Grile CU PDF

GRILE 1.​ Referitor la accesul către o clădire importantă (ca funcție și ca volum) situată pe o cornișă, ce este important a lua în considerație, în favoarea imaginii atunci când accesul traversează cornișa? a.​ forma clădirii, b.​ traseul accesului, c.​ înălțimea clădi...

GRILE 1.​ Referitor la accesul către o clădire importantă (ca funcție și ca volum) situată pe o cornișă, ce este important a lua în considerație, în favoarea imaginii atunci când accesul traversează cornișa? a.​ forma clădirii, b.​ traseul accesului, c.​ înălțimea clădirii d.​ sistematizarea verticală, e.​ orientarea clădirii. 2.​ Prin ce mijloace de intermediere, structura spațio-configurativă răspunde unor nevoi ambientale? a.​ ansamblu de spații, b.​ ansamblu de parcepții, c.​ ansamblu de principii compoziționale. 3.​ Care dintre imaginile spațiului sunt cumulative temporar? a.​ imaginea de reprezentare, b.​ imaginea percepută, c.​ imaginea mentală. 4.​ Prin care din următoarele mijloace de intermediere, structura spațio-configurativă răspunde unor nevoi ambientale? a.​ Un ansamblu de spații arhitectural-urbanistice b.​ Un ansamblu de percepții c.​ Un ansamblu de principii compoziționale, sau d.​ Un ansamblu de sentimente. 5.​ Configurația planimetrică divergentă în raport cu poziția observatorului favorizează compozițional: a.​ Spațializarea obiectului b.​ Orientarea compozițională c.​ Dominanta obiectului în imagine d.​ Situarea în context a obiectului, sau e.​ Percepția obiectului în ansamblu 6.​ În contextul unității de conveniență a ansamblului spațial, componentele acestuia se află într-o: a.​ Stare de contrast, sau b.​ Stare de similitudine asigurând compozițional relații: c.​ De concordanță, sau d.​ De discordanță spre a realiza unitatea prin: e.​ Identitate, sau f.​ Diversitate. 7.​ Ce intervine ca dublă necesitate, în definirea centralității compoziționale, în organizarea spațializării? a.​ Linearitatea b.​ Limitarea c.​ Axialitatea d.​ Efectul de perspectivă e.​ Dominanta f.​ Orientarea 8.​ Care sunt cele trei determinante constitutive, datorate observatorului, pentru definirea unui ambient? a.​ Fronturile spațiului b.​ Lumina c.​ Acuitatea senzorială d.​ Sensibilitatea e.​ Disponibilitatea de acțiune f.​ Cultura 9.​ Însușirea unui spațiu, ca efect compozițional, este o consecință: a.​ a lecturii spațiului, b.​ a uzului de spațiu, c.​ a valorificării spațiului sau d.​ a consumului de spațiu. 10.​Ce este caracteristic vederii în spațiu în raport cu privirea? a.​ percepția, b.​ înțelegerea spațiului, c.​ atitudinea, d.​ raportarea imaginativă a caracteristicilor, e.​ însușirea spațiului. 11.​Care dintre tipurile de percepție impune imaginii rezultate un caracter constrictiv? a.​ statică, b.​ dinamică direcționată, c.​ dinamică panoramică, d.​ mnemotehnică. 12.​Ca produs compozițional de plastică urbană, un efect de perspectivă poate fi determinat pe baza: a.​ unui ax suport, b.​ unui ax constitutiv, c.​ unui ax secundar, d.​ unui ax interior. 13.​Care sunt determinantele constitutive, datorate observatorului, pentru definirea unui ambient? a.​ spațiul, b.​ acuitatea senzorială, c.​ cultura, d.​ sensibilitatea, e.​ disponibilitatea de acțiune, f.​ forma spațiului, g.​ lumina. 14.​ Starea de umplere a unui spațiu, ca efect compozițional, a.​ este o problemă de dimensiune obiectuală în sine, b.​ o problemă de dimensiune spațială în sine, c.​ de proporționalitate în raport spațial, d.​ de poziționare obiectuală, e.​ de percepție globală. 15.​Care dintre axele de compoziție posibile în organizarea compozițională în spațiu, nu este determinat în mod obligatoriu de o dominantă: a.​ axul suport, b.​ axul constitutiv, c.​ axul auxiliar? 16.​Câmpul structural configurativ real-aparent se definește prin a.