EIA CURS 1 2024-2025 PDF

ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CAROL DAVILA Conf. Univ. Dr. Psiholog Monica Licu [email protected] Agenda 01 02 03 Prezentarea Fundamentele tematicii și a eticii moderne Dezvol...

ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CAROL DAVILA Conf. Univ. Dr. Psiholog Monica Licu [email protected] Agenda 01 02 03 Prezentarea Fundamentele tematicii și a eticii moderne Dezvoltarea obiectivelor morală – între generale ale psihologie, cursului morală și cultură 01 Prezentarea tematicii și a obiectivelor generale ale cursului Obiective Înțelegerea utilității conceptelor din perspectiva rolului de student/viitor medic; Dezvoltarea unui sistem individual de valori în armonie cu cele ale organizației academice; Dezvoltarea și asumarea unei gândiri critice și a unui algoritm decizional ce poate oferi studentului răspunsuri și strategii de acțiune adecvate în diverse situații specifice mediului academic sau sanitar. Evaluare Continuă/formativă – LP- fiecare grupă va prezenta câte un proiect din tematica propusă – 10% din nota finală; Finală/ sumativă – colocviu – ianuarie – 25 întrebări cu 4 variante de răspuns, dintre care una corectă – 30 min; 10 răspunsuri corecte nota 5 – 90% din nota finală. Date curs + LP Seria 6 (9 grupe)– 16 oct; 30 oct.; 13 noi.; 27 noi.; 11 dec.; 8 ian – evaluare finală – test grilă ; Seria 8 (9 grupe) – 23 oct.; 6 noi.; 20 noi:, 4 dec.; 18 dec.; 15 ian – evaluare finală – test grilă; Seria 4 (9 grupe) – 17 oct.; 31 oct.; 14 noi.; 28 noi.; 12 dec.; 09 ian – evaluare finală – test grilă; Seria 7 (9grupe) – 24 oct.; 7 noi:, 21 noi; 5 dec.; 19 dec.; 16 ian – evaluare finală – test grilă.  02 Fundamentele eticii moderne - Aplicații în domeniul academic/ medical Etica academică în mediul medical Etica a fost dintotdeauna o componentă esențială a practicii medicale; Principiile etice - respectul individului, consimțământul liber exprimat, confidențialitatea – constituie fundamentul relației medic - pacient; Învățarea eticii – pregătirea studenților în recunoașterea situațiilor dificile și în răspunsul la acestea, utilizând principiile raționale; Etica este importantă în relațiile medicului cu societatea și cu colegii săi, ca și în activitatea de cercetare științifică.; Etica – ramură a filosofiei axată pe studiul principiilor morale, care definesc un standard de conduită umană pentru un individ, un grup, o cultură. Etica și medicina Etica face parte integrată din medicină încă din sec V î. C. – când Hipocrate a fost considerat fondatorul eticii medicale; Exersarea medicinei – implică principiul etic de plasare a interesului pacientului mai presus de interesul medicului; Etica a fost și este influențată de evoluția drepturilor umane; Într-o diversitate culturală cu tradiții morale numeroase, reperul rămâne corpul de drepturi umane agreate prin acorduri internaționale; Drepturile omului – fundamentul unei etici medicale – respectate dincolo de frontierele naționale și culturale. Repere istorice ale drepturilor omului Declarația Universală a Drepturilor Omului – 1948; Convenția Europeană a Drepturilor Omului – 1950; Tratatul de la Lisabona – 2000 – Carta Drepturilor Fundamentale a UE- conține 50 drepturi politice, sociale, economice, împărțite în 6 categorii: demnitatea umană, libertățile, egalitatea, solidaritatea, drepturi cetățenești, justiția. Etica medicală și dreptul Legi care reglementează modul în care medicii trebuie să se raporteze la problemele ce țin de etică în îngrijirea pacienților și în cercetare; Organisme (CMR) – autorizează exersarea profesiei și sunt abilitate să aplice sancțiuni medicilor care nu respectă principiile etice; Etica și legislația nu sunt identice; Adesea etica enunță norme de comportament mai înalte decât legislația; Legislația diferă considerabil de la o țară la alta. Etica și morala Unul dintre obiectivele tradiționale ale eticii este cel de a identifica tipurile de criterii în funcție de care putem distinge între ceea ce este moral și ceea ce este imoral; Etica academică – problema care se pune este aceea de a distinge între ceea ce este moral corect și incorect în cazul acțiunilor pe care le întreprindem ca membri ai comunității academice; Etica medicală – particularitățile – valorile de