Drept civil - Definiție și Principii PDF

Înțelesul și definiția noțiunii de drept civil Domeniul dreptului civil Principiile dreptului civil Aspecte comparative între dreptul civil și alte ramuri de drept Norma juridică -- definiție \- structură \- trăsături caracteristice \- clasificare Noțiunea de drept civil provine din *ius...

Înțelesul și definiția noțiunii de drept civil Domeniul dreptului civil Principiile dreptului civil Aspecte comparative între dreptul civil și alte ramuri de drept Norma juridică -- definiție \- structură \- trăsături caracteristice \- clasificare Noțiunea de drept civil provine din *ius civile,* partea componentă a sistemului de drept roman Accepțiuni ale noțiunii de *drept civil:* * Una dintre ramurile sistemului de drept obiectiv și pozitiv (*care poate face obiectul său de cercetare cu scopul de a identifica, examina și prezenta celor interesați conexiunile cu întregul sistem de drept din care face parte precum și specificul acesteia) * Drept subiectiv* (puterea conferită de lege unui subiect de drept de a avea o anumită atitudine sau comportament în raport cu alte persoane) * Disciplină de studiu* Sisteme de drept COMMON --LAW (format în Anglia și extins în SUA, Noua Zeelandă, Canada, Australia, etc.) \- drept jurisprudențial \- se aplică precedentul judiciar ROMANO -- GERMANIC \- își are originea în dreptul roman, căruia i s-au adăugat cutumele germanice \- unul dintre cele mai răspândite sisteme din lume \- adoptat de țări precum Franța, Italia, Spania, Portugalia, România Caracteristici ale sistemului romano-germanic \- diviziunea în drept public și drept privat - organizarea judecătorească în mai multe grade de jurisdicție - în fruntea instanțelor de află o instanță supremă - motivarea hotărârilor judecătorești - judecătorul are libertatea de apreciere a probelor - Jurisprudența nu este izvor de drept, dar are rol creator, precum doctrina - dreptului civil ca ramură de drept - *Ansamblu de norme juridice care reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale, care se stabilesc între persoane fizice și juridice aflate de poziție de egalitate juridică.* - normele sale au ca finalitate comună crearea cadrului normativ pentru recunoașterea, exercitarea și apărarea drepturilor și obligațiilor civile care se pot naște în persoana și patrimoniul subiecților de drept civil, ca o consecință a încheierii anumitor acte juridice - - Cartea I -- Despre persoane - Cartea a II a -- Despre familie - Cartea a III a -- Despre bunuri - Carte a IV a -- Despre moștenire și liberalități - Cartea a V a -- Despre obligații - Cartea a VI a -- Despre prescripția extinctivă. Decădere și calculul termenelor. - Cartea a VII a -- Dispoziții de drept internațional privat - PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL - - Art.1, alin. (1) Cod civil "*sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului*". - Alin. (2) "*În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, [principiile generale ale dreptului]*". - Principii generale ale dreptului civil: - PRINCIPIUL PROPRIETĂȚII - PRINCIPIUL EGALITĂȚII ÎN FAȚA LEGII - PRINCIPIUL EXERCITĂȚII DREPTURILOR ȘI EXECUTĂRII OBLIGAȚIILOR CIVILE CU BUNĂ-CREDINȚĂ, CONFORM ORDINII PUBLICE ȘI BUNELOR MORAVURI - PRINCIPIUL GARANTĂRII ȘI OCROTIRII DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE - PRINCIPIUL APLICĂRII PRIORITARE A TRATATELOR INTERNAȚIONALE PRIVIND DREPTURILE OMULUI - PRINCIPIUL APLICĂRII PRIORITARE A DREPTULUI UNIUNII EUROPENE - **[PRINCIPIUL PROPRIETĂȚII]** - \- dreptul de proprietate este reglementat, ocrotit și garantat de CONSTITUȚIE, COD CIVIL și alte acte normative - \- proprietatea privată este garantată indiferent de titularul ei - \- nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită în condițiile legii și primind o dreptă și prealabilă despăgubire - \- sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietarea publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, politice, etc. [PRINCIPIUL EGALITĂȚII ÎN FAȚA LEGII] - Reglementat de Constituțue și de Codul Civil Art. 30 din Codul Civil "*rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, vârsta, sexul sau orientarea sexuală, opinia, convingerile personale, apartenența politică, sindicală, la o categorie socială ori la o categorie defavorizată, averea, originea socială, gradul de cultură, precum și orice altă situație similară nu au nicio influență asupra capacității civile*". [PRINCIPIUL EXERCITĂRII DREPTURILOR ȘI OBLIGAȚIILOR CIVILE ÎN LIMITELE ȘI ÎN SCOPUL STABILIT DE LEGE, CU RESPECTAREA ORDINII PUBLICE ȘI A BUNELOR MORAVURI] \- este interzis abuzul de drept, respectiv exercitarea drepturilor și a obligațiilor într-un mod vătămător pentru ceilalți participanți la circuitul civil, cu depășirea limitelor permise de lege și într-un scop contrar celui recunoscut de lege - exercitarea drepturilor și a obligațiilor civile cu bună-credință, cu intenția de a face - respectarea normelor de ordine publică (norme imperative de la care părțile raporturilor juridice nu pot deroga, pentru că prin ele se consacră și ocrotesc interese publice) - respectarea bunelor moravuri (norme de conduită morală considerate de o anumită societate ca fiind de o utilitate deosebită pentru menținerea echilibrului social) Art. 14 Cod civil "(1) *Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri*. (2) *Buna-credință se prezumă până la