​ studiu analitic-contextual, b.​ studiu de altimetrie, c.​ studiu de amplasament sau d.​ studiu de ocupare a teritoriului? 17.​Semantica topologică este un atribut al spațiului organizat a.​ legat de funcționalitatea lui, b.​ legat de semnificația lui sau c.​ legat de imaginea lui? 18.​Prin ce, dominanta de ansamblu își exercită puterea în organizarea spațiului? a.​ prin scara spațială, b.​ prin dimensiuni, c.​ prin centrarea câmpului structural, d.​ prin centralitatea spațială, e.​ prin densitate în ocuparea teritoriului. 19.​Ca raportare a omului la mediul înconjurător, percepția este o reprezentare a.​ a unui obiect în memorie, b.​ o reprezentare a unui obiect prezent sau c.​ o reprezentare a unui obiect posibil prezent în viitor?  20.​Cum se numește acea unitate de ansamblu care nu se realizează prin identitate stilistică și nici volumetrică? a.​ unitate relativă, b.​ unitate de conveniență, c.​ unitate contextuală, d.​ unitate de circumstanță, e.​ unitate de concesiune. 21.​Prin ce mijloc de intermediere, structura spațio-configurativă răspunde unor nevoi ambientale: a.​ ansamblu de spații organizate, b.​ ansamblu de percepții, c.​ ansamblu de principii compoziționale, d.​ succesiune de efecte de plastică urbană? 22.​Care sunt principalele două elemente de control al percepției vizuale în spațiul organizat? a.​ cultura urbană, b.​ distanța dintre observator si obiectul observat, c.​ deschiderea câmpului vizual, d.​ deschiderea unghiului de vedere, e.​ topografia locului, f.​ conceptul de proiectare al spațiului, g.​ volumetria obiectului observat. 23.​Ce intervine, ca necesitate absolută, în definirea centricității compoziționale a organizării unui spațiu? a.​ Orientarea b.​ Linearitatea c.​ Limitarea d.​ Axialitatea 24.​Unitatea semnificativă de spațiu se definește efectiv în: a.​ Spațiul imaginar b.​ Spațiul virtual c.​ Spațiul real d.​ Spațiul reprezentat e.​ Spațiul proiectat 25.​Numiți artificiul compozițional utilizat de Michelangelo în cele 2 ansambluri de la Roma, în serviciul impresiei de monumentalitate. ​ ​ convergenta spre observator a fronturilor laterale 26.​Care este motivația utilizării “porții urbane”, ca procedeu compozițional, în ansamblul Madeleine la Paris? a.​ Efectul de continuitate a profilului longitudinal b.​ Inițierea unui efect de perspectivă dinamică asupra dominantei c.​ Diferențierea, în succesiune, a profilului transversal d.​ Semnalarea golului accesului în ansamblu, ca relație între un spațiu mai mare și un spațiu mai mic 27.​Când se recomandă finalizarea compozițională a efectului de perspectivă prin suprafețe orizontale amenajate peisagistic? a.​ În perspectiva indirectă b.​ În perspectiva laterală c.​ În perspectiva ascendentă d.​ În perspectiva descendentă e.​ În perspectiva frontală. 28.​ În relația cu spațiul perceput sau conceput, imaginabilul aparține: a.​ Mentalului senzorial b.​ Realității spațiului existent c.​ Realității spațiului conceput reprezentat d.​ Mentalului subiectiv, sau e.​ Virtualității spațiului închipuit 29.​Într-o analiză de percepție în sit, pentru un profesionist implicat într-un studiu de amplasament, câte câmpuri structurale aparente sunt de luat în considerație? a.​ Unul anume b.​ Două anume, sau c.​ Mai multe, diferite 30.​Însușirea prin apropiere a unui spațiu, ca efect compozițional, este o consecință a: a.​ Lecturii de spațiu b.​ Valorificării spațiului c.​ Consumului de spațiu d.​ Uzului de spațiu, sau e.​ Disponibilității spațiului 31.​Care este caracteristica spațială care definește impresia de închidere/deschidere în percepția unui spațiu, în interiorul său? a.​ Înălțimea frontului/planului vertical b.​ Forma, în plan, a spațiului c.​ Distanța observator-plan vertical d.