Curs de Statistică I PDF - Noțiuni introductive

STATISTICĂ I Cine sunt eu? Adrian Gorbănescu Formare Specializare Pasiuni E-mail: [email protected] (Subject – Statistica) Consultații: prin e-mail  Nota Examen – 6 puncte a) 20 ianuarie 2025 (ora 15.00) b) Examen grilă – 40 itemi c) 4/5 itemi cu cel puțin dou...

STATISTICĂ I Cine sunt eu? Adrian Gorbănescu Formare Specializare Pasiuni E-mail: [email protected] (Subject – Statistica) Consultații: prin e-mail  Nota Examen – 6 puncte a) 20 ianuarie 2025 (ora 15.00) b) Examen grilă – 40 itemi c) 4/5 itemi cu cel puțin două variante corecte de răspuns Seminar – 4 puncte a) Teme – 1 punct b) Prezențe – 1 punct c) Parțiale – 2 punct  Nota Parțialele se vor desfășura în cadrul activităților de seminar. Parțialul 1 în săptămâna 18 – 22 noiembrie 2024. Parțialul 2 în săptămâna 13 – 17 ianuarie 2025. Bibliografie Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații SPSS, M. Popa, Editura Polirom, 2008 Discovering Statistics Using R, Andy Field, 2013. Suportul de curs  Seminar Asist. drd. Ana-Maria Chira Tematica 1. Noțiuni introductive – 4 octombrie 2. R & R Studio – 11 octombrie 3. Analiza de frecvențe – 18 octombrie 4. Indicatorii sintetici ai distribuței – 25 octombrie 5. Scorurile standardizate – 1 noiembrie 6. Verificarea datelor parametrice – 8 noiembrie 7. Parțial 1; Testul t pentru un singur eșantion - 15 noiembrie 8. Testul t pentru două eșantioane independente – 22 noiembrie 9. Testul t pentru două eșantioane dependente – 29 noiembrie 10. Erorile statistice, mărimea efectului și puterea testului – 6 decembrie 11. Coeficientul de corelație liniară Pearson – 13 decembrie 12. ANOVA One-Way – 10 ianuarie 13. Analiza de itemi - 17 ianuarie Știați că? Folosim statistica în cele mai multe dintre activitățile pe care le desfășurăm într-o zi Știați că? Aproximativ 80% din incidența cancerului pulmonar la bărbați și 35% la femei este asociată cu fumatul. 65% din persoanele private de libertate erau consumatoare de droguri în momentul comiterii infracțiunii În procent de 74% proba de maraton de la Jocurile Olimpice a fost câștigată de sportivi din Africa. Studentul A are un IQ egal cu 115. Astfel, este mai inteligent decât aproximativ 84% din populația celor de vârsta sa.  Concepte fundamentale Ce este statistica? Statistica este știința care se ocupă cu recoltarea, descrierea și analiza datelor în vederea extragerii unor concluzii pe baza acestora (Popa, 2008). Statistica se referă la o paletă de tehnici și proceduri de analiză, interpretare și luare a deciziilor pornind de la un set de date. Statistica face ceva complex să devină simplu. Concepte fundamentale Exemplu – Anxietate Q&A  Concepte fundamentale Benjamin Disraeli (fost premier al Marii Britanii) a spus: „Există trei tipuri de minciuni: minciuni, minciuni grosolane și statistica” (Miles & Banyard, 2007, p. 3). Benjamin Disraeli Concepte fundamentale Concepte fundamentale Exemplu Producătorul de înghețată „Statistics Icecream” introduce în luna mai o campanie publicitară foarte intensă în mass-media. La începutul lunii septembrie managerul „Statistics Icecream” constată că vânzările au crescut cu 30% și este foarte mulțumit de acțiunea sa. Putem considera campania publicitară ca fiind eficientă? Concepte fundamentale Variabila reprezintă proprietatea, caracteristica unui eveniment, obiect sau persoană de a lua valori diferite. Exemple: a) Genul (1 = masculin, 2 = feminin); b) Temperamentul (sangvinic, coleric, flegmatic, melancolic). c) Vârsta d) Anxietatea Concepte fundamentale Variabile independente vs Variabile dependente Atunci când o variabilă este manipulată de cercetător este denumită variabilă independentă. Variabila care primește efectul variabilei independente poartă numele de variabilă dependentă. Variabila independentă este cea care generează efecte asupra variabilei dependente. Concepte fundamentale într-o cercetare dorim să studiem influența consumului de alcool asupra timpului de reacție. În acest caz, timpul de reacție variază în funcție de consumul de alcool. Astfel, consumul de alcool este variabila independentă, iar timpul de reacție, cel care suportă efectul, este variabila dependentă. Concepte fundamentale Exemplu S-a observat că fructele de pădure au un efect pozitiv asupra memoriei. Într-un studiu, studenții participanți au primit timp de 4 săptămâni trei tipuri de diete: cu fructe de pădure, portocale și morcov. După această dietă studenții au intrat în sesiune și s-a observat că studenții care au