Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj 2023 PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia BĂLTEANU - Director Ruxandra MOLDOVEANU - Director Adjunct Direcţia de Ca...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorii ediţiei: Silvia PISICĂ - Director General Direcţia Generală de Demografie şi Statistică Socială Lavinia BĂLTEANU - Director Ruxandra MOLDOVEANU - Director Adjunct Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Autori: Ruxandra MOLDOVEANU - Director Adjunct Monica APOSTOL - Consilier Mirela IONIŢĂ - Expert Bogdan GREABU - Expert Ramona GRIGORE - Expert Vladimir BABOI - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Eşantionare: Ana-Maria CIUHU - Şef Serviciu Monica RAFU - Expert Direcţia de Statistică Socială Tehnoredactare şi machetare: Bogdan GREABU - Expert Monica APOSTOL - Consilier Mirela IONIŢĂ - Expert Direcţia de Calcul a Indicatorilor privind Populaţia şi Migraţia Externă Pre-press şi tipărire: Direcţia Generală de IT şi Infrastructură Statistică Direcţia de Editare a Publicaţiilor Statistice Coordonatori: Radu-Mugur OPREA - Director General Vitty-Cristian CHIRAN - Director Mihaela-Elena ŞTEFAN - Şef Serviciu Publicaţia electronică pe CD-rom: Claudia URUC - Expert Pre-press: Laurenţiu MUNTEANU - Consilier Foto: Vitty-Cristian CHIRAN; © Serif Coperta: Alexandru POPESCU - Consilier Institutul Naţional de Statistică B-dul Libertăţii 16, sect. 5, Bucureşti Te l e f o n : 0 2 1 3 1 7 7 7 7 0 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: [email protected] h t t p : / / w w w. i n s s e. r o INS 2024 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau Vă rugăm justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi RECICLAŢI precisă a sursei. Tipărit la Editura Institutului Naţional de Statistică I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei..................................................................................................................... 11 2. Concepte de bază - definiţii.......................................................................................................... 11 3. Sfera de cuprindere a anchetei..................................................................................................... 17 4. Metoda de înregistrare.................................................................................................................. 17 5. Perioada de referinţă şi de înregistrare......................................................................................... 17 6. Planul de sondaj............................................................................................................................ 17 7. Extinderea rezultatelor.................................................................................................................. 18 II. REZULTATELE ANCHETEI Sinteză.............................................................................................................................................. 23 1. Caracteristici generale................................................................................................................... 25 2. Populaţia activă............................................................................................................................. 29 3. Populaţia ocupată......................................................................................................................... 30 4. Şomajul......................................................................................................................................... 39 5. Populaţia inactivă.......................................................................................................................... 42 6. Participarea la activitatea economică în profil regional............................................................ 43 III. TABELE - tabelele apar numai pe CD-ROM 1. Evoluţii anuale 2009-2023 1.1. Populaţia după participarea la activitatea economică, pe sexe şi medii, în perioada 2009-2023.......................................................................................................... 49 1.2. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în perioada 2009-2023....................................................................................... 51 1.3. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în perioada 2009-2023............................................................................................ 53 1.4. Rata şomajului pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în perioada 2009-2023........................ 55 2. Anul 2023 2.1. Indicatori principali ai pieţei muncii................................................................................... 57 2.2. Populaţia după participarea la activitatea economică, pe sexe, medii şi grupe de vârstă............................................................................................................................ 58 2.3. Populaţia pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de educaţie.................................... 60 2.4. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică, pe sexe, medii, starea civilă şi grupe de vârstă.......................................................... 62 2.5. Populaţia tânără (15-24 ani) după participarea la activitatea economică, pe sexe, medii şi grupe de vârstă......................................................................................... 64 Cuprins 3  2.6. Populaţia tânără (15-24 ani) pe grupe de vârstă, sexe, medii şi forma de instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie.......................................... 65 2.7. Populaţia vârstnică (50 ani şi peste) după participarea la activitatea economică, pe sexe, medii şi grupe de vârstă.................................................................. 66 2.8. Populaţia de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după participarea la activitatea economică şi relaţia cu piaţa forţei de muncă......................... 67 2.9. Populaţia activă după statutul profesional, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale........................................................................................................... 69 2.10. Populaţia activă după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale......................................................................... 72 2.11. Populaţia activă pe grupe de ocupaţii, sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale..................................................................................................... 76 2.12. Populaţia activă după statutul profesional, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii............. 82 2.13. Populaţia activă pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de instruire.......................... 85 2.14. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi nivelul de instruire..................... 87 2.15. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi forma de instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie........................................................... 89 2.16. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale....................................................................................................................... 90 2.17. Populaţia ocupată pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale, după nivelul de instruire, pe sexe şi medii.............................................................................. 93 2.18. Populaţia ocupată după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale...................................................................... 95 2.19. Salariaţi după forma de proprietate a locului de muncă, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale................................................................................... 98 2.20. Salariaţi care au lucrat în schimburi, pe grupe de vârstă, sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale................................................................................. 101 2.21. Salariaţi cu contract de muncă după regimul de lucru, pe sexe, medii, forma de proprietate a locului de muncă, activităţi ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii şi grupe de vârstă..................................................................................... 104 2.22. Salariaţi cu alte tipuri de acord de muncă încheiat după regimul de lucru, pe sexe, medii, forma de proprietate a locului de muncă, sectoare de activitate ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii şi grupe de vârstă.................................... 