proba contrară*". Art. 15 "*Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei credințe*". [PRINCIPIUL OCROTIRII (GARANTĂRII) DREPTURILOR SUBIECTIVE ȘI A LIBERTĂȚILOR LOR CIVILE ] \- consacrat de Constituție (art. 1, 18, 21, 25, 26-30, 44, 46) și de Codul Civil \- art 26 Cod Civil "*Drepturile și libertățile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite și garantate de lege*" [PRINCIPIUL APLICĂRII PRIORITARE A TRATATELOR INTERNAȚIONALE PRIVIND DREPTURILE OMULUI] Art. 20 din Constituția României "dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau reglementările internaționale conțin dispoziții mai favorabile" PRINCIPIUL APLICĂRII PRIORITARE A DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Art. 5 Cod Civil "în materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene, se aplică în mod prioritar, indiferent de statutul sau calitatea părților" Sub aspectul materiilor de reglementare, dreptul Uniunii Europene se extinde asupra celei mai mari părți a spectrului activităților economice și sociale, iar sub aspect teritorial se extinde și se aplică doar teritoriului Uniunii Europene. ASPECTE COMPARATIVE ÎNTRE DREPTUL CIVIL ȘI ALTE RAMURI DE DREPT Criterii utilizate: \- obiectul de reglementare al normelor care aparțin unei anumite ramuri de drept \- metoda de reglementare de către acea ramură de drept a raporturilor care fac obiectul reglementării sale \- calitatea subiectelor raporturilor juridice \- tipul normelor juridice pe care le conțiune o anumită ramură de drept \- caracterul sancțiunii care trebui să se aplice atunci când un anumit tip de normă juridică este încălcat Norma juridică constituie o regulă de conduită instituită de autoritatea competentă şi care poate fi impusă, în caz de nevoie, prin forţa de coerciţie a statului. *Ipoteza* normei juridice este elementul care identifică subiecţii de drept -- destinatari ai respectivei norme - precum şi condiţiile în care aceasta (norma) se aplică. *Dispoziţia* conţine acţiunile sau inacţiunile la care destinatarii lor trebuie să se conformeze. *Sancţiunea* indică urmările pe care le atrag nerespectarea dispoziţiei norme juridice. ***Clasificarea normelor juridice*** **I.** [Norme juridice imperative și dispozitive] Normele juridice imperative sunt obligatorii pentru părţi, care impun, respectiv interzic o anumită conduită determinată. Se clasifică în: - norme onerative \- norme prohibitive **Norme juridice onerative** - obligă subiecţii de drept la o anume conduită, aşadar impun. *Exemplu:* Viitorii soţi sunt obligaţi să se prezinte împreună la sediul primăriei, pentru a-şi da consimţământul la căsătorie în mod public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă. \[art. 287, alin. (1) Cod civil\]. **Norme juridice prohibitive** - interzic în mod expres o conduită determinată, o acţiune. *Exemplu:* Nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu \[art. 29, alin. (2) Cod civil\] sau Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecţiei persoanelor \[ art. 62, alin. (2) din Codul civil\]. **Norme dispozitive (norme declarative sau interpretative) -** lasă subiecţilor de drept liberatea de a-şi alege conduita pe care să o urmeze în cadrul unul raport juridic determinat, intervenind doar atunci când părţile nu optează pentru o anume conduită. Se clasifică în: \- norme permisive \- norme supletive **Norme permisive -** permit părţilor să-şi aleagă conduita, limitându-se doar la a le indica mai multe variante posibil de urmat. *Exemplu:* Viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite (art.282 Cod civil). **Norme supletive** - oferă părţilor libertatea de a-şi alege singure conduita, prevederile sale urmând a se aplica doar în măsura în care aceastea nu au făcut-o, respectiv nu şi-au ales o conduită. *Exemplu:* În lipsa unei stipulaţii contrare, cumpărătorul trebuie să plătească preţul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului şi de îndată ce proprietatea este transmisă. Dacă la data încheierii contractului bunurile se află în tranzit, în lipsa unei stipulaţii contrare, plata preţului se face la locul care rezultă din uzanţe sau, în lipsa acestora, la locul destinaţiei. \[Art.1720, alin. (1) şi (2) C.civ.\]. II\. Norme juridice de ordine publică şi norme juridice de ordine privată **Normele juridice de ordine publică** - norme prin edicatarea cărora se urmăreşte protejarea unui interes general, public. *Exemplu:* Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane. Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecţiei persoanelor. \[Art.62, alin.(1) şi (2) C.civ.\]. **Normele juridice de ordine privată** -- au ca scop protejarea unor interese particulare. *Exemplu:* Tutorele are îndatorirea de a îngriji de minor. El este obligat să asigure îngrijirea minorului, sănătatea şi dezvoltarea lui fizică şi mentală, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui.\[Art.134, alin.(1) şi (2) C.civ.\]. *Importanţa clasificării:* În timp ce încălcarea unei norme juridice de ordine publică poate fi invocată de orice persoană interesată, invocarea încălcării unei norme juridice de ordine privată poate fi făcută doar de către persoana ale cărei interese au fost încălcate. **III.Norme generale şi norme speciale** *Distincţia între cele două categorii de norme se face în funcţie de obiectul de reglementare şi se poate face exclusiv între normele aparţinând aceluiaşi domeniu.