​ Unghiul de percepție a fronturilor în câmpul vizual e.​ Materialul/culoarea planului vertical 32.​Care este acea stare, definită compozițional în afara unei condiționări prin model, acceptând contrastul, într-un context de reguli armonizate temporal sau atemporal, pe ansamblu? a.​ Unitate de stil b.​ Unitate relativă de ansamblu c.​ Unitate de conivență d.​ Unitate de conveniență e.​ Unitate falsă/ ascunsă 33.​Unitatea semnificativă de spațiu se definește efectiv în: a.​ Spațiul imaginar b.​ Spațiul real c.​ Spațiul virtual d.​ Spațiul reprezentat, sau e.​ Spațiul proiectat? 34.​Ce intervine, ca necesitate absolută, în definirea centralității compoziționale a organizării unui spațiu? a.​ Linearitatea b.​ Limitarea c.​ Axialitatea d.​ Orientarea 35.​Poarta urbană este un procedeu compozițional urbanistic, folosit pentru rezolvarea trecerii între două spații, recomandat din motive de: a.​ Continuitate, în unitate compozițională, a unor spații b.​ Omogenitate a imaginii c.​ Altimetrie a spațiului d.​ Proporționalitate compozițională e.​ Continuitate stilistică 36.​Care este motivația utilizării “porții urbane”, ca procedeu compozițional, în ansamblul Madeleine la Paris? a.​ Efectul de continuitate a profilului longitudinal b.​ Diferențierea, în succesiune, a profilului transversal c.​ Semnalarea golului accesului în ansamblu, ca relație între un spațiu mai mare și un spațiu mai mic d.​ Inițierea unui efect de perspectivă dinamică asupra dominantei 37.​Când este recomandă finalizarea compozițională a efectului de perspectivă prin suprafețe orizontale amenajate peisagistic? a.​ În perspectiva indirectă b.​ În perspectiva laterală c.​ În perspectiva descendentă d.​ În perspectiva frontală, sau e.​ În perspectiva ascendentă 38.​Într-o analiză de percepție în sit, pentru un profesionist implicat într-un studiu de amplasament, câte câmpuri structurale sunt de luat în considerație? a.​ Unul anume b.​ Două anume, sau c.​ Mai multe, diferite 39.​În relația cu spațiul perceput sau conceput, imaginabilul aparține: a.​ Mentalului senzorial b.​ Realității spațiului existent c.​ Mentalului subiectiv, sau d.​ Realității spațiului conceput reprezentat? 40.​Care este caracteristica spațială care definește impresia de închidere/deschidere în percepția unui spațiu, în interiorul său? a.​ Înălțimea frontului/planului vertical b.​ Forma, în plan, a spațiului c.​ Unghiul de percepție în plan vertical a fronturilor d.​ Distanța observator-plan vertical e.​ Materialul/culoarea planului vertical 41.​Însușirea unui spațiu, ca efect compozițional, este o consecință a: a.​ Lecturii de spațiu b.​ Valorificării spațiului c.​ Uzului de spațiu d.​ Consumului de spațiu e.​ Disponibilității spațiului 42.​Care este acea stare, definită compozițional în afara unei condiționări prin model, acceptând contrastul, într-un context de reguli armonizate temporal sau atemporal, pe ansamblu? a.​ Unitate de stil b.​ Unitate relativă de ansamblu c.​ Unitate de conveniență d.​ Unitate de conivență e.​ Unitate falsă. 43.​Percepția este o reprezentare atemporală a.​ a unui obiect, b.​ o reprezentare a unui obiect prezent, c.​ o reprezentare a unui obiect prezumat în viitor, d.​ o reprezentare a unui obiect păstrat ca imagine în memorie. 44.​Descendența percepției a.​ păstrează, b.​ sporește, c.​ reduce aparența dominantei spațiului asupra volumelor construite. 45.​În relație cu spațiul perceput, imaginabilul aparține reprezentării a.​ spațiului existent, b.​ realității spațiului existent c.​ mentalului spațiului conceput. Situându-se în opoziție, ca determinare, d.​ cu unitatea stilistică, e.​ unitatea de conveniență se manifestă f.​ prin concordanță sau g.​ discordanță compozițională, h.​ prin diversitate sau i.​ identitate tipologică.