109 2.23. Salariaţi cu regim de lucru permanent, pe sexe, medii, forma de proprietate a locului de muncă, activităţi ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii, durata obişnuită şi durata efectivă a săptămânii de lucru....................................................... 114 2.24. Salariaţi cu regim de lucru temporar, pe sexe, medii, forma de proprietate a locului de muncă, sectoare de activitate ale economiei naţionale, grupe de ocupaţii, durata obişnuită şi durata efectivă a săptămânii de lucru.............................. 116 2.25. Salariaţi cu regim de lucru temporar, pe sexe, medii, perioada şi motivul principal pentru care au fost angajaţi temporar............................................................ 117 2.26. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale.................................................................................................... 118 2.27. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi grupe de ocupaţii.................... 121 2.28. Populaţia ocupată după nivelul de instruire, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii....................................................................................................................... 124 4 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 2.29. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii....................................................................................................................... 127 2.30. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe grupe de vârstă, sexe şi medii........................................................................................................................... 129 2.31. Patroni pe sectoare de activităţi ale economiei naţionale după numărul de persoane ocupate din unitate...................................................................................... 129 2.32. Populaţia ocupată şi salariaţii după programul de lucru, pe sexe, medii şi grupe de vârstă........................................................................................................... 130 2.33. Populaţia ocupată şi salariaţii după programul de lucru, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale................................................................................. 131 2.34. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe sexe, medii, programul de lucru şi durata obişnuită a săptămânii de lucru............................................................ 134 2.35. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe sexe, medii, programul de lucru şi durata efectivă a săptămânii de lucru............................................................. 136 2.36. Populaţia ocupată şi salariaţii cu program parţial de lucru, pe sectoare de activitate ale economiei naţionale, pe sexe şi medii, după durata obişnuită a săptămânii de lucru..................................................................................................... 139 2.37. Populaţia ocupată şi salariaţii cu program complet de lucru, după durata obişnuită a săptămânii de lucru, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale..................................................................................................................... 140 2.38. Populaţia ocupată şi salariaţii cu program complet de lucru, după durata efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale.................................................................................................................... 146 2.39. Populaţia ocupată şi salariaţii cu program complet de lucru, după durata efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii............................ 152 2.40. Durata medie obişnuită a săptămânii de lucru a populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe sexe, medii, sectoare şi activităţi ale economiei naţionale.................................................................................................................... 162 2.41. Durata medie obişnuită a săptămânii de lucru a populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii.............................................. 165 2.42. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru a populaţiei ocupate după statutul profesional, pe sexe, medii, sectoare şi activităţi ale economiei naţionale.................................................................................................................... 167 2.43. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru a populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe sexe, medii şi grupe de ocupaţii............................................. 171 2.44. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, sexe, medii şi dorinţa de a munci.................. 173 2.45. Populaţia ocupată care a desfăşurat muncă atipică în activitatea principală în ultimele patru săptămâni, pe grupe de vârstă, sexe, medii şi tipul şi frecvenţa muncii........................................................................................................................ 174 2.46. Populaţia ocupată care a desfăşurat muncă atipică în activitatea principală în ultimele patru săptămâni, după tipul şi frecvenţa muncii, pe sexe, medii şi activităţi ale economiei naţionale................................................................................. 176 2.47. Persoane care au o activitate secundară, pe sexe şi medii, după nivelul de instruire şi grupe de vârstă.......................................................................................... 181 2.48. Persoane care au o activitate secundară, după programul de lucru, pe sexe, medii, statutul profesional, numărul de ore efectiv lucrate pe săptămână, activităţi ale economiei naţionale şi grupe de ocupaţii în activitatea principală............ 182 Cuprins 5  2.49. Persoane care au o activitate secundară pe sexe şi medii, după statutul profesional, număr de ore efectiv lucrate pe săptămână, sectoare de activităţi ale economiei naţionale şi grupe de ocupaţii în activitatea secundară......................... 184 2.50. Persoane ocupate care caută un alt loc de muncă, pe sexe, medii, grupe de vârstă, nivelul de instruire, statutul profesional și programul de lucru.......................... 185 2.51. Persoane subocupate, pe sexe, medii, grupe de vârstă, statut profesional şi sectoare de activitate ale economiei naţionale............................................................ 188 2.52. Şomeri după experienţa în muncă, pe sexe, medii şi grupe de vârstă......................... 189 2.53. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după nivelul de instruire............................ 190 2.54. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după forma de instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie................................................................... 192 2.55. Şomeri pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după durata şomajului............................... 193 2.56. Şomeri după experienţa în muncă, durata şomajului, sexe, medii şi nivelul de instruire....................................................................................................................... 194 2.57. Şomeri după experienţa în muncă, durata şomajului, sexe, medii şi forma de instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie...................................... 196 2.58. Şomeri după gradul de rudenie cu capul gospodăriei, pe sexe, medii, experienţa în muncă şi durata şomajului..................................................................... 197 2.59. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după motivul pentru care au încetat să lucreze........................................................................................................................ 199 2.60. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, după durata şomajului, pe sexe, medii şi motivul pentru care au încetat să lucreze........................................................................................................................ 201 2.61. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după sectorul de activitate al ultimului loc de muncă.................................................................................................................... 203 2.62. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după forma de proprietate a ultimului loc de muncă.................................................................................................................... 204 2.63. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după grupe de ocupaţii la ultimul loc de muncă......................................................................................................................... 205 2.64. Şomeri care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după statutul profesional la ultimul loc de muncă......................................................................................................................... 