceeași cohortă (grupă de vârstă, caracteristici specifice)  Studii panel– colectarea datelor se face de la aceeași oameni în momente diferite  Pregătirea cercetării  Alegerea temei  Studiul bibliografiei  Precizarea conceptelor  Operaționalizarea conceptelor  Stabilirea ipotezelor/ întrebărilor de cercetare  Alegerea metodelor și tehnicilor  Construcția instrumentelor  Delimitarea universului de studiu și a eșantionului  Organizarea acțiunii practice de cercetare  Studiul pilot  Cum concepem un proiect de cercetare? ETAPELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE/ ANTROPOLOGICE  Pregătirea cercetării  Culegerea informaţiei  Valorificarea informaţiei  Culegerea datelor (propriu-zisă)  Implică pașii prevăzuți în prezentarea metodologiei studiului → mers în teren; aplicarea de chestioare; interviuri; experimente; observații; analiza unor artefacte sociale; realizarea unor grile de analiză; colectare date arhivă, etc.  Valorificarea informației  Analiza datelor și prezentarea rezultatelor – poate să difere în funcție de publicul țintă/ de beneficiar. ex: realizarea unor articole științifice, prezentări/ prelegeri conferințe, articole de presă, rapoarte.  Propunerea de cercetare  Nu este întotdeauna obligatorie, dar este solicitată (sau cel puțin utilă) aproape în toate situațiile.  Rafinează și orientează demersul cercetării  Face posibilă obținerea unei susțineri (instituționale, materiale)  Elementele unei propuneri de cercetare  Problema cercetării și scopul  Obiectivul/ obiectivele cercetării  Trecerea în revistă a literaturii de specialitate (nu trebuie să fie toate sursele bibliografice ce vor fi utilizate pe parcursul studiului)  Unitatea de analiză (subiecții)  Demersul metodologic  Tipuri de analize ce vor fi realizate  Calendarul activităților  Bugetul Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias Curs 8  Erori în Anchetele Sociologice  Erori în anchetele sociologice Pentru a reduce cât mai mult erorile în cadrul unei anchete sociologice Care sunt principalele ERORI? Erori sistematice Erori întâmplătoare Înainte de orice: VALIDITATEA & FIDELITATEA  VALIDITATEA= gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el.  VALIDITATEA DE CONȚINUT: evaluare subiectivă asupra măsurii în care itemii (întrebările) din chestonar reflectă conținutul problemei abordare  VALIDITATEA CRITERIALĂ: presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile.  VALIDITATEA DE CONSTRUCT (CONCEPTUALĂ): se referă la cât de bine este operaționalizat un concept. Înainte de orice: VALIDITATEA & FIDELITATEA  FIDELITATEA (în cazul anchetei sociologice) înseamnă cât de bine un item/set de itemi/un chestionar explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt (cât de reproductibile sunt datele oferite de instrument)  Fidelitatea test-retest  Fidelitatea prin forme alternative  Fidelitatea măsurată prin consistența internă  Fidelitatea interobservatori (evaluatori) Alte criterii pentru calitatea măsurătorilor  Precizia  Acuratețea Erori legate de operator  Trăsături de personalitate/aspect fizic  Tema anchetei sociologice vs. Atitudinea sau opiniile operatorului  Anticiparea operatorului:  Anticipații de structură-atitudine  Anticipații de rol  Anticipații de probabilitate Erori legate de construcția chestionarului  Datorate formulării întrebărilor  Generate de numărul și ordinea întrebărilor  Generate de forma de răspuns a întrebărilor  Produse de construcția grafică a chestionarului Erori datorate respondenților  Sensibilitate la natura temei  Modul de procesare și interpretare a informației  Dezirabilitate socială  Limite ale memoriei umane (cu cât evenimentul asupra căruia sunt întrebați este mai îndepărtat, cu atât cresc șansele de eroare). Erori legate de eșantionare  Cadrul de eșantionare  Problema nonrăspunsurilor – atât lipsa răspunsului la o întrebare (sau mai multe întrebări), cât și lipsa răspunsului la întreg chestionarul. Cei care nu răspund pot avea alte trăsături, caracteristici,opinii! Metode și tehnici de cercetare sociologică Lect. univ. Andrada Tobias   Analiza documentelor  Analiza secundară a datelor și a statisticilor existente Curs 8  Analiza comparativ istorică  Analiza de conținut Analiza documentelor  Metodă nonobtruzivă de a studia în științele sociale  Metodă de studiu asupra comportamentelor umane, fără a le „afecta” (după ce faptele au fost produse). Analiza secundară a datelor  Reprezintă un tip de demers de cercetare în care datele au fost colectate anterior (de alți cercetători) pentru a folosi unor scopuri diferite  În comparație, datele PRIMARE= date colectate de către cercetător Avantaje ale analizei secundare a datelor (I)  Costuri mai scăzute decât în cazul în care cercetătorul ar trebui să colecteze singur datele  Economie de timp  Capacitatea de a produce analize de unul singur (sau în echipe mici)  Datele utilizate, cel mai adesea, sunt de bună calitate (eșantionare riguroasă, eșantioane mari, echipe cu experiență)  Posibilitatea de a face studii longitudinale Avantaje ale analizei secundare a datelor (II)  Posibilitatea de a face analize pe subgrupuri reprezentative  Oportunitatea pentru studii cross-culturale: comparații între două sau mai multe state/regiuni/continente.  Cercetătorul dispune de cât timp consideră necesar pentru analiza (statistică) a datelor + posibilitatea de a reanaliza anumite variabile și legături între acestea. Dezavantaje ale analizei secundare a datelor  Lipsa familiarității cu datele analizate (cum au fost colectate? Cum au fost codate?)  