* **Normele generale** - reglementează un domeniu determinat. *Exemplu:* Contractul de locaţiune este reglementat cu caracter general în cuprinsul art. 1777 -- 1850 din Codul civil. Aşadar, aceste dispoziţiile legale constituie normele generale în materie. **Normele speciale** sunt norme juridice care reglementează o parte, o secţiune din ansamblul domeniului reglementat de normele generale. *Exemplu**:*** Locaţiunea bunurilor agricole este reglementată de art. 1836 -- 1850 din Codul civil (*Reguli particulare în materia arendării),* acestea fiind normele speciale în materie. Normele speciale se aplică cu prioritate în raport cu normele generale (*specialia generalibus derogant).* Abrogarea normelor speciale se va face tot printr-o normă specială. Normele speciale se vor completa cu normele generale, în caz de lacună, nu cu cele speciale. Art.1, alin. (1) Cod civil "*sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului*". Alin. (2) "*În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, [principiile generale ale dreptului]*". *Izvoare incerte de drept civil*: morala doctrina jurisrudenţa MORALA - ansamblul de reguli de convieţuire socială impuse şi respectate, în afara autorităţii statelor, de către colectivităţile umane. Deşi nu este calificat ca izvor de drept de sine stătător, sunt cazuri în care în actele normative regăsim trimiteri la morală (ex. referirile la bunele moravuri).   II\. DOCTRINA -- ansamblul lucrărilor (tratate, cursuri, monografii, articole, studii de specialitate) în domeniul juridic. III\. JURISPRUDENŢA (PRACTICA JUDICIARĂ) - totalitatea hotărârilor pronunţate de instanţe în cauzele deduse judecăţii. Hotărârile sunt obligatorii doar în ceea ce priveşte părţile între care s-a purtat judecata şi succesorii în drepturi ai acestora. Judecătorii nu sunt obligaţi, ca în soluţionarea unei speţe să ţină cont de soluţiile din practica judiciară. **APLICAREA LEGII CIVILE ÎN TIMP** ** ** Potrivit art. 6, alin. (1) din Codul civil "legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă". Rezultă, aşadar că, cele două momente esenţiale la care ne raportăm pentru a fixa existenţa unei legi sunt -- intrarea în vigoare a acesteia şi ieşirea din vigoare. [Intrarea în vigoare a legii] are loc la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioră prevăzută în textul său. [Ieşirea din vigoare a legii] are loc prin abrogare, care la rândul ei poate fi expresă sau tacită. **PRINCIPII CARE GUVERNEAZĂ APLICAREA LEGII CIVILE ÎN TIMP**   ***Principiul neretroactivităţii legii civile*** conform căruia legea nouă se va aplica exclusiv acelor situaţii care se nasc după intrarea în vigoare a acesteia. *Constituţia României*, Art. 15, alin. (2) -"legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile". Art. 6, alin. (2) Cod civil - "actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor." Efecte: o faptelor care şi-au produs totalitatea efectelor cât timp era în vigoare vechea lege (facta praeterita) li se va aplica legea veche; o în cazul faptelor care nu şi-au produs toate efectele sub imperiul vechii legi (facta pendentia), legiuitorul are la dispoziţie următoarele soluţii: ultraactivitatea, adică aplicarea vechii legi; aplicarea legii noi; aplicarea legii vechi pentru unele efecte şi a legii noi, pentru altele. o în situaţia faptelor care nu şi-au produs niciun efect sub imperiul vechii legi (facta futura), urmând ca acestea să se producă ulterior intrării în vigoare a noii legi, legiuitorul poate de asemenea să opteze între: ultraactivitatea vechii legi; aplicarea noii legi. Prin excepție "dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusive regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi." -- Art. 6, alin. (6) Cod civil. ***Principiul aplicării imediate a legii noi*** - art. 6, alin. (5) din Codul Civil -"dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare". *Ultraactivitatea* legii vechi -acele ipoteze în care, anumite situaţii determinate vor cădea sub incidenţa vechii legi, în ciuda faptului că a intrat în vigoare o lege nouă. Art. 6, alin. (4) din Codul civil - "prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit." O altă regulă importantă -- tempus regit actum --, potrivit căreia actele/faptele juridice vor intra sub imperiul legii în vigoare la momentul la care au fost încheiate, o regăsim exprimată în art. 6 alin. (3) C. civ., astfel că actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacita¬te la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi. **APLICAREA LEGII CIVILE ÎN SPAŢIU** **Principiul teritorialităţii legii civile**   Acest principiu cunoaşte două aspecte, respectiv: actele normative adoptate de autorităţile şi instituţiile publice centrale urmează a se aplica pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia cazului în care se prevede altfel \[art. 7, alin. (1) C.civ.\]. actele normative adoptate, în condiţiile legii, de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale se aplică numai în raza lor de competenţă teritorială \[art. 7, alin. (2) C.civ.