207 2.65. Şomeri care au lucrat înainte ca salariaţi şi au încetat să lucreze în ultimii 3 ani, după motivul pentru care au încetat să lucreze, pe sexe, medii şi sectorul de activitate al ultimului loc de muncă............................................................ 208 2.66. Populaţia inactivă după categoria de inactivitate, pe sexe, medii şi grupe de vârstă.......................................................................................................................... 213 2.67. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după nivelul de instruire....................................................................................................... 215 2.68. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după forma de instruire pe care o urmează în sistemul naţional de educaţie....................... 217 6 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 2.69. Persoane inactive de 15 ani şi peste care au lucrat înainte și au încetat să lucreze de mai puțin de 8 ani, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, după motivul pentru care au încetat să lucreze.................................................................... 218 2.70. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste după relaţia cu piaţa forţei de muncă, pe sexe, medii şi grupe de vârstă..................................................................................... 220 2.71. Forţa de muncă potenţială adiţională, pe sexe şi medii, după categoria de inactivitate................................................................................................................... 222 2.72. Forța de muncă extinsă și gradul de subutilizare a forței de muncă extinse, pe sexe, medii și grupe de vârstă................................................................................ 223 2.73. Persoane descurajate în a mai găsi un loc de muncă, pe sexe, medii şi grupe de vârstă.......................................................................................................... 225 2.74. Populaţia după participarea la activitatea economică, pe macroregiuni, regiuni, sexe, medii şi grupe de vârstă........................................................................ 226 2.75. Structura populaţiei după participarea la activitatea economică, pe macroregiuni, regiuni, sexe, medii şi grupe de vârstă.................................................. 235 2.76. Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă, macroregiuni, regiuni, sexe, medii şi sectoare de activitate ale economiei naţionale............................................... 245 2.77. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional, pe macroregiuni, regiuni, sexe, medii şi grupe de vârstă........................................................................ 251 2.78. Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă, macroregiuni, regiuni, sexe, medii şi nivelul de educaţie......................................................................................... 264 2.79. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) după nivelul de educaţie, pe macroregiuni, regiuni, sexe şi medii........................................................ 277 2.80. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) după nivelul de educaţie, pe macroregiuni, regiuni, sexe şi medii........................................................ 279 2.81. Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe macroregiuni, regiuni, sexe şi medii........................................................................................................................... 281 Cuprins 7 1. Obiectivele anchetei 2. Concepte de bază - definiţii Evaluarea situaţiei existente pe piaţa forţei de Populaţia rezidentă cuprinde muncă din România, evoluţia fenomenelor de totalitatea persoanelor (cetăţenie română, ocupare, şomaj şi inactivitate constituie străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obiectivele “Anchetei forţei de muncă în obişnuită în România, pentru o perioadă de gospodării (AMIGO)”. cel puţin 12 luni. Concepută ca sursă importantă de informaţii Reşedinţa obişnuită reprezintă locul intercenzitare asupra forţei de muncă, în care o persoană îşi petrece în mod ancheta furnizează, într-o manieră coerentă, obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a date esenţiale asupra tuturor segmentelor de ţine seama de absenţele temporare pentru populaţie, cu numeroase posibilităţi de recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, corelare şi structurare după caracteristici afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje demo-socio-economice diverse, în condiţii de religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa comparabilitate internaţională. obişnuită într-o zonă geografică specifică Începând cu anul 1996, ancheta forţei de doar persoanele care au locuit la reşedinţa muncă în gospodării se realizează trimestrial, obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin ca o cercetare continuă, permiţând astfel 12 luni înainte de momentul de referinţă. obţinerea de date conjuncturale asupra Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu mărimii şi structurii ofertei de forţă de muncă domiciliul sau poate să difere, în cazul şi evidenţierea fenomenelor cu caracter persoanelor care aleg să-şi stabilească sezonier care se manifestă pe piaţa forţei de reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea muncă. de domiciliu din ţară sau străinătate. Cercetarea se realizează în conformitate cu Populaţia în vârstă de muncă, în Regulamentul (UE) 2019/1700 al sensul acestei anchete, include toate Parlamentului European și al Consiliului din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru ani. Pentru asigurarea comparabilităţii, la comun pentru statisticile europene referitoare definirea acestei categorii de populaţie s-au la persoane și gospodării, bazate pe datele la folosit limitele de vârstă utilizate pe plan nivel individual colectate din eșantioane și internaţional. Regulamentul de punere în aplicare (UE) Raportul de dependenţă economică 2019/2240 al Comisiei din 16 decembrie reprezintă numărul persoanelor neocupate 2019 de specificare a aspectelor tehnice ale (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 setului de date, de stabilire a formatelor persoane ocupate. tehnice pentru transmiterea informațiilor și de Populaţia activă din punct de vedere specificare a modalităților detaliate și a economic cuprinde toate persoanele care conținutului rapoartelor de calitate privind furnizează forţa de muncă disponibilă pentru organizarea unei anchete prin sondaj în producţia de bunuri şi servicii în timpul domeniul forței de muncă1). perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform principiului priorităţii ocupării faţă de 1) Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate. European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 - a Rata de activitate reprezintă intrat în vigoare începând cu anul 2021. Acesta, împreună cu regulamentele delegate și de ponderea populaţiei active din grupa de implementare emise în aplicarea lui constituie noua vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă bază legală a Anchetei Forței de Muncă în gospodării – de vârstă x. AMIGO (Labour Force Survey - LFS). Populația ocupată cuprinde Aceste modificări legislative aduc o serie de schimbări metodologice importante care au drept scop persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 89 îmbunătățirea comparabilității rezultatelor între statele de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii membre ale UE (o nouă definiție a ocupării, modificarea de referință) care, în cursul săptămânii de metodei de colectare, chestionar standardizat utilizat referință, se încadrau în una dintre pentru colectarea datelor etc.), cu impact sesizabil următoarele categorii: asupra estimațiilor anchetei. Metodologia şi organizarea anchetei 11  (a) persoane care, în cursul săptămânii persoanelor ocupate pe baza acestor de referință, au lucrat cel puțin 1 oră activități. contra plată sau pentru obținerea unui Rata de ocupare reprezintă profit, inclusiv lucrătorii familiali care ponderea populaţiei ocupate din grupa de colaborează la întreprinderea familială2); vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă (b) persoane care au un loc de muncă de vârstă x. sau o întreprindere și care au fost Programul obişnuit de lucru al temporar absente de la lucru în cursul persoanelor ocupate s-a definit ca fiind săptămânii de referință, dar au avut o complet sau parţial, conform declaraţiei legătură formală cu locul de muncă, în acestora. În general, pentru salariaţi se condițiile în care următoarele grupuri au consideră "complet" programul aferent unei o legătură formală cu locul de muncă: norme întregi, aşa cum este prevăzută prin - persoanele absente de la lucru din contractul colectiv de muncă (durata cauza concediilor de odihnă, a normală) şi "parţial" programul a cărui durată organizării timpului de lucru, a prevăzută prin contractul individual de muncă concediilor medicale, a concediului este semnificativ mai mică decât durata de maternitate sau de paternitate; normală. - persoanele aflate la cursuri de Persoanele subocupate sunt formare profesională pentru locul persoane care lucrează cu program parţial de muncă; care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai - persoanele aflate în concediu multe ore decât în prezent. pentru creșterea copilului, care Durata obişnuită a săptămânii de primesc și/sau au dreptul la un lucru se consideră durata săptămânii tipice venit sau la prestații legate de locul de lucru, nu cea prevăzută în contractul de muncă sau al căror concediu colectiv de muncă sau alte tipuri de acord de pentru creșterea copilului ar trebui muncă. În această durată sunt cuprinse şi să dureze cel mult 3 luni; orele suplimentare, dacă acestea sunt - lucrătorii sezonieri în extrasezon, în efectuate sistematic. cazul în care îndeplinesc în Șomerii în sens BIM3) sunt continuare cu regularitate sarcini și persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 74 îndatoriri pentru locul de muncă de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii sau pentru întreprindere, excluzând de referință) care îndeplinesc cumulativ îndeplinirea obligațiilor legale sau următoarele condiții: administrative; a) în cursul săptămânii de referință nu erau - persoanele absente temporar de la ocupate conform definiției persoanelor lucru din alte motive, în cazul în ocupate care durata preconizată a absenței b) erau disponibile să muncească, adică este de maximum 3 luni; erau disponibile să ocupe un loc de (c) persoane care produc bunuri muncă remunerat sau să desfășoare o agricole destinate în cea mai mare parte activitate independentă în termen de vânzării sau schimbului în natură. două săptămâni după săptămâna de Persoanele care lucrează în domeniul referință producției proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii c) căutau activ un loc de muncă, adică fie neremunerați și persoanele implicate în alte au făcut demersuri concrete în perioada forme de muncă nu sunt incluse în categoria de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a 2) Lucrătorii familiali care colaborează la întreprinderea desfășura o activitate independentă, fie familială, persoanele care lucrează în domeniul au găsit un loc de muncă unde urmează producției proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii să înceapă activitatea în termen de cel neremunerați și persoanele implicate în alte forme de mult 3 luni de la sfârșitul săptămânii de muncă sunt definite în Rezoluția privind statisticile referință. referitoare la muncă, ocuparea forței de muncă și utilizarea insuficientă a forței de muncă, adoptată la 11 octombrie 2013 de cea de-a 19-a Conferință internațională a statisticienilor din domeniul muncii (CISM). 3) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. 12 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023  Pentru a identifica demersurile de căutare Populaţia ocupată a fost grupată după activă a unui loc de muncă, astfel de activitatea economică a locului de muncă, demersuri sunt: statutul profesional şi ocupaţie. - studierea ofertelor de locuri de La stabilirea activităţii locului de muncă; muncă s-a avut în vedere: - publicarea de anunțuri sau de - activitatea unităţii economico-sociale răspunsuri la oferte de locuri de (regie autonomă, societate muncă; comercială, instituţie, organizaţie, - publicarea sau actualizarea CV-urilor asociaţie etc.), în situaţia în care online; unitatea nu are subunităţi; - contactarea directă a angajatorilor; - activitatea subunităţii (de tip uzină, - apelul la prieteni, rude sau cunoștințe; fabrică, secţie, oficiu de calcul, bază - contactarea unui serviciu public de de transport, schelă, cantină, magazin ocupare a forței de muncă; de întreprindere etc.), în cazul - contactarea unei agenții private de declarării unui asemenea loc de ocupare a forței de muncă; muncă de către persoanele - susținerea unui test, a unui interviu intervievate; sau a unei examinări în cadrul unui - activitatea principală a unităţii proces de recrutare; economico-sociale pentru persoanele - efectuarea de pregătiri pentru cu funcţii de conducere sau care înființarea unei întreprinderi. desfăşoară activităţi auxiliare Lucrătorii sezonieri care nu lucrează în (administrative, de marketing, timpul săptămânii de referință (în afara consultanţă, aprovizionare - sezonului), dar care se așteaptă să se desfacere, contabilitate etc.); întoarcă la locul lor de muncă sezonier - activitatea determinată pe baza sunt incluși în categoria „au găsit un loc ocupaţiei, pentru persoanele care de muncă”. lucrează pe cont propriu; Rata șomajului reprezintă ponderea - activitatea locului de muncă al şomerilor BIM în populaţia activă. persoanei ajutate, pentru lucrătorii Rata şomajului de lungă durată familiali neremuneraţi. reprezintă ponderea şomerilor aflaţi în şomaj Populaţia a fost repartizată pe grupe de de 12 luni şi peste în populaţia activă. activităţi, utilizându-se Clasificarea Rata şomajului de lungă durată Activităţilor din Economia Naţională pentru tineri (15-24 ani) reprezintă ponderea CAEN-REV.2. şomerilor tineri aflaţi în şomaj de 6 luni şi Statutul profesional reprezintă peste în populaţia activă de 15-24 ani. situaţia deţinută de o persoană în funcţie de Incidenţa şomajului de lungă modul de obţinere a veniturilor prin activitatea durată reprezintă ponderea numărului exercitată şi anume: şomerilor de lungă durată (12 luni şi peste) în - Salariat4) - este considerată persoana total şomeri. care-şi exercită activitatea pe baza Incidenţa şomajului de lungă unui contract de muncă într-o unitate durată pentru tineri (15-24 ani) reprezintă economică sau socială - indiferent de ponderea numărului şomerilor tineri de lungă forma ei de proprietate - sau la durată (6 luni şi peste) în total şomeri tineri. persoane particulare, în schimbul unei Ponderea şomerilor tineri în total remuneraţii sub formă de salariu, în persoane tinere se determină prin bani sau în natură, sub formă de raportarea numărului de şomeri de 15-24 ani comision etc. Prin “contract de la populaţia totală de 15-24 ani. muncă” se înţelege şi orice alt tip de Şomerii înregistraţi sunt acele acord de muncă (încheiat în formă persoane care au declarat că în perioada de scrisă sau verbală), altul decât referinţă erau înscrise la agenţiile pentru contractul de muncă / raportul de ocuparea forţei de muncă (AOFM), indiferent serviciu. dacă primeau sau nu indemnizaţie de şomaj. 4) Inclusiv militarii în termen până în anul 2007 Metodologia şi organizarea anchetei 13  Salariaţii au fost grupaţi după regimul persoanelor active efectiv exercitată, prin de lucru, considerându-se angajat ocupaţie înţelegându-se activitatea utilă, permanent salariatul cu contract de aducătoare de venit (în bani sau în natură) pe muncă pe o perioadă nedeterminată care o desfăşoară o persoană, în general de timp şi angajat temporar cel cu într-o unitate economico-socială. Populaţia contract de muncă pe perioadă ocupată a fost repartizată pe grupe de determinată (limitată). ocupaţii utilizându-se nomenclatorul - Patron - este persoana care-şi Clasificarea Ocupaţiilor din România exercită ocupaţia (meseria) în propria conform Clasificării Internaţionale sa unitate (întreprindere, agenţie, Standard a Ocupaţiilor ISCO-08 (COR atelier, magazin, birou, fermă etc.), 2008). pentru a cărei activitate are angajaţi Munca atipică se referă la activitatea unul sau mai mulţi salariaţi. În această principală desfăşurată seara (începând cu categorie sunt incluşi şi patronii care orele 1800), noaptea (începând cu orele 2200), sunt, în acelaşi timp, salariaţi în sâmbătă, duminică, precum şi la activitatea întreprinderea proprie, ca şi titularii de desfăşurată în schimburi. contracte de locaţie de gestiune sau de concesiune care folosesc salariaţi. Populația inactivă din punct de - Lucrător pe cont propriu - este vedere economic cuprinde persoanele persoana care-şi exercită activitatea incluse în una dintre următoarele categorii: în unitatea proprie sau într-o afacere a) în vârstă de sub 15 ani (în ani împliniți, la individuală, fără a angaja nici un sfârșitul săptămânii de referință); salariat, fiind ajutat sau nu de membrii b) în vârstă de peste 89 de ani (în ani familiei neremuneraţi. Sunt încadraţi împliniți, la sfârșitul săptămânii de la acest statut întreprinzătorii referință); sau independenţi (vânzătorii