Metode de cercetare - suport seminar PDF

Metode de cercetare note de seminar Lect. Dr. Lorina Culic ([email protected]) Premiul Nobel https://www.nobelprize.org Premiul Ig Nobel: https://www.improbable.com/ig- about/winners/ intrebare de cercetare CE E O INTREBARE DE CERCETARE? Punctul de pornire al cercetarii - Determina ce...

Metode de cercetare note de seminar Lect. Dr. Lorina Culic ([email protected]) Premiul Nobel https://www.nobelprize.org Premiul Ig Nobel: https://www.improbable.com/ig- about/winners/ intrebare de cercetare CE E O INTREBARE DE CERCETARE? Punctul de pornire al cercetarii - Determina ce tip de studiu vom avea: cantitativ, calitativ sau mixt - Nu e titlul lucrarii Cum e o intrebare de cercetare? CLARA NU PREA AMPLA, NICI PREA CONCISA (NARROW) COMPLEXA PROVOACA DEZBATERE NU FOARTE USOR DE RASPUNS NU PREA GREU DE RASPUNS ANALITICA SI NU DESCRIPTIVA 5 w’s WHAT WHY WHO WHERE WHEN Intrebari de cercetare descriptive - Descriu o situatie - Cat de mult? Cate? Care este? Ex: Cat de des beau studentii cafea? Intrebari de cercetare comparative - Comparatie intre doua sau mai multe grupuri - Care este diferenta dintre? Ex: Care este diferenta intre perceptia tinerilor fata de a varstnicilor in ceea ce priveste cumparaturile online? Intrebari de cercetare cauzale - Relatie cauza-efect intre variabile - Care este relatia dintre…? Ex: Care este relatia dintre varsta si atitudinile privind datingul online la tineri? Care este relatia dintre sanatatea mintala si timpul liber printre tineri? Intrebari de cercetare Finer F – FEZABIL I – INTERESANTA N – NOUA E – ETICA R – RELEVANTA ipoteze O ipoteza: - Este o supoziție care explică relația dintre fenomene - O ipoteză confirmată (prin analiză, experiment)= o ipoteză validată, care devine o teorie - O ipoteză infirmată = o ipoteză invalidată, care trebuie modificată, adaptată - Explorează legătura dintre 2 variabile, arată o relație cauzală Variabilă= un obiect, un lucru, un fenomen care ia valori diferite - Orice variază poate fi considerat o variabilă Ex: vârsta, înălțimea, țara Formulare ipoteze: The [independent variable] causes a change in [dependent variable] and it is not possible that [dependent variable] could cause a change in [independent variable] Cu cât...cu atât Dacă...atunci Afimație Etapele elaborării unui proiect de cercetare O lucrare de cercetare: O introducere, în care se prezintă stadiul de cunoaştere a problemei investigate. Trecerea în revistă a literaturii de specialitate cu referire la tema cercetată. Descrierea design-ului şi a modului de desfăşurare a investigaţiei, incluzând toate informaţiile utile pentru verificarea rezultatelor printr-o nouă cercetare. Prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezultatele studiului. O discuţie asupra datelor relevante în cercetare, interpretarea teoretică a rezultatelor abstract Este un text scurt despre conţinutul articolului ştiinţific sau al raportului de cercetare. Ca şi titlul, rezumatul oferă informaţii despre studiu şi serveşte la indexarea lucrării, ca şi la arhivarea datelor. Un bun rezumat trebuie să fie exact, redactat cu atenţie deosebită, acurat, să reflecte corect conţinutul studiului, să nu includă informaţii care nu se regăsesc în text. Scris cu claritate, la diateza activă şi folosind verbele la timpul prezent (verbele la timpul trecut se vor utiliza numai la descrierea modului de manipulare a variabilelor), trebuie sa fie coerent. Rezumatul trebuie sa aiba 120 de cuvinte si va fi scris fără alineate şi va fi plasat pe centrul paginii, imediat sub titlu. Rezumatul unei cercetări empirice trebuie să conţină referiri la problema sau tema investigată, populaţia chestionată (număr, vârstă, sex, profesie etc. metodele utilizate, datele obţinute, concluziile şi implicaţiile sau aplicaţiile care decurg introducere Care este problema studiată? Care sunt ipotezele referitoare la această problemă? Ce implicaţii teoretice are studiul realizat şi cum va influenţa el cunoaşterea în domeniu? Care sunt