\]. Conflict de legi - existenţa unor elemente de extraneitate a raportului juridic încheiat (de exemplu, încheierea pe teritoriul ţării noastre a unui contract între doi sau mai mulţi profesionişti provenind din alte state). Într-o astfel de situaţie se vor aplica normele de drept internaţional privat. Potrivit lex voluntatis, părţile sunt libere să determine legea care se aplică respectivului raport juridic încheiat între ele. Dacă părţile refuză sau nu pot stabili legea aplicabilă, conform lex fori, se vor aplica normele de drept internaţional privat specifice statului în [cauză.] [Principiul extrateritorialităţii legii române] Potrivit acestui principiu, legea română se aplică acelor raporturi cu elemente de **extraneitate** în care părţile au convenit astfel, conform mai sus enunţatei *lex voluntatis*, ori pentru că s-a stabilit astfel în baza *lex fori*. **APLICAREA LEGII CIVILE CU PRIVIRE LA PERSOANE** Legea civilă română se aplică persoanelor fizice şi juridice -- subiecte ale raporturilor juridice civile -, caracterizate prin poziţia lor de egalitate juridică în cadrul acestor raporturi la care iau parte. Codul civil prevede în alin. (1) al art. 3 faptul că dispoziţiile sale se aplică şi raporturilor dintre profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil. **INTERPRETAREA LEGII CIVILE** ***MODALITĂŢI DE INTERPRETARE*** **I. Interpretarea oficială sau autentică** este acea interpretare pe care o realizează organul care a emis actul normativ în discuţie. Potrivit dispoziţiilor art. 9, alin. (1) din Codul civil "cel care a adoptat norma civilă este competent să facă şi interpretarea ei oficială". **II. Interpretarea neoficială** este interpretarea legii pe care o regăsim în doctrină şi care, în mod firesc, nu are caracter obligatoriu. **III.** **Interpretarea literală (declarativă)** este vizeată ipoteza aplicării normei legale la situaţiile din practică pe care le-a avut în vedere legiuitorul, fără a restrânge sau a lărgi sfera sa de aplicare. **IV. Interpretarea extensivă** are în vedere situaţia în care aplicarea normei juridice trebuie extinsă şi la alte cazuri pe care legiuitorul nu le-a avut în vedere la edictarea normei supusă interpretării. Codul civil interzice interpretarea extensivă în cazul normelor care: derogă de la o dispoziţie generală restrâng exerciţiul unor drepturi civile prevăd sancţiuni civile Aplicarea acestor norme se va limita exclusiv la situaţiile expres indicate de legiuitor. **V. Interpretarea restrictivă** este acel tip de interpretare care restrânge aplicarea normei juridice la anumite situaţii determinate, dat fiind faptul că termenii folosiţi de legiuitor au o sferă mai amplă. **METODE DE INTERPRETARE A NORMEI JURIDICE** ** ** **I. Metoda gramaticală** presupune interpretarea normei juridice în acord cu regulile gramaticale. **II. Metoda sistematică** are în vedere interpretarea unei norme juridice prin raportare la normele conţinute de acelaşi act normativ sau de alte acte normative. **III. Metoda logică** este acea metodă în baza căreia interpetarea normei juridice se face în baza unor raţionamente sau argumente. *- argumentul per a contrario* \*  -argumentul a majori ad minus* *- argumentul a fortiori* *- argumentul a pari* sau *de analogie* *- argumentul reductio ad absurdum* sau *al reducerii la absurd* **Metoda** **istorică** ţine seama de contextul socio-istoric (*occasio legis*) în care a luat fiinţa norma. **Metoda teleologică** sau **a scopului social** - stabilirea scopului pe care legiuitorul l-a avut în vedere la momentul creării normei juridice. **Metoda analogiei** este aplicabilă în ipoteza existenţei unor situaţii care nu îşi găsesc o reglementare legală expresă, caz în care, prin analogie, se va extinde aplicarea unor norme juridice care reglementează aspecte asemănătoare. **RAPORTUL JURIDIC CIVIL** **Definiție** **Caractere juridice** **- social** **-** dublu voliţional *-* de egalitate juridică a părţilor **Structura** **- părţile (subiecţii)** - persoanele fizice sau juridice care încheie un raport juridic. \- **conţinutul -** totalitatea drepturilor subiective civile care le revin părţilor şi a obligaţiilor pe care şi le asumă în cadrul raportului juridic civil. **- obiectul -** acţiunea sau inacţiunea pe care o parte o poate pretinde de la celălalt subiect de drept cu care se leagă în cadrul unui raport juridic obligaţional, şi căreia, aceasta din urmă este datoare a i se conforma. **PĂRŢILE RAPORTULUI JURIDIC** **- creditor (subiect activ)** **- debitor (subiect pasiv)** **PLURALITATE DE SUBIECTE** **- activă -- mai multi creditori** **- pasivă -- mai multi debitori** **- mixtă -- mai multi creditori + mai multi debitori** **Capacitatea civilă de folosinţă** **[Definiție]** Reprezintă aptitudinea generală şi abstractă a persoanelor fizice sau juridice de a avea drepturi subiective civile şi de a-şi asuma obligaţii în cadrul raporturilor juridice civile.   **[Dobândire]** În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă se dobândeşte de la momentul naşterii persoanei. ***C**apacitate anticipată de folosinţă* se dobândește de la momentul concepției, dacă persoana dacă se naşte vie şi dacă este vorba despre drepturile sale, potrivit adagiului *infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eius agitur.