Complexitatea datelor  Lipsa controlului asupra calității datelor (validitate și fidelitate)  Posibilitatea absenței unor date (variabile) cheie, care fac imposibile anumite analize. Posibile surse pentru date statistice  INSSE https://insse.ro/cms/ro http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/  EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat  EVS https://europeanvaluesstudy.eu/  WVS https://www.worldvaluessurvey.org/wvs.jsp Cercetarea comparativ istorică Implică utilizarea demersurilor istorice de către sociologi, dar și alți cercetători din științele sociale.  constă într-un studiu al evenimentelor, proceselor și instituțiilor din trecut (mai îndepărtt sau mai apropiat), cu scopul de a găsi originile sau antecedentele vieții sociale contemporane și, astfel, de a înțelege natura și funcționarea acesteia. Atenție: asupra modului în care tratăm sursele (datele) analizate, fie ele primare sau secundare, oficiale sau neoficiale. Nu putem cunoaște cât de puternic sunt distorsionate cele analizate. Analiza de conținut - Se referă la studiul extensiv asupra unei game variante de materiale precum: texte (scrieri), imagini, diverse materiale produse de social media, înregistrări.  Analiza de conținut poate sa utilizeze atât o metodologie calitativă, cât și una cantitativă. Analiza de conținut  O analiză de conținut, adesea, se compune din 7 pași (Treadwell 2014)  Dezvoltarea unei ipoteze/întrebări de cercetare despre conținutul materialului  Definirea contextului analizat  Stabilirea universului de eșantionare  Selectarea unităților de codare  Dezvoltarea unei scheme de codare  Atribuirea de coduri din schema de codare fiecărei unități din eșantion.  Numărarea/cuantificarea unităților codate și stabilirea intensității/frecvenței acestora. https://publicsociologytoolkit.com/public-sociology-toolkit/content-analysis/ https://www.sagepub.com/sites/default/files/upm-binaries/53216_ch_12.pdf https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20275032-document-lumea-manualelor- scolare-azi-univers-secol-xix-unde-femeile-gatesc-tatii-nu-exista-analiza-facultatii- sociologie-asupra-manualelor.htm Metode și tehnici de cercetare sociologică   Ancheta sociologică  Ancheta directă/indirectă Sondajul de opinie Curs 5   Teme potrivite pentru anchetele sociologice  Ancheta sociologică are obiect de cercetare foarte larg: - opinii, atitudini, comportamente - aspiraţii, trebuinţe, motivaţii - caracteristici demografice - caracteristici ale mediului social şi ale modului de viaţă. Specificul anchetei sociologice  Anchetele pot fi folosite în scopuri descriptive, explicative și de explorare.  Sunt utilizate cel mai des când au ca unitate de analiză individul, numit respondent (dar se poate să fie și o instituție reprezentată de unul sau mai mulți indivizi).  Respondent = o persoană care oferă date pentru analiză răspunzând unui chestionar din cadrul unui sondaj. Caracteristici generale ale anchetei sociologice  Metodă cantitativă  Are caracter standardizat: numărul, ordinea, formularea întrebărilor, persoanele care răspund la întrebări sunt aspecte stabilite înainte de derularea propriu-zisă a interacţiunii cu subiecţii.  Utilizează un instrument structurat: chestionarul.  Se realizează pe eşantioane mari: sute/mii de persoane.  Colectează informaţii relativ simple, cu caracter general.  Utilizează personal auxiliar (operatori de teren). Sondajul de opinie  Formă specifică a anchetei sociologice  Timpul de colectare al datelor este foarte scurt  Are ca scop colectarea datelor opinionale (de regulă) Tipuri de anchetă: A. Directă Față în față Avantaje: - Calitate ridicată a datelor colectate (validitate) - Posibilitatea de a aplica chestionare lungi (eventual respondeții pot primi o răsplată/ cadou, după completarea datelor). Dezavantaje: - Costuri relativ ridicate (personal, transport) - Timp de culegere a datelor mai mare decât în cazul anchetei prin telefon  Tipuri de anchetă: A. Directă Prin telefon Avantaje: - rapiditate aria de acţiune mai mare - costul redus - fiabilitate - studiu pilot în condiţii reale - controlul constant al terenului - prelucrarea imediată a chestionarului. Dezavantaje: - rată mare de nonrăspuns - imposibilitatea de a realiza chestionare lungi - poate fi mai dificilă interacțiunea cu anumite persoane care aparțin anumitor categorii socioprofesionale. Tipuri de anchetă: A. Indirectă - prin poştă - ziare/reviste - Email sau platforme online. - operatorul întâlneşte subiectul, lasă chestionarul spre completare şi îl reia după un inteval de timp - chestionarele aplicate simultan unui număr mare de indivizi Dezavantajele anchetei indirecte - nu ştim dacă persoana aleasă de noi este cea care răspunde la chestionar - spontaneitatea scăzută a răspunsurilor, acestea se “confecţionează”, apar efecte de contaminare - Multe nonrăspunsuri: parţiale/totale - Se pierde informaţie / lumea are reţineri în a răspunde în scris - În condiţii egale produce mai multe erori - Nu putem elimina ambiguitatea, imprecizia, inconsistenţa Avantajele anchetei indirecte - costuri mai reduse - dispare influenţa pertubatoare a operatorului/efectul de interacţiune - o mai bună înregistrare a răspunsurilor/ în special în cazul întrebărilor deschise - anonimatul - timpul de gîndire (și avantaj și dezavantaj) Un exemplu: Barometrul de consum cultural Tendințe ale consumului cultural în pandemie https://www.culturadata.ro/tendinte-ale-consumului- cultural-in-pandemie-editia-ii/