enunţurile testate şi cum au fost derivate concluziile? Revizuirea literaturii Imperativele revizuirii literaturii (Chris Hart, 1998, 219): Să identificăm şi să discutăm studiile cele mai relevante în legătură cu tema ce ne preocupă. Să includem cât mai multe materiale moderne, de ultimă oră. Să acordăm atenţie detaliilor, cum ar fi transcrierea numelor proprii. Să încercăm să fim reflexivi, să examinăm bias-urile noastre şi să le clarificăm. Să evaluăm critic materialele consultate şi să arătăm cum le-am analizat. Să dăm citate şi exemple pentru a justifica evaluările şi analizele făcute. Să fim analitici, evaluativi şi critici faţă de literatura consultată. Să orientăm informaţiile obţinute prin trecerea în revistă a literaturii de specialitate. Să facem lizibilă trecerea în revistă a literaturii prin claritate şi coerenţă, procedând sistematic. Designul cercetării Moser (1958/1967, 422-233) recomandari cu privire la ancheta: 1. Descrierea anchetei a. enunţarea scopurilor anchetei b. descrierea materialului cuprins; c. natura informaţiei colectate; d. metodele de colectare a datelor; e. metoda de eşantionare; f. repetarea anchetei, dacă este cazul; g. data începerii şi durata anchetei; h. exactitatea; i. costul; j. evaluarea anchetei în funcţie de atingerea obiectivelor; k. responsabilitatea asupra datelor; l. referinţele la respectiva anchetă rezultate Prezentati separat rezultatele pt fiecare metoda in parte Pot fi incluse tabele, grafice, desene Fiecare figură poartă un număr și un titlu La finalul fiecărei metode este trasă o concluzie și este prezentat prin comparație ce date diferă concluzii Prezentare de la specific la general Reluați întrebările de cercetare/ipoteze și oferiți o concluzie, pornind de la datele avute Ipotezele sunt infirmate sau afirmate/susținute Care sunt limitele cercetării? Ce date nu au fost captate și analizate? Ce alte variabile vă pot explica fenomenul studiat? Care sunt direcțiile viitoare de studiere a temei? Stil de citare APAstyle (American Psychological Association references) Devine, P. G., & Sherman, S. J. (1992). Intuitive versus rational judgment and the role of stereotyping in the human condition: Kirk or Spock? Psychological Inquiry, 3(2), 153-159 The Chicago Manual of Style Cantor, Paul A. 2000. "Shakespeare in the Original Klingon: Star Trek and the End of History." Perspectives on Political Science 29 (3):158-66.  Ancheta sociologică și sondajul de opinie metode cantitative Ancheta sau interviu? Există o dezbatere metodologică cu privire la modul de evaluare a anchetei sau al interviului. Septimiu Chelcea – consider ancheta o metoda generala In aplicarea anchetei regasim chestionarul si interviul Rotariu si Ilut – chestionarul e un instrument si nu o tehnica, iar interviul reprezintă o metodă distinctă Ancheta sau interviu? Interviul si ancheta- culegerea de informatii bogate Cercetatorul formuleaza si adreseaza intrebari respondentilor Raspunsurile respondentilor sunt influentate de interpretarea intrebarilor care le sunt puse Este create o situație de interactiune care influenteaza raspunsul celor chestionati Sondajul de opinie Cercetare selectiva Ancheta realizata pe probleme de interes public si care urmareste sa suprinda opiniile oamenilor legate de aceste probleme Sondajele sunt specii ale anchetei sociologice Sondajul de opinie 1. Sondajele vizeaza aspectul opinional al indivizilor. Ce cred, gandesc, simt, apreciaza oamenii. 2. Sondajele sunt centrare pe probleme ce suscita un larg interes de la public (sondaje electorale, sondaje mediatice) 3. Caracter descriptiv al datelor. Descrierea datelor in linii generale. 4. Sondajele sunt anchete realizate intr-un timp foarte scurt, cu chestionare simple si clare si pe un esantion reprezentativ. 5. Prezentarea simpla a rezultatelor publicului sau beneficiarului. 6. Sondajele se realizeaza la comanda unui beneficiar. 