* Art. 412, alin. (1) Cod civil - "intervalul de timp cuprins între a trei suta și a o suta optzecea zi dinaintea nașterii copilului este timpul legal al concepției. El se calculează zi cu zi". **Încetare** În cazul persoanelor fizice -- de la moartea acestora. În timpul vieții poate fi doar restrânsă. **Capacitatea civilă de exerciţiu** ***Definiţie*** Reprezintă aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a-şi asuma drepturi şi a-şi exercita obligaţiile în cadrul raportului juridic civil, prin încheierea de acte juridice. [**Lipsa capacităţii de exerciţiu** ] \- în cazul minorilor cu vârsta de până la 14 ani şi celor care beneficiază de tutelă speciala -- Art. art. 43, alin. (1), lit. b) Codul civil astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea unor acte normative. "majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane." - Art. 164, alin. (1) Cod civil astfel cum a fost modificat prin art. 7, pct. 22 din Legea nr. 140/2022. o persoană poate beneficia de tutela specială în măsura în care: ▪ deterioarea facultăților sale mintale este totală și, după caz, permanentă; ▪ este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților sale. - Art. 164, alin. (4) Cod civil modificat prin Legea nr. 140/2022. tutela specială se instituie doar dacă "nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrtotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare". - Art. 164, alin. (5) Cod civil completat prin Legea nr. 140/2022. tutela specială poate fi instituită și în privința minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă - Art. 164, alin. (6) Cod civil modificat și completat prin Legea nr. 140/2022. o actele juridice ce pot fi încheiate de către persoanele lipsite de capacitate de exercițiu: actele de conservare; actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor - A se vedea art. 43 alin. (3) C. civ. în cazul celorlalte acte juridice, acestea se vor încheia de către reprezentanții legali, în numele celor lipsiți de capacitate de exercițiu; actele pe care persoana lipsită de capacitate de exercițiu le poate încheia singură, pot fi totodată încheiate și de reprezentantul său legal, cu excepția cazului în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu ar permite acet lucru Poate înceta prin: împlinirea vârstei de 14 ani; moarte; încetarea, înlocuirea, ridicarea măsurii tutelei speciale. [**Capacitatea restrânsă de exerciţiu** ] o o regăsim în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani și a majorilor care beneficiază de consiliere judiciară ; - Art. 41, alin. (11) Cod civil introdus prin Legea nr. 140/2022. o actele juridice ce pot fi încheiate personal de către persoanele cu capacitate de exercițiu restrânsă: actele de conservare; actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor; actele de administrare ce nu le prejudiciază; acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini. - A se vedea art. 41, alin. (3) Cod civil. l restul actelor se încheie de către persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă personal, "cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu avizul consiliului de familie, dacă există, şi autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului" ; - Art. 41, alin. (2) Cod civil. l minorului îi este permis să încheie și acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive sau referitoare la profesia sa, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu respectarea dispozițiilor legii speciale, dacă este cazul\[ \]. - A se vedea art. 42 alin. (1) C. civ. în aceste situații, „minorul exercită singur drepturile și execută tot astfel obligațiile izvorâte din aceste acte și poate dispune singur de veniturile dobândite". - Art. 42 alin. (2) C. civ. aceste dispoziții legale se vor aplica și persoanei majore ce beneficiază de consiliere judiciară, cu condiția ca instanța de tutelă să nu fi dispus altfel. - A se vedea art. 42, alin. (3) Cod civil. se poate pierde prin: ajungerea la vârsta majoratului (18 ani); căsătorie, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv la 16 ani, cu îndeplinirea conndițiilor legale; instituirea tutelei speciale; expirarea duratei măsurii consilierii judiciare sau ridicarea ei; moarte. [CAPACITATEA DEPLINĂ DE EXERCIȚIU] persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani persoanele care au încheiat o căsătorie valabilă anterior împlinirii vârstei majoratului (16 ani) Actele juridice se încheie în nume propriu. Se pierde prin: punerea sub tutela specială sau consilierea judiciară; deces; anularea, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, a căsătoriei încheiate de minorul de rea-credință. **CONŢINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL**   **A. [Dreptul subiectiv civil ]**- aptitudinea subiectului activ al unui raport juridic de a avea o anume conduită şi de a putea pretinde totodată o conduită determinată din partea subiectului pasiv, care poate fi impusă prin forţa de constrângere a statului. CLASIFICARE 1\. După criteriul obligaţiilor corelative: a\. *Drepturi absolute* -- le corespunde obligația de a nu face \- sunt opozabile erga omnes (tuturor) \- doar subiectul activ este determinat \- se clasifică în -- drepturi personale nepatrimoniale \- drepturi reale -- dr. de proprietate, uz, uzufruct, abitatie, servitute, superficie b\. *Drepturi relative* -- le corespunde obligația - de a da \- de a face \- de a nu face 2\. După criteriul conținutului a\. *Drepturi patrimoniale* - care pot fi evaluate în bani \- drepturi reale \- drepturi de creanță b\. *Drepturi nepatrimoniale* -- nu pot fi evaluate în bani \- sunt drepturi absolute 3\. După criteriul legăturii dintre ele a\. Drepturi principale -- existența lor nu depinde de aceea a altui drept b\. Drepturi accesorii -- sunt dependente de alt drept 4\. După criteriul