compasiune, competență, autonomie. Etica și religia Religia nu este același lucru cu moralitatea, deși sunt voci care consideră că religia este un sistem de reguli etice sau chiar că etica se reduce la religie, pentru că primii pași în educația morală au fost de învățare a celor 10 porunci; Etica și religia răspund la întrebări diferite; Etica - Ce acțiuni sunt bune în sine? Ce datorii morale avem? Cum arată un om virtuos? Religia - Ce se întâmplă cu noi după moarte? Există o divinitate dincolo de lumea în care trăim? La Întrebarea comună - Cum să ne comportăm? – religia este interesată de acest aspect din perspectiva evitării ajungerii în iad. Moralitatea și legalitatea Sunt concepte diferite; Ușor de confundat, mai ales că există adesea așteptarea ca legile să fie drepte și în conformitate cu valorile morale universale; Legile – codifică și impun, prin sancțiuni juridice, o serie de reguli considerate a fi esențiale pentru bunul mers al unei societăți; În condiții ideale, ceea ce este legal este și moral, dar în viața reală legile sunt convenții ce pot fi schimbate într-un mod în care valorile morale nu pot fi schimbate; Standardele morale sunt cele care ne ajută să corectăm legile atunci când sunt făcute de oameni și instituții deviante. Provocări etice în medicină Îngrijirea la finalul vieții Conflicte de interese Tehnologia în medicină Cultural sensitivity Etc. Autonomia și alegerea finalului vieții Exersarea autonomiei personale în fața bolilor terminale, în fața suferinței cronice Dar unde tragem linia? Dreptul de a muri demn? Nu presupune însă demnitatea respect pentru inviolabilitatea vieții umane/corpului uman? Îngrijirea la finalul vieții Sinuciderea asistată Conflicte de interese Binele pacientului vs. Profit Influența industriei farmaceutice Alocarea de resurse Tehnologia în medicină Rolul IA Modificările genetice Protecția datelor Studiu de caz Faceți parte din comisia de etică medicală a unui spital care tocmai a primit un rinichi donat. Sunt doi pacienți care au nevoie de acest rinichi: Pacient A: O femeie de 45 de ani, mamă singură a doi copii. Ea suferă de o afecțiune cronică renală și este pe lista de așteptare pentru un transplant de trei ani. Fără transplant, prognosticul ei este sumbru. Cu toate acestea, are multiple comorbidități (diabet, hipertensiune) care ar putea complica recuperarea și ar putea reduce durata de viață a rinichiului. Pacient B: Un tânăr de 23 de ani, în stare de sănătate generală bună, exceptând insuficiența renală cauzată de o afecțiune genetică. El este pe lista de așteptare de 6 luni și se așteaptă să se recupereze complet și să trăiască mulți ani cu transplantul. Nu are familie sau persoane aflate în grija sa. Spitalul are disponibil un singur rinichi, iar ambii pacienți sunt compatibili perfect. Cum decideți? Puncte de vedere Ar trebui ca dorințele personale ale pacienților sau considerentele legate de familie să joace un rol în această decizie? Cine ar beneficia mai mult de transplant în termeni de supraviețuire și calitatea vieții? Cum se poate minimiza răul? Este corect să se prioritizeze pacientul mai tânăr, care probabil va trăi mai mult, sau mama care are copii în întreținere? Ce trăsături de caracter ar putea să influențeze decizia (de exemplu, compasiunea pentru mamă sau echitatea pentru tânărul pacient)? Concluzii Etica este și a fost întotdeauna o componentă esențială a practicii medicale; Respectul, consimțământul și confidențialitatea – principii etice ce constituie fundamentul relației medic-pacient; În timp ce tradițiile morale sunt numeroase și diferite, drepturile omului pot constitui fundamentul unei etici medicale;  03 Dezvoltarea morală – între psihologie, morală și cultură  Dezvoltarea morală Prezentarea Între psihologia conceptelor și a moralei și teoriilor de Teoria lui Teoria lui Carol cultură; dezvoltare Lawrence Gilligan, Krebs, morală; Kohlberg ; Rest;  Moralitatea este un sistem de credințe, valori, judecăți de bază care califică un act drept acceptabil sau nu; Moralitate vs. Societatea așteaptă ca cei care devin adulți să accepte un sistem de valori morale care să le Imoralitate ghideze comportamentul; Experiența arată că frontiera între moralitate și imoralitate poate să facă obiectul unei vii dezbateri publice.  