7. Sondajele reprezinta un element de control democratic, de exprimare a opiniilor fata de fortele sociale si politice. Ancheta directa și indirectă Ancheta sociologica Ancheta orala/directa Mesajul e transmis direct receptorului Citirea intrebarilor din chestionar subiectilor Inregistrarea raspunsurilor orale Ancheta in scris/indirecta Prin autocompletarea chestionarului Ancheta directa Tehnica des folosita pentru problemele ce vizeaza publicul general Sondaje ad hoc pe probleme sociale sau politice Ancheta fata in fata / telefonica Avantajul anchetei (Graviz, 1986): Reflexul de politete Dorinta de influentare (din partea subiectului) Nevoia de a vorbi Ancheta fata in fata Realizata la domiciluliu, locul de munca, scoli, facultati, strada etc. Selectarea populatiei dupa proceduri de esantionare. Preferabila cand chestionarul este relativ lung (30- 40 min). Calitatea rezultatelor e mai mare Prin administrarea la domiciliu se indeparteaza emotivitatatea respondentului Cel mai putin afectata de lipsa raspunsurilor (presiunea operatorului asupra anchetatului). Ancheta fata in fata Avantaje: - Se folosesc când studiem un grup greu accesibil (persoane cu dizabilități, seniori) sau copii - Observăm mediul de trai al respondenților - Putem folosi alți stimuli Ancheta directa prin telefon Nevoia esantionarii (random-digit dialing) CATI (computer- assisted telephone interviewing) – stabilirea legaturii telefonice, adresarea intrebarilor dupa soft-ul de chestionare. Avantaje: rapiditate, aria de actiune, costuri scazute, fiabilitate- procentul redus de nonraspunsuri, anonimitate, Nevoie de un studiu pilot pentru testarea instrumentului, verificarea operatorilor Ancheta indirecta Ancheta indirecta (autoadministrarea chestionarului) Ancheta prin posta si email/online Completarea chestionarului pe loc, de fata cu operatorul Aplicarea simultana de chestionare unui numa mare de indivizi stransi intr-o sala Ancheta indirecta Avantaje: Costul redus Se inlatura influenta operatorului Se inlatura greselile de inregistrare si interpretarea datorate operatorului Anonimatul Timp de gandire in formularea raspunsurilor Reprezentativitatea esantioanelor Ancheta indirecta Dezavantaje: Incertitudinea celui care raspunde la ancheta in scris Lipseste spontaneitatea raspunsurilor Raspunsuri in conformitate cu asteptarile operatorului de la indivizi Genereaza nonraspunsuri Se pierde informatia prin raspunsurile scrise Erori de chestionar vs. ancheta orala Posibilitatea de imprecizie, ambiguitate si inconsistenta a raspunsurilor. chestionarul  Specificarea problemei de cercetare. Transpunerea conceptelor operationalizate in indicatori/intrebari in chestionar Construirea de indicatori si selectarea celor mai potriviti indicatori Cunoasterea problemei anchetate Orice intrebare din chestionar are un rost! Traducerea indicatorilor in intrebari si asezarea intrebarilor in chestionar Limbaj simplu Tinem cont de populatia anchetata (copii, tineri, adulti, varstnici) Tip de intrebari in chestionar În funcţie de conţinut – Factuale – De opinie – De cunoştinţe – De motivație În funţie de for mă – Deschise – Închise – Semi-închise/semi-deschise Dupa conținut: Întrebări factuale - se referă la o situaţie obiectivă şi verificabilă prin alte mijloace La cate seriale tv te-ai uitat in ultima saptamana? Unde ti-ai petrecut ultimul concediu? Întrebări de opinie- păreri, atitudini, opinii, aşteptări,evaluări, ataşamente,explicaţii, justificări, motivaţii Ce parere aveti legata de protestele stradale impotriva OUG13? Cum credeti ca veti trai peste un an? Cat de multumiti sunteti de masurile guvernului? Dupa conținut: Intrebari de cunostinte – extrem de clare Unde e inmormantat Mihai Eminescu? Intrebari de control – intrebarile factuale. Pentru a testa acuratetea raspunsurilor si sinceritatea subiectului. Intrebari de motivatie – intrebari de opinie dar de pe baza carora se pot face predictii comportamentale Ex: De ce? Motivati? Ce v-a determinat sa...? După formă: In construirea chestionarului – stabilim grila de categorii de raspunsuri. Intrebari semi-inchise- comprimarea raspunsurilor intr-un numar