afectării de modalități a\. Drepturi pure și simple b\. Drepturi condiționale (afectate de -- termen \- condiție \- sarcină) **B. Obligaţia civilă corelativă** -- îndatorirea subiectului pasiv al unui raport juridic civil de a da, a face sau a nu face ceva în raport cu subiectul activ, în caz de nevoie putând fi silit prin forţa de constrângere a statului. CLASIFICARE 1. După criteriul obiectului -*Obligaţii de a da* -- a constitui sau a transmite un drept *Obligaţii de a face* - a executa o lucrare, a presta un serviciu ori de a preda un bun *Obligaţii de a nu face* -- obligația subiectului pasiv de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă nu intra în raportul juridic în cauză \- *Obligaţii de rezultat sau determinate* -debitorul îşi asumă obţinerea unui anumit rezultat determinat *Obligaţii de mijloace (de prudenţă sau diligenţă) -* subiectul pasiv se obligă să depună toate eforturile, diligenţele, cunoştinţele sale în vederea realizării îndatoririi asumate 2\. După criteriul sancțiunii *Obligaţii perfecte* -în caz de neexecutare pot fi aduse la îndeplinire prin intermediul forţei de coerciţie a statului *Obligaţii imperfecte (naturale)* nu pot fi îndeplinite pe cale de executare silită BUNURILE \- CLASIFICARE 1. Imobile și mobile Imobile -- prin natura lor -- Art. 537 Coc civil \- prin detinație -- Art. 538 Cod civil \- prin determinarea legii -- Art. 542, alin. (1) Cod civil Mobile -- prin natura lor -- Art. 539 Cod civil \- prin anticipație -- Art. 540 Cod civil \- prin determinarea legii -- Art. 542, alin. (2) Cod civil 2\. Fungibile și nefungibile -- Art. 543 Cod civil 3\. Consumptibile și nesconsumptibile -- Art. 544 Cod civil 4\. Divizibile și indivizibile -- Art. 545 Cod civil 5\. Corporale și incorporale 6.Principale și accesorii -- Art. 546 Cod civil 7\. Frugifere și nefrugifere 8\. Sesizabile și insesizabile ACTUL JURIDIC CIVIL *Definiție* *M*anifestare de voinţă ce are scopul de a produce efecte juridice, respectiv de a naşte, a modifica sau a stinge un raport juridic civil. Accepțiuni *- negotium iuris* \- *instrumentum probationis* Art. 1166 din Codul civil „contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic Art. 1324 C.civ. „este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său" ***Clasificare*** *[ După numărul manifestărilor de voinţă:]* Acte juridice unilaterale Acte juridice bilaterale Acte juridice multilaterale *[ După scopul vizat de părţi:]* Acte cu titlu oneros -- comutative \- aleatorii Acte cu titlu gratuit -- liberalități \- acte dezinteresate *[ După forma actului juridic]* Acte consensuale Acte solemne Acte reale *[După conţinut:]* Acte patrimoniale Acte nepatrimoniale *[ După efecte:]* Acte constitutive Acte translative Acte declarative *[ După scopul direct al părţilor:]* Acte de conservare Acte de administrare Acte de dispoziție *[După legătura cu modalităţile:]* Acte pure și simple Acte afectate de modalități *[După relația dintre ele]* Acte principale Acte accesorii *[După modul de executare a obligaţiilor:]* Acte cu executare dintr-o dată (*uno ictu*) Acte cu executare succesivă **CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL** **CAPACITATEA** **CONSIMȚĂMÂNTUL** **OBIECTUL** **CAUZA** I. **[Capacitatea de a contracta]** \- condiție de fond, esențială, generală, de validitate [Persoana fizică ] Art. 28, 29, 35, 38, 41,42,43,44,46 Cod civil. Art. 1180 Cod civil "poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite contracte". Art. 987, alin. (1) Cod civil "orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor privind capacitatea". Art. 1652 Cod civil "pot cumpăra și vinde toți cei căroa nu le este interzis". [Persoana juridică] Art. 205 Cod civil "(1) persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor. (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații, după caz, potrivit art. 194, de la data actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege". Art. 206 Cod civil " (1)persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice. (2) Cod civil "persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut". Art. 209, alin. (1) Cod civil "persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor/." **II. CONSIMŢĂMÂNTUL** - condiţie de fond şi generală la încheierea unui act juridic civil, - este strâns legată de hotărârea de a încheia un act juridic, materializarea în exterior a unei manifestări de voință, făcută pentru a produce efecte juridice prin încheierea de acte juridice. Voința juridică -- consimțământul \- cauza actului juridic Principiile voinței juridice \- principiul libertății actelor juridice \- principiul voinței reale *** *** ***Condițiile de valabilitate ale consimțământului*** ***- serios*** ***- liber*** ***- exprimat în cunoștință de cauză*** Lipsa discernământului -- sancțiune -- art. 1205 Cod civil. ***Viciile de consimţământ*** **EROAREA** ***Definiţie*** *Eroarea* constituie acel viciu de consimţământ care desemnează falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic civil. ***Sediul materiei** --* art. 1207 -- 1213 Cod civil. ***Clasificare*:** *După importanţa acesteia* [Eroare esenţială] -- se caracterizează prin aceea că falsa reprezentare a realităţii la momentul încheierii actului juridic civil cade asupra unor împrejurări importante. În funcţie de elementul asupra căruia cade falsa reprezentare, identificăm următoarele tipuri de eroare