A dominat cercetarea în psihologia moralei din 1958 până în anii ’80; Deși unele aspecte au fost criticate, influența sa este și azi importantă; Teoria lui Este inspirată din teoria dezvoltării cognitive stadiale a lui Jean Piaget; A fost dezvoltată supunând subiecții unei diversități Lawrence de dileme morale și analizând formele lor de raționament, care apoi au fost clasate în trei niveluri și fiecare în câte două stadii; Kohlberg Stadiile descrise sunt secvențiale (se dezvoltă în etape succesive), ireversibile (regresiile sunt rare), integrative (o persoană care a achiziționat un stadiu superior este în măsură să înțeleagă raționamentele unor persoane care au atins stadiile precedente), transculturale (valabile pentru toate culturile) și nu toți indivizii ajung în stadiile mai avansate.  Critici aduse teoriei lui Kohlberg 1. definiția repertoriului judecății morale este realizată numai în termeni ai stadiului de dezvoltare cognitivă; 2. se face referire la ineficiența noțiunii de stadiu pentru a defini judecata morală; 3. absența emoțiilor în judecata morală; 4. ultimele stadii subiective; 5. nu se regăsesc în toate culturile; Criticile au condus la luarea în calcul a genului și a culturii.  Teoria lui Carol Gilligan (1982) Consideră că teoria lui LK s-a bazat numai pe subiecți bărbați și astfel pierde din vedere diferențele potențiale ale judecăților morale între femei și bărbați; Carol Gilligan apreciază că dezvoltarea morală a genului feminin se bazează pe noțiunea de îngrijire a altora și progresează către un stadiu de realizare personală, în timp ce bărbații raționează mai mult în termeni de justiție; Alți cercetători nu sunt de acord cu existența unei diferențe de raționament moral legat de gen (Jaffe & Hyde, 2000).  Modelul lui Rest El considera că un subiect ar putea alege mai multe argumente caracteristice unor stadii diferite; Propune înlocuirea termenului de stadii de dezvoltare cu scheme: schema interesului personal pentru nivelul preconvențional, schema menținerii normelor pentru nivelul convențional și schema idealurilor morale pentru nivelul postconvențional; Aceste scheme sunt activate de stimuli asociați unor experiențe/ gânduri stocate în memoria pe termen lung și permit o interpretare a realității; Propune 4 componente ale moralității: sensibilitate etică, evaluare etică, intenție etică, acțiune etică.  Modelul lui Krebs – perspectiva evoluționistă Krebs, încă din anii ‘70, propune includerea în judecata morală a empatiei, altruismului și a cooperării – viața în grup permite un nivel de cooperare ridicat între membri, ceea ce favorizează o mai bună supraviețuire pe termen lung pentru indivizii speciilor care produc puțini urmași; Apare conceptul de a conta pe alții pentru a-și îndeplini o serie de sarcini cu un impact adaptativ; cu apariția posibilă a înșelătoriei – faptul de a beneficia de aranjament fără a plăti costurile; Pot fi prioritare, în funcție de context, normele de supunere, cele de reciprocitate sau cele de solidaritate; Krebs și colaboratorii săi (2005, 2006) modifică deci demersul teoretic al lui Kohlberg în lumina unor considerații evoluționiste.  Concluzii Teoria lui Kohlberg are meritul de a aduce în discuție dezvoltarea morală, dar a fost supusă unor multiple critici; Ea a fost criticată mai ales pentru variabillele neglijate, cum ar fi: genul, cultura, emoțiile, personalitatea; Krebs a propus înlocuirea noțiunii de stadiu cu cea de norme morale, adică strategii ce permit o mai bună adaptare la contextul de cooperare dat; nu există strategii bune sau rele, ci strategii ce permit o mai bună adaptare într-un context de cooperare dat. Bibliografie Holm, S. (2022). What is the foundation of medical ethics—common morality, professional norms, or moral philosophy?. Cambridge quarterly of healthcare ethics, 31(2), 192-198. Masferrer, A. (Ed.). (2021). Criminal Law and Morality in the Age of Consent: Interdisciplinary Perspectives (Vol. 84). Springer Nature. Snyder, J. E., & Gauthier, C. C. (2008). Evidence-based medical ethics: cases for practice-based learning. Springer Science & Business Media.  Vă mulțumesc! CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo, and includes icons by Flaticon, and infographics & images by Freepik Please keep this slide for attribution