ambulanţi, c) cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani meditatorii, femeile care îngrijesc (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de copii, cărăuşii, taximetriştii particulari referință) și care nu sunt nici persoane etc.), liber profesioniştii (muzicanţii ocupate, nici șomeri în cursul săptămânii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), de referință, conform definițiilor zilierii ocazionali, titularii de contracte persoanelor ocupate și șomerilor. de gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariaţi, agricultorii Persoanele care caută un loc de individuali sau care lucrează în muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă asociații agricole. Sunt incluşi în lucrul sunt persoane în vârstă de 15-74 ani, această categorie şi membrii nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) societăților agricole sau care au căutat un loc de muncă în cele 4 cooperativelor neagricole care săptămâni precedente interviului, dar nu sunt lucrează fie ca proprietar de teren disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 agricol într-o societate agricolă săptămâni. În această categorie sunt incluse constituită conform Legii 36/1991, fie şi: ca membru al unei cooperative - persoanele care au găsit un loc de meşteşugăreşti, de consum sau de muncă la care vor începe activitatea credit. în mai puţin de 3 luni, dar nu sunt - Lucrător familial neremunerat - este disponibile să înceapă lucrul în persoana care-şi exercită activitatea următoarele 2 săptămâni; într-o unitate economică familială - persoanele care au găsit un loc de condusă de un membru al familiei sau muncă la care vor începe activitatea o rudă, pentru care nu primeşte peste 3 luni sau mai mult; remuneraţie sub formă de salariu sau - persoanele care au căutat un loc de plată în natură. Gospodăria muncă, utilizând exlusiv metode ţărănească (agricolă) este pasive, în cele 4 săptămâni considerată o astfel de unitate. precedente interviului, chiar dacă sunt disponibile să înceapă lucrul. Gruparea populației după ocupație a avut în vedere funcţia sau meseria 14 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023  Persoanele disponibile să înceapă - corespondenţa între nivelurile de lucrul, dar care nu caută un loc de muncă învăţământ (stabilite conform sunt persoane în vârstă de 15-74 ani, nici legislaţiei naţionale) şi nivelurile de ocupate nici în şomaj (persoane inactive) educaţie definite conform Clasificării care doresc să lucreze, sunt disponibile să Internaţionale Standard a Educaţiei înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni ISCED 2011. dar nu au căutat un loc de muncă în cele 4 În publicaţie, datele referitoare la nivelul de săptămâni precedente interviului. instruire absolvit au fost grupate astfel: scăzut (niveluri ISCED 0-2): fără Forţa de muncă potenţială şcoală absolvită, primar, gimnazial. Au fost adiţională reprezintă suma celor două incluşi în învăţământul gimnazial şi categorii: „persoane inactive care caută un absolvenţii şcolilor profesionale, loc de muncă, dar nu sunt disponibile să complementare sau de ucenici, cu durata de înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu cel mult 2 ani, dacă numărul total al anilor de caută un loc de muncă, dar sunt disponibile studiu (de la începerea învăţământului primar să înceapă lucrul”. până la absolvirea celui profesional) a fost de Gradul de subutilizare a forței de cel mult 10 ani; muncă extinse s-a determinat ca raportul mediu (niveluri ISCED 3-4): liceal procentual între: suma persoanelor (ciclul superior sau inferior), profesional, subocupate, șomeri BIM și forța de muncă complementar sau de ucenici (cu durata mai potențială adițională – la numărător și forța mare de 2 ani), postliceal de specialitate sau de muncă extinsă (care include, pe lângă tehnic de maiştri; populația activă și forța de muncă potențială superior (niveluri ISCED 5-8): adițională) – la numitor. universitar de scurtă durată (colegii universitare, secţii de subingineri / conductori Persoanele descurajate sunt arhitecţi ale instituţiilor de învăţământ persoane inactive disponibile să lucreze în superior) şi de lungă durată (învăţământ următoarele două săptămâni (inclusiv universitar de lungă durată, licenţă şi săptămâna în care s-a desfăşurat interviul), masterat), postuniversitar, doctorat, care au declarat că în ultimele 4 săptămâni postdoctorat. (inclusiv săptămâna de referinţă) au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau Nivelul de instruire al persoanelor că nu caută un loc de muncă deoarece cred adulte (25-64 ani) arată structura populaţiei că nu există locuri de muncă adecvate. de 25-64 ani după nivelul de educaţie absolvit: scăzut, mediu, superior; se Procesul de instruire cuprinde calculează ca raport între populaţia de 25-64 totalitatea activităţilor de învăţare întreprinse ani din fiecare categorie, corespunzător în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor, nivelului de educaţie şi populaţia totală din calificării şi competenţei, în scop personal, aceeaşi grupă de vârstă. civic, social şi/sau legat de carieră şi presupune luarea în prealabil a deciziei de a Gradul de participare la procesul învăţa, cu perspectiva îmbunătăţirii educaţional sau de instruire a persoanelor cunoştinţelor, informaţiilor, competenţei, de 25-64 ani se determină prin raportarea înţelegerii, calificării, comportamentului. Se populaţiei de 25-64 ani care urmează o formă desfăşoară: de instruire în ultimele patru saptămâni - în cadrul sistemului naţional de precedente interviului, la populaţia de 25-64 educaţie; ani. - în afara sistemului naţional de educaţie prin participarea la cursuri, Gradul de instruire al tinerilor de seminarii, conferinţe etc. 20-24 ani reprezintă ponderea tinerilor de 20-24 ani, absolvenţi ai unei forme de Gruparea datelor după nivelul de învăţământ de nivel educaţional cel puţin instruire absolvit s-a făcut având în vedere: mediu, în total tineri de 20-24 ani. - nivelul de învăţământ absolvit, certificat prin diplomă sau un alt act Rata de părăsire timpurie a care atestă absolvirea de studii; sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia populaţiei de Metodologia şi organizarea anchetei 15 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar Rata tinerilor neocupaţi care nu (scăzut), care nu urmează nicio formă de urmează nicio formă de educaţie sau de instruire (formală sau non-formală) în ultimele instruire reprezintă proporţia tinerilor care nu patru săptămâni precedente interviului, în urmau nicio formă de instruire - formală sau total populaţie de 18-24 ani. non-formală - şi nici nu lucrau, în totalul tinerilor din aceeaşi grupă de vărstă. Repartizarea populaţiei în profil teritorial s-a realizat conform criteriilor Regulamentului 1059/2003, privind stabilirea unei clasificări comune a unităţilor teritoriale statistice şi a reglementărilor europene emise de EUROSTAT, corespunzătoare Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS). Informaţiile prezentate în lucrare sunt structurate la nivel: ✓ naţional (NUTS0); ✓ macroregiune (NUTS1); ✓ regiune de dezvoltare (NUTS2). Componenţa macroregiunilor (NUTS1) şi a regiunilor de dezvoltare (NUTS2) din România este următoarea: MACROREGIUNI / REGIUNI DE DEZVOLTARE / JUDEŢE 1. MACROREGIUNEA UNU 1.1. REGIUNEA NORD-VEST 1.2. REGIUNEA CENTRU Bihor Alba Bistriţa-Năsăud Braşov Cluj Covasna Maramureş Harghita Satu Mare Mureş Sălaj Sibiu 2. MACROREGIUNEA DOI 2.1. REGIUNEA NORD-EST 2.2. REGIUNEA SUD-EST Bacău Brăila Botoşani Buzău Iaşi Constanţa Neamţ Galaţi Suceava Tulcea Vaslui Vrancea 3. MACROREGIUNEA TREI 3.1. REGIUNEA SUD MUNTENIA 3.2. REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV Argeş Municipiul Bucureşti Călăraşi Ilfov Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman 4. MACROREGIUNEA PATRU 4.1. REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA 4.2. REGIUNEA VEST Dolj Arad Gorj Caraş-Severin Mehedinţi Hunedoara Olt Timiş Vâlcea 16 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 3. Sfera de cuprindere a anchetei 6. Planul de sondaj Sfera de cuprindere a anchetei este populația Ancheta s-a realizat pe un eşantion aleator rezidentă din gospodăriile private. Astfel, au de locuinţe, reprezentativ la nivelul ţării şi pe făcut obiectul anchetei, persoanele cu regiuni, utilizându-se un plan de sondaj în reşedinţa obişnuită pe teritoriul României două trepte. pentru o perioadă de 12 luni şi peste, Reprezentativitatea se referă atât la structura membre ale gospodăriilor din locuințele gospodăriilor, cât şi la distribuţia populaţiei pe selectate. medii, sexe şi grupe de vârstă. Diferenţele de structură, care apar datorită Prin gospodărie se înţelege grupul de două situaţiei din teren la momentul realizării sau mai multe persoane care locuiesc anchetei, sunt anulate prin aplicarea unor împreună în mod obișnuit şi care se procedee de ajustare în funcţie de rata de gospodăresc (fac menajul) în comun, non-răspuns pe medii de rezidenţă şi în participând în totalitate sau parţial la funcţie de distribuţia populaţiei pe medii, sexe formarea veniturilor şi la cheltuirea lor. şi grupe de vârstă, distribuţii obţinute din Persoana care nu aparţine de o gospodărie şi surse exhaustive de cercetare demografică. care declară că locuieşte şi se gospodăreşte Planul de sondaj s-a bazat pe construirea, în singură se consideră gospodărie formată prima treaptă, a Eşantionului Multifuncţional dintr-o singură persoană. de Zone Teritoriale (eşantionul “master” Persoanele care locuiesc, pentru o perioadă EMZOT) constituit din 792 centre de de 12 luni sau mai mare, în unități de locuit în cercetare (unităţi primare de eşantionare), comun (cămine de bătrâni, de persoane cu repartizate în toate judeţele şi sectoarele dizabilităţi, cămine muncitoreşti, sanatorii Municipiului Bucureşti. EMZOT a fost realizat etc.) nu sunt cuprinse în anchetă. pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din martie 2011. 