ținut dieta cu fructe de pădure au avut note mai mari decât studenții care au consumat portocale sau morcovi. Concepte fundamentale Variabile continue și variabile discrete O variabilă este continuă atunci când poate lua orice valoare numerică. Greutatea, înălțimea sau timpul de reacție sunt exemple de variabile continue. Prin variabilă discretă ne referim la o variabilă care poate primi un număr finit de valori, acestea fiind numere întregi. Numărul copiilor dintr-o familie, numărul răspunsurilor corecte la un test, numărul de repetări în vederea memorării unui material sunt exemple de variabile discrete. Concepte fundamentale Variabile observabile vs variabile latente Agresivitatea – variabila latentă Lovește, țipă, înjură, trântește sunt variabile observabile ale agresivității Concepte fundamentale Variabile calitative vs variabile cantitative Variabilele calitative sunt acele variabile care exprimă caracteristici non numerice cum ar fi culoarea părului, culoarea ochilor, religia, mașina preferată, genul etc. Variabilele cantitative sunt acele variabile care sunt exprimate în numere. De exemplu, greutatea, înălțimea, numărul de pagini citite pe zi etc. Q&A  Concepte fundamentale Tipuri de statistică Statistica descriptivă - reprezintă organizarea, prezentarea și descrierea datelor. Statistica descriptivă ne oferă o expresie (un număr) care descrie setul de date Statistica inferențială se referă la extinderea rezultatelor obținute la nivel de eșantion la nivelul populației din care acesta a fost extras. Rezultatele majorității experimentelor se bazează pe statistica inferențială. Procesul de măsurare A măsura înseamnă a atribui numere sau simboluri unui aspect al realității în funcție de anumite aspecte cantitative sau calitative care le caracterizează. Modul în care sunt atribuite anumite numere sau simboluri pentru a măsura ceva se numește scală de măsurare. Procesul de măsurare Scala nominală permite etichetarea valorilor și plasarea lor în anumite categorii, dar fără a realiza comparații. Exemple: starea civilă, genul, temeperamentul, trăsăturile de personalitate, CNP-ul etc. Acest tip de scală nu permite operații matematice (adunări, scăderi, calcularea mediei) și nu precizează dacă o valoarea este mai mare sau mai mică decât alta. Procesul de măsurare Scala ordinală este utilizată în situația în care dorim să stabilim o ierarhie, dar fără a preciza cu cât o valoare este mai mare sau mai mică decât alta. Exemple de variabile măsurate pe scală de tip ordinal: ierarhia într-un concurs de admitere, nivelul de școlarizare, categoria de vârstă. Acest tip de scală nu permite operații matematice. Procesul de măsurare Scala de interval are caracter cantitativ, este exprimată numeric, are intervale egale și ne exprimă ordinea valorilor. putem stabili intensitatea diferenței dintre valorile variabilei măsurate. O caracteristică a acestei scale este absența lui 0 (zero) absolut. Exemple: temperatura, nivelul de anxietate Procesul de măsurare Scala de raport deține cel mai înalt grad de măsurare. Pe lângă egalitatea intervalelor, specifică scalei de interval, cuprinde și valoarea 0 absolut. Exemple: numărul de erori la un examen, numărul de absențe la un seminar, viteza, numărul de răspunsuri corecte la un test etc. Populație și Eșantion Populația se referă la întregul grup pe care dorim să îl investigăm. Populația reprezintă totalitatea cazurilor care constituie obiectivul de interes al unei cercetări, investigații. Populația se referă la domeniul de interes pe care cercetătorul își propune să îl exploreze. Caracteristica numerică a unei populații se numește parametru. Eșantionul reprezintă o selecție de unități de informație extrase din populație cu scopul de a fi studiate. Q&A Erori de măsurare Orice proces de măsurare implică o cantitate de eroare. X=T+E Erori de măsurare Eroarea aleatorie este produsă de diferite surse care pot afecta valorile măsurate atât în sens crescător, cât și în sens descrescător. Exemplu - erorile provocate mediul ambiental la o testare. Erori de măsurare Eroarea sistematică, spre deosebire de cea aleatorie care putea afecta valorile în orice sens, afectează scorurile într-un singur sens (mai mic sau mai mare) față de scorul adevărat. Exemplu - un item formulat greșit la examen. Erori de măsurare R & R Studio R for Windows - https://cran.r-project.org/bin/windows/base/ R for IOS - https://cran.r-project.org/bin/macosx/ R Studio - https://www.rstudio.com/products/rstudio/download/#download Colțul vesel