Etică și Integritate Academică - Curs

Un set de principii morale care ghidează comportamentul uman și relațiile interpersonale, în special în contextul universitar.

Capacitatea de a gândi critic, de a analiza informații din diverse surse și de a formula judecăți independente.

Un model comportamental bazat pe principii etice specifice organizației academice, care promovează integritatea, onestitatea și respectul.

O metodă de evaluare a performanței care se focusează pe progresul continuu și pe identificarea punctelor forte și a punctelor slabe.

Un sistem de evaluare care se concentrează asupra cunoștințelor asimilate la finalul unei perioade de studiu.

Respectul pentru individ, consimțământul liber exprimat și confidențialitatea sunt principiile fundamentale ale relației dintre medic și pacient.

Studierea principiilor morale care ghidează comportamentul uman. Această ramură a filozofiei definește standarde de conduită pentru indivizi, grupuri și culturi.

Plasarea interesului pacientului mai presus de interesul medicului.

Evoluția drepturilor omului influențează continuu etica medicală.

Drepturile omului sunt fundamentale pentru o etică medicală universală, respectate dincolo de frontierele naționale și culturale.

O serie de legi reglementează modul în care medicii se raportează la problemele etice în îngrijirea pacienților și în cercetare.

Organismele profesionale (ca CMR) se asigură că medicii respectă principiile etice și pot aplica sancțiuni pentru încălcarea acestora.

Normele etice pot depăși adesea legile, având o dimensiune morală mai profundă.

Influența pe care o are industria farmaceutică asupra sistemului medical, cum ar fi cercetarea, dezvoltarea și marketingul medicamentelor.

Alocarea resurselor medicale, cum ar fi bani, echipamente și personal, pentru a satisface nevoile pacienților.

Utilizarea inteligenței artificiale (IA) în diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților.

Modificările genetice care pot fi utilizate pentru a diagnostica și trata boli.

Protejarea datelor medicale ale pacienților.

Etica explorează ce acțiuni sunt bune în sine, care sunt datoriile morale și cum arată o persoană virtuoasă.

Religia nu este echivalentă cu moralitatea, dar poate influența principiile morale individuale.

Legile sunt reguli codificate și impuse prin sancțiuni juridice, în timp ce valorile morale sunt norme intrinseci.

Standardele morale pot corecta legile, asigurând că acestea sunt conforme cu valorile fundamentale ale societății.

Autonomia în îngrijirea la finalul vieții se referă la dreptul pacientului de a alege modul de a muri, chiar dacă implică decizii dificile.

Conflictele de interese în medicină apar atunci când beneficiul personal al medicului interferă cu binele pacientului.

Etica medicală se bazează pe valorile compasiunii, competenței și autonomiei.

Un sistem de credințe, valori și judecăți de bază care califică un act drept acceptabil sau nu.

Este un concept care se referă la o acțiune sau un comportament care contravine normelor morale ale societății.

Un set de teorii care încearcă să explice modul în care oamenii dezvoltă și schimbă principiile morale și judecățile pe parcursul vieții.

O teorie stadială a dezvoltării morale care se bazează pe ideea că oamenii trec prin șase stadii distincte în procesul de dezvoltare morală.

Cea mai avansată etapă a dezvoltării morale, caracterizată de principiile de dreptate și de universalitate.

Deși Kohlberg a propus o teorie generală, există multe critici ale teoriei sale, inclusiv faptul că se concentrează mai mult pe motivele morale decât pe acțiunile în sine.

Moralitatea este influențată de factori precum: experiențele de viață, cultura, religia, educația, etc.

Principiile morale sunt în continuă evoluție, influențate de o serie de factori interni și externi.

Teoria lui Kohlberg a fost criticată pentru că se bazează exclusiv pe stadiul de dezvoltare cognitivă. Acesta nu ia în considerare factori ca genul sau cultura, și nici rolul emoțiilor în judecata morală, limitându-se la judecăți subiective și universale.

Carol Gilligan argumentează că teoria lui Kohlberg ignoră diferențele de gen în judecata morală. Ea consideră că femeile se concentrează pe îngrijire și empatie, în timp ce bărbații se bazează pe principiul justiției.

Modelul lui Rest sugerează că evaluarea morală nu este un proces liniar de stadii, ci o combinație de scheme. Aceste scheme se activează în funcție de experiența individuală și permit o interpretare complexă a situațiilor.

Rest identifică patru componente esențiale ale moralității: sensibilitatea etică, evaluarea etică, intenția etică și acțiunea etică.

Krebs subliniază rolul empatiei, altruismului și cooperării în judecata morală. El argumentează că aceste trăsături sunt esențiale pentru supraviețuirea socială și ca un avantaj evolutiv.

Krebs argumentează că există trei norme morale fundamentale: supunerea, reciprocitatea și solidaritatea. Acestea sunt prioritizate în funcție de contextul social.

Teoria lui Kohlberg a fost completată de lucrările lui Rest și Krebs. Ei au extins teoria inițială prin includerea factorilor sociali, culturali și evolutivi, precum și a componentelor emoționale și comportamentale ale judecății morale.

Modelul lui Rest și teoria lui Krebs demonstrează că judecata morală este un proces dinamic și complex, influențat de o serie de factori psihologici, sociali și culturali.