4. Metoda de înregistrare În treapta a doua au fost selectate 28512 de locuinţe/trimestru cu toate gospodăriile care Datele au fost colectate prin metoda le compun. interviului faţă-în-faţă. Înregistrarea Eşantionul este construit pe baza unui informaţiilor în chestionarele anchetei s-a procedeu de înnoire parţială a eşantionului realizat prin intervievarea persoanelor de trimestrial (“schema rotaţională 2-2-2”), care 15 ani şi peste, la domiciliul gospodăriilor din are ca principiu de bază următoarea tehnică: locuinţele cercetate. o locuinţă este cercetată două trimestre Interviurile proxy au fost permise, rata consecutive, este scoasă temporar din interviurilor proxy fiind de 32,9%. cercetare următoarele două trimestre, este reintrodusă în cercetare următoarele două 5. Perioada de referinţă şi de trimestre, apoi este scoasă definitiv din înregistrare cercetare. Aşadar, o locuinţă este gestionată 6 trimestre, fiind intervievată de 4 ori. Interviurile au fost repartizate uniform de-a Conform schemei aplicate, în fiecare lungul trimestrului, realizându-se o cercetare trimestru se păstrează în eşantion 50% din continuă. locuinţele trimestrului anterior, 25% din Perioada de referinţă (pentru marea locuinţele cercetate cu două trimestre în majoritate a întrebărilor) a fost o săptămână urmă, iar restul de 25% sunt locuinţe absolut prestabilită, de luni până duminică inclusiv. noi. Astfel se păstrează şi o acoperire de Înregistrarea datelor s-a realizat de regulă în 50% a eşantioanelor de la un trimestru al săptămâna ulterioară celei de referinţă. unui an la acelaşi trimestru al anului Pentru anumite întrebări există şi alte precedent. perioade de referinţă: ultimile patru săptămâni, ultimul an, următoarele două săptămâni, ultimele trei luni din anul curent sau din perioada corespunzătoare din anul precedent. Metodologia şi organizarea anchetei 17 Prin implementarea acestei scheme s-a Pentru determinarea acestor coeficienţi au urmărit: fost parcurse următoarele etape: micşorarea ratei de non-răspuns şi a calculul ponderilor de bază: erorilor ce pot rezulta din anchetările - ponderea de bază atribuită unei repetate (atât ale celor care răspund, locuinţe reprezintă inversul cât şi ale celor care intervievează); probabilităţii generale de includere a locuinţei în eşantionul anchetei; evitarea împovărării aceloraşi grupuri - toate gospodăriile dintr-o locuinţă de locuinţe prin păstrarea în cercetare “împrumută” ponderea de bază a perioade lungi de timp; locuinţei respective. echilibrarea cerinţelor de calitate tratarea non-răspunsurilor totale: pentru estimatorii caracteristicilor cercetate la un moment dat şi în timp; - se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, îmbunătăţirea estimaţiilor pentru utilizând ca variabile explicative evaluarea schimbărilor în timp (de la judeţul şi mediul de rezidenţă; un trimestru la altul şi de la un an la - în această etapă, ponderile de altul); bază ale gospodăriilor repondente reducerea discontinuităţilor în seriile sunt ajustate cu inversul ratei de de timp. răspuns. redresarea eşantionului şi calculul 7. Extinderea rezultatelor ponderilor finale: - redresarea este realizată în scopul În fiecare trimestru din anul 2023, extinderea de a îmbunătăţi calitatea rezultatelor obţinute din anchetǎ, la nivelul estimaţiilor printr-o ajustare finală întregii ţǎri, s-a realizat pe baza coeficienţilor a ponderilor în etapa precedentă; atribuiţi persoanelor din gospodǎriile care fac - metoda de redresare folosită este parte din eşantion şi au rǎspuns la interviu. cunoscută sub numele de La calcularea acestor coeficienţi s-a avut în calibrare. Calibrarea se realizează vedere rata de non-rǎspuns trimestrialǎ, la nivel de regiune de dezvoltare populaţia rezidentă din gospodăriile private utilizând ca variabile populaţia pe ale populației şi distribuţia acesteia, pe sexe, sexe şi grupe de vârstă, mediul de grupe de vârstǎ, medii de rezidenţǎ şi regiuni rezidenţă şi numărul total de la 1 ianuarie pentru trimestrele I şi II, gospodării. Utilizarea acestei respectiv la 1 iulie pentru trimestrele III şi IV. metode conduce la creşterea gradului de precizie al estimaţiilor. Ratele de rǎspuns înregistrate în anul 2023 au avut următoarele valori: 87,69% în Extinderea rezultatelor şi calculul indicatorilor trimestrul I, 87,38% în trimestrul II, 87,02% în care măsoară precizia estimațiilor s-a realizat trimestrul III și 87,26% în trimestrul IV. La utilizând pachetul R - ReGenesees5). nivelul anului 2023 rata de non-răspuns a fost de 12.66%, rata de refuz de 2,81% şi rata de non-contact de 6,82%. Datele anuale extinse pentru 2023 s-au obţinut ca medie aritmeticǎ a datelor trimestriale extinse. 5)Zardetto D (2015). “ReGenesees: an Advanced R System for Calibration, Estimation and Sampling Error Assessment in Complex Sample Surveys.” Journal of Official Statistics, 31(2), 177 – 203 Zardetto D (2024). “ReGenesees: R Evolved Generalized Software for Sampling Estimates and Errors in Surveys.” R package version 2.4. 18 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 Pentru anul 2023, valorile şi intervalele de încredere pentru principalii indicatori sunt prezentate în următoarele tabele: Ponderea şomerilor în total Rata de ocupare (15-74 ani) Rata şomajului la tineri 15-24 ani populaţie 15-74 ani Interval de Interval de Interval de Valoare Valoare Valoare încredere încredere încredere 53,5% 52,34 - 54,60 3,2% 2,58 - 3,75 21,8% 18,17 - 25,39 Ponderea şomerilor în total populaţie 15-74 ani pe regiuni de dezvoltare (NUTS2) Valoare Interval de încredere REGIUNEA NORD-VEST 1,8 0,86 - 2,68 REGIUNEA CENTRU 2,5 1,28 - 3,63 REGIUNEA NORD-EST 3,3 2,00 - 4,68 REGIUNEA SUD-EST 4,8 1,62 - 7,89 REGIUNEA SUD MUNTENIA 4,4 2,99 - 5,85 REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 1,9 1,46 - 2,23 REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA 4,9 2,50 - 7,21 REGIUNEA VEST 1,5 0,63 - 2,38 * * * Organizarea practică şi conducerea anchetei în teren s-a făcut de către Institutul Naţional de Statistică prin direcţiile teritoriale de statistică. Metodologia şi organizarea anchetei 19  Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin anchetele trimestriale asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), desfăşurate în anul 2023. Datele anuale s-au calculat ca medii aritmetice ale datelor trimestriale extinse. Rezultatele detaliate sunt prezentate în tabelele din lucrare. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării. În anul 2023 populaţia activă era de 8152,1 mii persoane, din care 94,4% persoane ocupate şi 5,6% şomeri *). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,0%. Acest indicator a avut valori mai mari la bărbaţi (71,7%, faţă de 54,3% la femei) şi ȋn mediul urban (68,6%, faţă de 57,1% în mediul rural). Erau ocupaţi 18,7% dintre tineri (15-24 ani) şi 51,0% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani). Rata de ocupare pentru persoanele de 15-64 ani a fost mai ridicată în cazul celor cu studii superioare (89,8%) decât în cazul celor cu studii medii (65,6%) şi al celor cu nivel scăzut de educaţie (36,9%). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,7%. Valorile au fost mai mari pentru populaţia de sex masculin (78,2% faţă de numai 59,1% pentru populaţia de sex feminin) şi pentru persoanele din mediul urban (74,7% faţă de 62,3% pentru persoanele din mediul rural). Rata şomajului a fost de 5,6%. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate a fost de 0,8 puncte procentuale (5,9% la bărbaţi faţă de 5,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale de 5,8 puncte procentuale (8,8% în mediul rural faţă de 3,0% în mediul urban). Nivelul cel mai ridicat al ratei şomajului (21,8%) s-a înregistrat în rândul tinerilor (15-24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 4,9%, respectiv 14,6%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru cei cu studii superioare (1,6%). Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,2%. Ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în totalul şomerilor a fost de 38,5%. Şomajul pe termen lung a înregistrat valori destul de apropiate pe sexe (37,9% în cazul bărbaţilor şi 39,5% în cazul femeilor), dar diferenţiate pe medii (47,1% în mediul urban şi 35,0% în mediul rural). Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 11,1%, incidenţa şomajului de lungă durată în rândul acestora fiind de 51,0%. *) Definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. 1. Caracteristici generale În anul 2023, principalele categorii de populaţie după participarea la activitatea economică se prezintă astfel: Figura 1 - Categorii de populaţie în anul 2023 Populaţia de 15 ani şi peste Total ------------------------------- 15838,1 mii % feminin:----------------------------------- 52,1 % urban:------------------------------------- 52,2 %15-24 ani:--------------------------------- 12,6 Populaţia ocupată Salariaţi Total: --------------------------------- 7696,5 mii Total: -------------------- 6576,5 mii % feminin: ------------------------------------- 42,7 % feminin: ---------------------- 44,3 % urban: --------------------------------------- 56,3 % urban: ------------------------ 62,1 %15-24 ani: ------------------------------------ 4,9 % 15-24 ani: --------------------- 4,4 Populaţia ocupată cu program complet Patroni şi lucrători pe cont Total: ---------------------------------- 7413,6 mii propriu % feminin: ------------------------------------- 42,9 din Total: ----------------------682,4 mii % urban: --------------------------------------- 57,9 care % feminin: ---------------------- 24,0 % 15-24 ani: ----------------------------------- 4,7 % urban: ------------------------ 29,9 Populaţia ocupată cu program parţial Lucrători familiali Total: ------------------------------------ 282,9 mii neremuneraţi % feminin: ------------------------------------- 37,9 Total: ----------------------154,7 mii % urban: --------------------------------------- 14,5 % feminin: ---------------------- 64,3 % 15-24 ani: ----------------------------------- 9,1 % urban: -------------------------- 2,5 Şomeri Total: ------------------------------------ 455,6 mii % feminin: ------------------------------------- 38,9 % urban: --------------------------------------- 29,2 % 15-24 ani: ---------------------------------- 22,8 Şomeri cu durata şomajului < 1 an Total: ------------------------------------ 280,1 mii % feminin: ------------------------------------- 38,3 % urban: --------------------------------------- 25,1 % 15-24 ani: ---------------------------------- 25,9 Şomeri pe termen lung (1 an şi peste) Pensionari şi beneficiari de Total: ------------------------------------ 175,5 mii ajutor social % feminin: ------------------------------------- 39,9 Total: ---------- 4393,7 4320,7mii % urban: --------------------------------------- 35,8 % feminin: -------------------- 58,9 % 15-24 ani: ---------------------------------- 18,0 % urban: ------------------------ 55,6 % 15-24 ani: ------------------ (0,0) Elevi, studenţi Populaţia inactivă de 15 ani şi peste din Total: -------------------- 1322,6 mii Total: ----------------------------------- 7686,0 mii % feminin: ---------------------- 50,4 care % urban: ------------------------ 56,6 % feminin: ------------------------------------- 62,4 % urban: --------------------------------------- 49,5 % 15-24 ani:-------------------- 97,3 % 15-24 ani: ---------------------------------- 19,8 Casnice Total: -------------------- 1347,1 mii % feminin: ---------------------- 97,3 urban: ---------------------------- 34,4 % 15-24 ani:---------------------- 9,7 Rezultatele anchetei 25 În anul 2023, 52,0% din populaţia ţării locuia Populaţia în vârstă de muncă (12075,8 mii în mediul urban, 43,2% erau persoane active, persoane) reprezenta 64,0% din populaţia iar o pondere de 40,8% era deţinută de totală. Din totalul acestei categorii de persoanele ocupate. populaţie, 63,0% erau persoane ocupate, 3,8% şomeri şi 33,2% persoane inactive. Raportul de dependenţă economică, exprimat prin numărul persoanelor neocupate Din totalul populaţiei ţării, 83,9% erau (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane de 15 ani şi peste; 52,2% dintre persoane ocupate, a fost în anul 2023 de acestea trăiau în mediul urban. Structura pe 1452,4‰, înregistrând o creștere faţă de anul sexe a acestei categorii de populaţie se precedent (1425,3‰). caracterizează printr-o uşoară preponderenţă feminină (1089 femei la 1000 bărbaţi). Un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin În figura 2 este prezentată structura pe grupe (1963,2‰, faţă de 1072,2‰ în cazul de vârstă a populaţiei de 15 ani şi peste, bărbaţilor) şi pentru cele din mediul rural pentru principalele categorii de populaţie: (1695,2‰ comparativ cu 1264,0‰ în mediul persoane ocupate, şomeri şi persoane urban). inactive din punct de vedere economic. Figura 2 - Distribuţia populaţiei de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2023 - mii persoane - 65 ani şi > 55-64 ani 45-54 ani 35-44 ani 25-34 ani 15-24 ani 2450 2100 1750 1400 1050 700 350 0 0 350 700 1050 1400 1750 2100 2450 Masculin Feminin Persoane ocupate Şomeri Persoane inactive Nivelul de educaţie al populaţiei Repartizarea populaţiei de 15 ani şi peste Absolvenţii învăţământului mediu aveau, de după nivelul de educaţie relevă faptul că asemenea, în majoritate, domiciliul în mediul peste jumătate (57,7%) avea nivel mediu de urban (56,3%), iar în ceea ce priveşte educaţie. distribuţia pe sexe, ponderea principală era Persoanele cu nivel scăzut de educaţie deţinută de bărbaţi (52,0%). reprezentau 28,6% din totalul populaţiei de 15 ani şi peste, iar cele cu studii superioare Populaţia în vârstă de 30-34 ani cu nivel deţineau o pondere de 13,7%. Majoritatea superior de instruire reprezenta 22,8% din absolvenţilor învăţământului superior totalul populaţiei aparţinând acestei grupe de domiciliau în mediul urban (82,9%) şi erau vârstă. Pe sexe, valorile indicatorului au fost femei (54,7%). 26 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 relativ apropiate (27,1% pentru persoanele de Persoanele cu studii superioare deţineau o sex feminin şi 18,6% pentru cele de sex pondere de 18,6%; pe sexe proporţia a fost masculin), diferenţa pe medii de rezidenţă fiind apropiată (16,6% pentru persoanele de sex însă semnificativă (34,6% în mediul urban faţă masculin şi 20,6% pentru cele de sex feminin). de 9,8% în mediul rural). Diferenţe mai accentuate s-au înregistrat tot pe medii de rezidenţă: 29,4% pentru Distribuţia populaţiei în vârstă de 25-64 ani persoanele cu domiciliul în mediul urban faţă după nivelul şcolii de cel mai înalt grad de 6,6% pentru persoanele cu domiciliul în absolvite arată că, în anul 2023, majoritatea mediul rural. persoanelor din această grupă de vârstă (61,8%) avea nivel mediu de educaţie. Tabelul 1 - Structura persoanelor în vârstă de 25-64 ani după nivelul de educaţie, pe sexe şi medii, în anul 2023 Total Masculin Feminin Urban Rural TOTAL PERSOANE ÎN VÂRSTĂ DE 25-64 ANI 10074,2 5056,0 5018,2 5319,6 4754,6 (mii persoane) Nivelul şcolii absolvite - în % faţă de total - Superior (universitar de scurtă şi lungă durată, 18,6 16,6 20,6 29,4 6,6 inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare) Mediu (postliceal de specialitate, liceal inclusiv 61,8 64,9 58,6 62,0 61,5 treapta I şi profesional, complementar sau de ucenici) Scăzut (gimnazial, primar şi fără şcoală) 19,6 18,5 20,8 8,6 31,9 Tinerii în vârstă de 20-24 ani cu nivel de feminin. Pe medii, diferenţa a fost de 20,8 educaţie cel puţin mediu reprezentau 81,3% puncte procentuale în favoarea mediului din totalul tinerilor aparţinând acestei grupe de urban (92,4% faţă de 71,6% în mediul rural). vârstă. Pe sexe, această proporţie a avut valori apropiate: 81,8% pentru persoanele de sex masculin şi 80,9% pentru cele de sex Participarea la instruire a populaţiei de 15 ani şi peste Din populaţia de 15 ani şi peste, în luna În anul 2023, gradul de participare la premergătoare intervievării, un procent de procesul educaţional sau de instruire al 12,8% a urmat o formă de instruire în cadrul persoanelor de 25-64 ani era de 6,7%. sistemului naţional de educaţie sau în afara acestuia. Rata de părăsire timpurie a sistemului Pe sexe, proporţia a fost diferențiată, educaţional de către tinerii în vârstă de înregistrându-se valori de 13,4% pentru 18-24 ani (proporţia populaţiei de 18-24 ani cu persoanele de sex masculin