mic de clase + Altele Intrebarile deschise – spatiu liber de raspuns dupa intrebare Intrebari inchise- formule diversificate de dispunere a intrebarilor si raspunsurilor Intrebari inchise Rapiditatea prelucrarii datelor Usurinta completarii chestionarului Precizarea continutului intrebarii Uniformitatea intelegerii intrebarii si a inregistrarii raspunsurilor Evitarea erorilor generate de operatiile de postcodificare Intrebarile inchise faciliteaza gasirea raspunsului potrivit Intrebari inchise Conditii: Sa fie complete Sa fie discriminatorii (situatii care se exclud) Sa fie univoce (un raspuns cu o singura varianta) vs. “Care dintre urmatoarele ziare le-ati citit in ultima saptamana?” a) EVZ b) Adevarul c) Hotnews Intrebarile deschise Nu sugereaza raspunsuri Raspunsurile indica nivelul cunostintelor subiectului despre problema Raspunsuri proeminete a ceea ce crede subiectul ca e important Evita efectele de format ale intrebarilor inchise limbaj Limbajul e adecvat situaţiei? Limbajul poate influenţa răspunsurile? Fără ŞI – întrebări duble!!! Fără NU – dublă negaţie Variantele trebuie să fie: – Complete – orice răspuns să îşi găsească locul în gama variantelor existente – Discriminatorii – două situaţii diferite trebuie surprinse în variante de răspuns diferite – Univoce – unui răspuns să-i corespundă a singură variantă dintre cele oferite recomandari Atenţie la numărul de întrebări Întrebările factuale la început – apoi cele de opinie Solicită comentarii referitoare la o alegere (întrebări mixte) “Pilotarea” chestionarului Poţi cere părerea respondenţilor cu privire la chestionar Checklist constructie chestionar Identificare tipuri de intrebari Resurse chestionare Teste psihologice gratuite: http://www.researchcentral.ro/index.php?action=listateste Teste psihologie contra cost: https://www.testcentral.ro/ro/ Eurobarometru: https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/en/be- heard/eurobarometer?year=2020&type=eng.aac.eurobarometer.filters.allTypes https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Archive/index IRES: Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie https://ires.ro Erori chestionar Erori intamplatoare/neintentionate Nonraspunsurile Erori produse de forumularea intrebarilor Erori datorate numarului si ordinii intrebarilor Erori datorate formei de raspuns Erori datorate constructiei chestionarului Erori datorate operatorilor de chestionar Erori datorate respondentilor Structura chestionar Introducere Intrebari filtru Intrebari Intrebari socio-demografice Concluzie Identificare erori chestionare? Observația Definitie Observația sociologicã este definitã ca cercetare concretã, de teren, empiricã și, în sens restrâns, ca metodã științificã de colectare a datelor cu ajutorul simțurilor (vãz, auz, miros etc.) în vederea inferențelor sociologice și psihologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic și obiectiv mediul înconjurãtor, oamenii și relațiile interpersonale, comportamentele individuale și colective, acțiunile și activitãțile, comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activitãților creative ale persoanelor și grupurilor umane (Chelcea, 2004). Observația științifică Tel, planificare, reguli de observatie Scopul de a testa ipotezele Perceptia si înregistrarea atentã si planificatã a fenomenelor, obiectelor, evenimentelor si indivizilor în dependențã de o situație determinatã E metodica, are la baza o teorie este integrala Este analitica Repetabila si verificabila Capteaza informatii diversificate (vizuale, verbale, nonverbale, auditive, tactile, olfactive etc.) avantaje dezavantaje Documenteaza Obiectivitate vs. subiectivitate in comportamentul nonverbal observatie Capteaza realitatea in Observatia e selectiva si interpretativa desfasurare Control redus asupra variabilelor externe Permite analize care pot afecta cercetarea longitudinale Dificultati de cuantificare Studiu pe esantioane mici Dificultatea de a patrunde in anumite medii si de a studia comportamente