şi 12,2% pentru nivel scăzut de educaţie, care nu urma nici o cele de sex feminin. formă de instruire, formală sau non-formală, în Pe medii, valorile au fost de 14,9% pentru ultimele patru săptămâni precedente persoanele din mediul urban faţă de 10,5% interviului, în total populaţie de 18-24 ani) a pentru persoanele din mediul rural. fost în anul 2023 de 16,6%. Această rată a Gradul de participare la cel puţin o formă de avut valori apropiate pe sexe (16,5% în cazul instruire a fost de 8,8% pentru persoanele bărbaţilor şi 16,7% în cazul persoanelor de ocupate, 2,8% pentru şomerii BIM şi 17,3% sex feminin), dar a înregistrat diferenţe pentru persoanele inactive de 15 ani şi peste. semnificative pe medii de rezidenţă (25,3% în mediul rural faţă de 7,0% în mediul urban). Rezultatele anchetei 27 Rata tinerilor neocupaţi care nu urmeazǎ femeilor (19,6% faţă de 13,6% în cel al nicio formă de educaţie sau de instruire bărbaţilor) şi în cazul celor rezidenţi în mediul (calculată pentru grupa de vârstă 15-24 ani) a rural (22,4% faţă de 10,2% pentru tinerii din fost în anul 2023 de 16,5%, mai mare în cazul mediul urban). Tabelul 2 - Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire, în anul 2023 % Total Masculin Feminin Urban Rural TOTAL PERSOANE ÎN VÂRSTĂ DE 15-34 ANI 20,6 13,7 27,9 13,2 28,0 15-24 ani 16,5 13,6 19,6 10,2 22,4 15-19 ani 10,4 10,5 10,4 6,3 14,5 20-24 ani 23,5 17,2 30,2 14,9 31,0 25-29 ani 25,3 15,0 36,1 17,1 33,2 30-34 ani 24,1 12,7 35,9 14,9 34,1 Instruirea în cadrul sistemului naţional de educaţie În anul 2023, numărul persoanelor care au Din totalul celor care au urmat o formă de urmat o formă de instruire în cadrul sistemului instruire în cadrul sistemului naţional de naţional de educaţie a fost de 1373,5 mii educaţie, persoanele ocupate au reprezentat persoane; dintre acestea, ponderile majoritare 3,3%, iar şomerii numai 0,4%. au fost deţinute de persoanele cu domiciliul în mediul urban (57,2%) şi de tineri (95,6%). Pe Peste jumătate dintre persoanele care au sexe, ponderile au avut valori apropiate urmat o formă de învăţământ (52,6%) au (50,5% pentru feminin şi 49,5% pentru aprofundat cunoştinţe de nivel liceal. masculin). Instruirea în afara sistemului naţional de educaţie În afara sistemului naţional de educaţie, în simultan şi în afara şi în cadrul sistemului ultimele patru săptămâni (care au precedat naţional de educaţie; preponderente în interviul) au fost organizate diferite forme de această din urmă categorie au fost persoanele instruire (cursuri, seminarii, conferinţe etc.) la cu domiciliul în mediul urban (72,4%) şi cele care au participat 792,2 mii persoane în vârstă de sex feminin (52,9%). de 15 ani şi peste. Dintre participanţi, 69,3% Pentru cea mai recentă formă de instruire domiciliau în mediul urban, 21,5% erau tineri urmată, în 87,1% din cazuri, scopul urmărit (15-24 ani), 51,0% erau bărbaţi, iar 80,6% prin continuarea studiului în afara sistemului persoane ocupate. naţional de educaţie a vizat latura Din totalul persoanelor participante la o astfel profesională. de formă de educaţie, 18,4% s-au instruit 28 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 2. Populaţia activă În anul 2023, populaţia activă a fost de Rata de activitate a persoanelor adulte 8152,1 mii persoane, în scădere (-118,8 mii (25-54 ani) de 82,0% a fost cu mult mai mare persoane) faţă de anul 2022. comparativ cu alte grupe de vârstă (2,3% Ponderi majoritare în totalul populaţiei active pentru persoanele de 65 ani şi peste, 23,9% le deţineau persoanele cu nivel mediu de pentru tinerii de 15-24 ani şi 53,1% în cazul instruire (63,3%), cele de sex masculin persoanele în vârstă de 55-64 ani). (57,5%) şi cele cu domiciliul în mediul urban Pentru bărbaţii în vârstă de 35-44 ani rata de (54,8%). activitate a atins nivelul cel mai ridicat (93,3%). Dintre persoanele active, 99,0% erau în vârstă de muncă (15-64 ani). Tinerii reprezentau 5,8% din populaţia activă, Rata de activitate a populaţiei în vârstă de aproape două treimi dintre aceştia (65,8%) muncă (15-64 ani), calculată ca pondere a având domiciliul în mediul rural. populaţiei active în vârstă de muncă în populaţia totală în vârstă de muncă, a fost în anul 2023 de 66,8% şi a înregistrat niveluri mai Rata de activitate a populaţiei în vârstă de ridicate pentru populaţia masculină (76,3%, 20-64 ani a fost de 72,5%. faţă de 57,2% pentru populaţia feminină) şi Acest indicator a înregistrat valori mai ridicate pentru cea din mediul urban (70,7%, faţă de pentru persoanele de sex masculin (82,8% 62,6% în mediul rural). faţă de 62,2% pentru persoanele de sex feminin). Pe medii de rezidenţă, indicatorul a înregistrat În funcţie de nivelul de instruire, cele mai valori apropiate (76,8% în urban şi 67,9% în active din punct de vedere economic erau rural). persoanele în vârstă de 15-64 ani cu nivel de educaţie superior (universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, Figura 3 - Rata de activitate a populaţiei în postdoctorat şi studii postuniversitare), rata de vârstă de muncă pe sexe şi medii, în anul activitate a acestora fiind de 91,2%. 2023 Persoanele cu nivel mediu de educaţie (postliceal de specialitate, liceal, inclusiv 80.0 - % - 76.3 treapta I şi profesional, complementar sau de 66.8 70.7 ucenici) erau active pe piaţa forţei de muncă 62.6 în proporţie de 68,9%. 60.0 57.2 Participarea la activitatea economică a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (gimnazial, primar şi fără şcoală) a fost de 40.0 numai 43,4%. Pe măsură ce scade nivelul de educaţie al persoanelor în vârstă de muncă, discrepanţele 20.0 pe sexe şi medii se adâncesc. 0.0 Total Masculin Feminin Urban Rural Rezultatele anchetei 29 Figura 4 - Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă după nivelul de educaţie, pe sexe şi medii, în anul 2023 -%- -%- 100 93.1 100 92.0 77.9 80 89.7 80 87.4 69.0 60.2 60 60 68.8 47.4 59.0 40 40 32.3 27.6 20 20 Superior Mediu Scăzut Superior Mediu Scăzut Masculin Feminin Urban Rural 3. Populaţia ocupată În anul 2023, populaţia ocupată cuprindea Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 7696,5 mii persoane, în scădere cu 110,0 mii 20-64 ani a fost de 68,7%, înregistrând valori faţă de anul 2022; dintre acestea, persoanele mai mari pentru persoanele de sex masculin în vârstă de muncă (15-64 ani) reprezentau (78,2% faţă de numai 59,1% pentru 98,9%. persoanele de sex feminin). Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare în Figura 5 - Rata de ocupare a populaţiei mediul urban a fost de 74,7%, faţă de 62,3% în vârstă de muncă pe sexe şi medii, în în mediul rural. anul 2023 Cea mai mare rată de ocupare s-a înregistrat 80.0 - % - la bărbaţii din grupa de vârstă 35-44 ani 71.7 68.6 (88,6%). 63.0 60.0 54.3 57.1 Rata de ocupare a persoanelor care aparţin grupei de vârstă 55-64 ani a fost de 51,0% şi a avut o valoare mai mare pentru persoanele 40.0 de sex masculin (62,8%, faţă de 40,3% pentru femei), dar şi pentru cele din mediul urban (54,6% faţă de 46,7% în mediul rural). 20.0 Gradul de ocupare a populaţiei de 65 ani şi peste a fost de 2,2% (3,4% pentru bărbaţi şi 0.0 Total Masculin Feminin Urban Rural 1,4% pentru femei). Pentru această grupă de vârstă s-au înregistrat discrepanţe și între cele două medii Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de de rezidenţă: în mediul rural rata de ocupare a muncă (proporţia persoanelor ocupate în fost de 3,1%, faţă de numai 1,4% în mediul vârstă de muncă în populaţia totală în vârstă urban. de muncă) a fost de 63,0%, având valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin (71,7%, faţă de numai 54,3% în cazul femeilor) şi pentru cele din mediul urban (68,6% faţă de 57,1% în mediul rural). 30 Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj - anul 2023 Rata de ocupare la persoanele tinere (15-24 acestora constatându-se diferenţe mai ales pe ani) a fost de 18,7% şi a înregistrat o valoare sexe (18,2 puncte procentuale în favoarea mult mai ridicatǎ la cele de sex masculin persoanelor de sex masculin), dar şi între (23,4%) decât la cele de sex feminin (13,7%). mediile de rezidenţă (cu 3,3 puncte procentuale mai mult pentru persoanele din Analiza după nivelul de instruire reflectă mediul urban faţă de cele din rural). faptul că rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani) cu nivel superior Dintre persoanele de 15-64 ani cu nivel scăzut de educaţie a fost de 89,8%. de educaţie, doar 36,9% erau ocupate, în acest caz, cea mai mare discrepanţă (27,7 Pe sexe, rata de ocupare a bărbaţilor cu studii puncte procentuale) înregistrându-se pe sexe: superioare o depăşea cu 3,2 puncte pentru persoanele de sex masculin rata de procentuale pe cea a femeilor cu acelaşi nivel ocupare a fost de 51,2%, față de 23,5% în de educaţie, iar pe medii, s-au înregistrat 5,5 cazul persoanelo