intime Tipuri de observații Controlata vs. Necontrolata Participativa (Pasiva sau Activa) vs. Neparticipativa Directa vs. Indirecta Deschisa vs. Ascunsa De teren vs. de laborator Puternic controlata vs. slab controlata Structurata vs. Nestructurata Observatia participativa vs. neparticipativa Participarea si integrarea observatorului Subiectivitatea observatorului (realitatea e construita prin prisma sa) Importanta vietii cotidiene Duce la teorii interpretative nu explanatorii Cercetare flexibila Descrierea in detaliu a vietii sociale (analiza holistica si calitativa) Inregistrarea diversificata a datelor (audio-video, foto, interviuri) Observatorul isi dezvaluie rolul si se implica in activitatile grupului Observator pasiv care nu isi dezvaluie rolul Observatia nestructuratã (sau slab Observatia structurata structuratã) Sistem de categorii ale observatiei Cadru natural (studiu de teren) sau cadru Codificarea si analiza statistica a artificial (experiment de laborator) proceselor sociale In sociologia de teren, laborator Clasificarea in categorii stabilite sau La baza metodei etnografice nestabilite Primul pas in cercetarea de teren Categorii generale sau particulare Fondata pe o teorie Observator instruit Conditii inaintea observatiei Familiarizarea cu subiectul cercetat Identificarea procedurilor de notare si observatie Procedura de notare Notarea efectiva a realitatii imediate Grila de observație Data Ora Durata observatiei Locul desfasurarii Aparatura utilizata Context si factori de mediu Dialog Observatii/opinii ale cercetatorului Analiza de conținut Analiza de continut = un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii verbale si nonverbale, cu scopul identificarii si descrierii obiective si sistematice a continutului manifest si/sau latent, pt. a trage concluzii privind individul si societatea sau comunicarea insasi, ca proces de interactiune sociala Metoda cantitativ-calitativa de studiere a comunicarii Ne intereseaza continutul latent al comunicarii Scopul e de a face inferente de natura psihologica si sociologica Trebuie sa fie obiectiva si sistematica Raportata la o teorie Vs. modul intuitiv, speculativ si subiectiv al criticii literare Utilizata si in analiza comunicarii paralingvistice – filme, tablouri, benzi desenate exemple (Fischer 1978) analiza de continut a tablourilor pe tematica relatiilor din cadrul familiilor americane Inainte de 1775 parintele e plasat deasupra celorlalti membri, aranjament piramidal Sec 19. Aranamentul orizontal al familiilor- schimbarea rolurilor si statusurilor sociale (Propp 1968) in Morfologia basmului analizeaza 100 de basme, din care identifica 31 de functii si teme prezente in toate culturile Actiuni: interdictia, incalcarea, prejudicierea Actori: raufacatorul, donatorul, ajutorul, printesa, tatal printesei Eroul si falsul erou Tipuri de eroi dupa Propp The villain (struggles against the hero) The donor (prepares the hero or gives the hero some magical object) The (magical) helper (helps the hero in the quest) The princess (person the hero marries, often sought for during the narrative) The false hero (perceived as good character in beginning but emerges as evil) The dispatcher (character who makes the lack known and sends the hero off) The hero (victim/seeker/paladin/winner, reacts to the donor, weds the princess) Bartle's Character theory for virtual worlds Achievers (preferred to gain "points," levels, equipment and other concrete measurements of succeeding in a game) Explorers (preferred to be discovering areas, creating maps and learning about hidden places) Socializers (preferred to be interacting with other players, and on some occasions, computer- controlled characters with personality) Killers (preferred to depart from the norm of being "the good guy" who comes to save the day and play on the side of evil or conquest) Unitati de inregistrare – roman, nuvela, poem, poezie... cuvant De obicei o tema Analize laborioase, timp indelungat, cost ridicat Unitate de context – segment al comunicarii in care observam orientarea pozitiva, negativa sau neutra a unitatii de inregistrare Propozitia, paragraful, tema Unitatea de numarare – cuantificare Lungimea, suprafata, durata in timp, cm, coloana, rand, pagina, minut, ora Scheme de categorii Clasifica continuturile comunicarii (unitatile de inregistrare) in rubrici sau clase (categorii) relevante pentru verificarea ipotezelor Preluarea unor scheme de categorii indelung verificate (timp redus de analiza si cost scazut) Categoriile trebuie sa fie exclusive, exhaustive, clar formulate Etapele analizei de continut Alegerea temei de cercetare – pt stabilirea caracteristicilor mesajului - Pentru cunoasterea caracteristicilor psihologice si sociale ale autorilor comunicarii - In interviuri, biografii si jurnale Stabilirea materialului pentru analiza – in functie de tema, de amploarea studiului, timpul si posibilitatile pe care le avem - Trebuie sa ne limitam analiza la ce e realizabil esantionare Selectarea surselor de comunicare (analiza online, radio, Tv, pe presa) Esantionarea documentelor (selectia jurnalelor si a perioadei de timp analizate) Esantionarea de zile neconsecutive pe analiza de presa e mai eficienta Pas de esantionare din doua in doua numere a ziarului Esantioane aleatoare cu un volum de 300-400 de unitati de esantionare asigura reprezentativitatea necesara Procedee de analiza Analiza frecventelor – numarul de aparitii ale unitatilor de inregistrare Numararea unor cuvinte cheie, a unor fraze, prezenta unei teme etc Analiza tendintelor – orientarea pozitiva, neutra sau negativa a comunicarii Se identifica sensul influentarii comunicarii interviul De angajare De reportaj, publiciste Clinice De brainstorming, tehnica terapeutica clasificare Interviuri fata in fata sau prin telefon Interviuri structurate, semistructurate si nestructurate Individual si de grup Interviuri individuale Interviu individual structurat (identic cu chestionarul standardizat) Interviul individual semi-structurat– teme prestabilite Ghid de interviu Dificultatea de a obtine raspunsuri la intrebarile deschise Operatori instruiti Interviul individual nestructurat (nondirective sau de profunzime) Discutii total libere Cosubstantial observatiei participative Studii antropologice, studii de istorie orala Se desfasoara in mai multe intalniri, mai multe ore Interviul de grup inlatura greseala atomistica structurat, semistructurat nestructuat metoda calitativa – interactiunea participantilor, schimbul de replici, de opinii, intrebari deschise etc interviul de grup nestructurat implica probleme de organizare si conducere ajuta la constientizarea atitudinilor si valorilor personale si de grup Mucchielli (1968) avem de nevoie de: un grup natural a discuta liber o problema din viata grupului sub conducerea unei persoane competente Interviul de grup - conditii de organizare interventia intervievatorului sa fie minima 20% intervievatorul nu isi exprima propria parere fata de tema discutata stapanirea grupului si a schimbului de replici conditii de organizare: ora, loc, numar de persoane, calitatea participantilor “convorbiri preparatorii” cu participantii acceptarea intervievatorului de catre grup participantii se cunosc intre ei Focus grupurile interviu de grup structurat “Tehnică de colectare a datelor, prin interacţiunea dintre membrii grupului, referitoare la o problemă stabilită de către cercetător.” (David L. Morgan) Interviu de grup structurat, care are un set de întrebări dinainte stabilit şi oferă posibilitatea unei interacţiuni reale a subiecţilor în procesul viu al discuţiilor în dinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune, de autoritate etc. (vezi Petru Ilut, 1997) De regulă subiecţii sunt stimulaţi dpdv material Spre deosebire de alte interviuri de grup, subiecţii nu se cunosc (nu sunt grup natural) Cantitativ sau calitativ? Deşi este puternic structurat şi poate căpăta valenţe cantitative, există argumente pentru a încadra focus-grupul ca metodă (sau tehnică) calitativă: se desfăşoară pe un număr de subiecţi foarte mic în comparaţie cu alte metode de cercetare răspunsul căutat de cercetător nu este “câtă lume are opinia X sau Y?” ci doar “care sunt opiniile X şi Y şi cum se formează aceste opinii?” este un interviu de profunzime, cu întrebări deschise care solicită permanent motivaţii şi argumentaţii nu se realizează o prelucrare statistică a datelor Selectie participanti În funcţie de specificul cercetării se pot alege una sau mai multe dintre următoarele modalităţi de selecţie: de pe o listă (atunci când grupul-ţintă e clar determinat) selecţia ad-hoc la un eveniment în locaţie filtrarea telefonică aleatorie afişele şi anunţurile în ziare, reviste, în poştă nominalizările – prin cunoştinţe Criterii de selectie Se cere ca subiecţii să nu mai fi participat recent la un studiu Respectarea unor filtre legate de anumite variabile în general socio- demografice Respectarea criteriului omogenităţii în grup Respectarea criteriului diversităţii în grup se caută persoane extrovertite pentru focus-grup Se cere ca subiecţii să fie consumatori obişnuiţi organizare Număr de persoane: 6-10 de regulă, plus rezerve Durata: minim 1h, 1h30, maxim 2h, 2h30 Număr de focus-grupuri pe o temă de cercetare: 2-5 Număr de întrebări pregătite pt interviu: 7-10 Locaţie: una uşor de găsit (de obicei săli ale unor hoteluri) Moment al desfăşurării: atunci când grupul- ţintă are şanse să fie liber (de obicei după- masa sau în weekend) Cheltuieli: Închiriere sală – de la 150-200 Lei/zi Stimulente financiare pt participanţi – 50-80 Lei/persoană, 30 Lei/rezervă Stimulente pt cei care recrutează – cca. 50 Lei/persoană selectată Demers interogativ Întrebări de deschidere/apropiere/relaxare Întrebări de tranziţie Întrebări-cheie Întrebări de încheiere – observaţii suplimentare moderarea Moderatorul conduce discuţia, dar pasiv, fără a-şi exprima opiniile Moderatorul cere mereu explicaţii, argumentări, detalieri, motivaţii Moderatorul balansează mereu începerea unui set de răspunsuri între participanţii la grup – începe mereu cu altă persoană Moderatorul solicită o puternică introspecţie din partea participanţilor Moderatorul dă şansa tuturor să răspundă Moderatorul nu întrerupe decât în situaţii rare un subiect Avantaje focus grup Utilizare eficientă a intervievatorilor Timpul relativ redus de desfăşurare a cercetării În general, costuri mici de realizare Ofera un stimulent material = o bună coorperare din partea subiecţilor, mai puţine refuzuri Există posibilitatea unui dialog pe orizontală între subiecţi, situaţie pe care aceştia o preferă Se pot observa relaţiile în interiorul grupului, cum se formează anumite opinii sub influenţa grupului Se pot folosi uşor mijloace ajutătoare audio-vizuale, scrise sau interactive Imită situaţii reale de viaţă Avantaje focus grup Înlătură “greşeala atomistică” (atomistic fallacy) Subiecţii sunt încurajaţi să spună tot ce cred dacă văd că unii dintre ceilalţi participanţi le împărtăşesc opiniile Climatul prietenos ralaxează şi stimulează discuţia Dezavantaje focus grup Efectele de grup: - groupthink sau consensualitate necritică - polarizarea - efectul de turmă - efectul pierderii de vreme - efectul păunului - Unii respondeţni pot fi jenaţi de anumite întrebări în contextul de grup. Dezavantaje focus grup Probleme legate de componenţa grupului Nu toţi participanţii sunt capabili de o puternică introspecţie, aşa cum se cere Stimulentele materiale pot constitui un motiv bun de a minţi în legătură cu unele detalii personale (vârstă, ocupaţie) Unele grupuri sociale sunt foarte greu de convins să participe (cei care muncesc mult sau/şi au venituri mari) Referințe bibliografice obligatorii: Rotariu, T., Iluț, P. (2006). Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica (editia aII-a, revazuta si adaugita), Ed. Polirom. Chelcea, S. (2004). Initiere in cercetarea sociologica- cursuri universitare, Ed. Comunicare.ro  Metode de cercetare note de seminar Lect. Dr. Lorina Culic ([email protected])