esenţială: *error in negotium* -- falsa reprezentare a naturii actului juridic *error in substantiam --* falsa reprezentare a substanţei obiectului prestaţiei actului juridic *error in corpore* -- falsa reprezentare a bunului obiect al prestaţiei *error in personam* -- falsa reprezentare a identităţii persoanei cocontractante sau a calităţilor acesteia în considerarea cărora se încheie actul juridic civil [Eroare neesenţială (indiferentă)] -- se caracterizează prin faptul că elementele asupra cărora poartă falsa reprezentare a părţii la încheierea actului juridic civil nu sunt de natură să afecteze valabilitatea actului. Partea aflată în eroare ar fi încheiat actul juridic în cauză, chiar dacă ar fi avut o reprezentare corectă asupra elementelor neesenţiale (ex. eroare asupra profesiei cocontractantului într-un contract de vânzare). *După criteriul imputabilității* Eroare scuzabilă -- nu este imputabilă părții aflate în eroare Eroare nescuzabilă -- este imputabilă părții (art. 1209 Cod civil) *După elementul vizat* [eroare de fapt --] reprezentarea eronată a stării de fapt la încheierea actului juridic. [eroare de drept -] reprezentarea falsă cu privire la existenţa unei norme juridice sau a conţinutului său. ***Eroarea de calcul*** -- *Art. 1210 Cod civil* *Eroarea de comunicare sau de transmitere* -- *Art. 1211 Cod civil* ***Structura*** În structura erorii identificăm *un singur element subiectiv*, constând în falsa reprezentare a realităţii. *Proba erorii* se poate face cu orice mijloc de probă, fiind un fapt juridic. ***Sancţiunea*** Eroarea esenţială se sancţionează cu *nulitatea relativă* a actului juridic civil. *Adaptarea contractului* Art.1213, alin.(1) din Codul civil, prevede posibilitatea *adaptării contractului,* astfel încât "dacă o parte este îndreptăţită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că doreşte să execute contractul aşa cum acesta fusese înţeles de partea îndreptăţită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat aşa cum l-a înţeles aceasta din urmă parte". Eroarea neesenţială poate genera doar o micşorare/majorare a prestaţiei. Conform art. 1210 C.civ. "simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea la cererea oricăreia dintre părţi, afară de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantităţii, a fost esenţială pentru încheierea contractului". DOLUL Art. 1214 Codul civil: „Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe cocontractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să le dezvăluie". *Sediul materiei --* art. 1214- 1215 Cod civil. ***Structura*** dolului: * un element obiectiv* (material) -- folosirea manoperelor frauduloase. * un element subiectiv* (intenţional) --intenţia frauduloasă de inducere în eroare a cocontractantului. ***Proba dolului*** se poate face cu orice mijloc de probă. ***Sancţiune -*** nulitatea relativă. Partea al cărui consimţământ a fost vicit prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială. Cel al cărui consimţământ a fost viciat prin dol, poate solicita, ***pe lângă*** *anularea* actului juridic civil şi *daune-interese* sau, după caz, dacă optează pentru *menţinerea contractului*, este îndreptăţit să solicite *reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-interese la care era îndreptăţit.* Când *dolul provine de la un terţ*, independent de anularea contractului, *autorul dolului răspunde pentru prejudiciile rezultate*. *!!! Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimţământului prin dol nu implică şi renunţarea la dreptul de a cere daune-interese.* **VIOLENŢA** ***Sediul materiei** --* art. 1216 -- 1220 Cod civil. ***Clasificare**:* *După efectele pe care le produce:* *violenţă fizică (vis)* -- are în vedere situaţia în care ameninţarea vizează viaţa, persoana sau bunurile persoanei al cărei consimţământ a fost viciat sau ale unei persoane apropiate acesteia, precum soţul, soţia, ascendenţii sau descendenţii săi. *violenţă psihică (metus)* -- vizează ipoteza în care ameninţarea se răsfrânge asupra onoarei celui al cărui consimţământ e viciat ori asupra unei persoane ***Clasificare**:* *După efectele pe care le produce:* *violenţă fizică (vis)* --ameninţarea vizează viaţa, persoana sau bunurile persoanei al cărei consimţământ a fost viciat sau ale unei persoane apropiate acesteia, precum soţul, soţia, ascendenţii sau descendenţii săi. *violenţă psihică (metus)* --ameninţarea se răsfrânge asupra onoarei celui al cărui consimţământ e viciat ori asupra unei persoane apropiate acestuia *După natura ameninţării:* *ameninţarea legitimă* --are un caracter just, care nu intră în categoria viciilor de consimţământ. *ameninţare nelegitimă --* ameninţare care generează o temere justificată, indusă fără drept. ***Structura*** o componentă obiectivă o componentă subiectivă ***Sancţiune*** - *nulitatea relativă* a actului juridic. *Pe lângă anularea* actului juridic civil, cel al cărui consimţământ a fost viciat poate solicita *şi daune-interese*. Dacă optează pentru *menţinerea contractului*, are dreptul de a solicita *numai reducerea prestaţiei cu valoarea daunelor-interese* la care ar fi îndreptăţit. Confirmarea contractului anulabil pentru violenţă nu atrage şi renunţarea la dreptul de a solicita daune-interese. **LEZIUNEA** ***Definiţie*** Art. 1221, alin. (1) Cod civil -"există leziune atunci când una dintre părţi, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipulează în favoarea sa ori a altei persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestaţii". Art. 1221, alin. (3) Cod civil - "leziunea poate exista şi atunci când minorul îşi asumă o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor". ***Sediul materiei*** -- Art. 1221- 1224 Cod civil. ***Structură*** * un element obiectiv* (material) - disproporţia evidentă de valoare între prestaţiile la care se obligă părţile. * un element subiectiv* (psihologic, intenţional) - intenţia părţii cocontractante de a profita de stare de nevoie, lipsa de cunoştinţe şi de experienţă a celeilalte părţi la încheierea contractului. ***Sancţiune:*** Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin leziune poate opta între :   anularea contractului reducerea obligaţiilor părţii lezate cu valoarea daunelor-interese la care ar fi fost îndreptăţită Pentru ca acţiunea în anulare să fie admisibilă este necesar ca leziunea să depăşească jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestaţia promisă sau executată de partea lezată, disproporţie care trebuie să existe până la data cererii de anulare **CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL** **I. Condiții de fond** **Condiții de formă** **II. Condiții esențiale** **Condiții neesențiale** **III. Condiții generale** **Condiții speciale** **IV. Condiții de validitate/eficacitate** I. **[Capacitatea de a contracta]** **- condiție de fond, esențială, generală, de validitate** **[Persoana fizică ]** **Art. 28, 29, 35, 38, 41,42,43,44,46 Cod civil.** **Art. 1180 Cod civil "poate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege și nici oprită să încheie anumite contracte".** **Art. 987, alin. (1) Cod civil "orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor privind capacitatea".** **Art. 1652 Cod civil "pot cumpăra și vinde toți cei căroa nu le este interzis".** [Persoana juridică] Art. 205 Cod civil "(1) persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor. (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații, după caz, potrivit art. 194, de la data actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege". Art. 206 Cod civil " (1)persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice. (2) Cod civil "persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea acele drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut". Art. 209, alin. (1) Cod civil "persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor/." **II. CONSIMŢĂMÂNTUL** - condiţie de fond şi generală la încheierea unui act juridic civil, - este strâns legată de hotărârea de a încheia un act juridic, materializarea în exterior a unei manifestări de voință, făcută pentru a produce efecte juridice prin încheierea de acte juridice. Voința juridică -- consimțământul \- cauza actului juridic Principiile voinței juridice \- principiul libertății actelor juridice \- principiul voinței reale ***Condițiile de valabilitate ale consimțământului*** ***- serios*** ***- liber*** ***- exprimat în cunoștință de cauză*** Lipsa discernământului -- sancțiune -- art. 1205 Cod civil. ***Viciile de consimţământ*** **EROAREA** ***Definiţie*** *Eroarea* constituie acel viciu de consimţământ care desemnează falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic civil. ***Sediul materiei** --* art. 1207 -- 1213 Cod civil. *** Clasificare:*** ***După importanţa acesteia*** ***[Eroare esenţială] -- se caracterizează prin aceea că falsa reprezentare a realităţii la momentul încheierii actului juridic civil cade asupra unor împrejurări importante. În funcţie de elementul asupra căruia cade falsa reprezentare, identificăm următoarele tipuri de eroare esenţială:*** ***error in negotium -- falsa reprezentare a naturii actului juridic*** ***error in substantiam -- falsa reprezentare a substanţei obiectului prestaţiei actului juridic*** ***error in corpore -- falsa reprezentare a bunului obiect al prestaţiei*** ***error in personam -- falsa reprezentare a identităţii persoanei cocontractante sau a calităţilor acesteia în considerarea cărora se încheie actul juridic civil*** [Eroare neesenţială (indiferentă)] -- se caracterizează prin faptul că elementele asupra cărora poartă falsa reprezentare a părţii la încheierea actului juridic civil nu sunt de natură să afecteze valabilitatea actului. Partea aflată în eroare ar fi încheiat actul juridic în cauză, chiar dacă ar fi avut o reprezentare corectă asupra elementelor neesenţiale (ex. eroare asupra profesiei cocontractantului într-un contract de vânzare). *După criteriul imputabilității* Eroare scuzabilă -- nu este imputabilă părții aflate în eroare Eroare nescuzabilă -- este imputabilă părții (art. 1209 Cod civil) *După elementul vizat* [eroare de fapt --] reprezentarea eronată a stării de fapt la încheierea actului juridic. [eroare de drept -] reprezentarea falsă cu privire la existenţa unei norme juridice sau a conţinutului său. ***Eroarea de calcul*** -- *Art. 1210 Cod civil* *Eroarea de comunicare sau de transmitere* -- *Art. 1211 Cod civil* ***Structura*** În structura erorii identificăm *un singur element subiectiv*, constând în falsa reprezentare a realităţii. *Proba erorii* se poate face cu orice mijloc de probă, fiind un fapt juridic. ***Sancţiunea*** Eroarea esenţială se sancţionează cu *nulitatea relativă* a actului juridic civil. *Adaptarea contractului* Art.1213, alin.(1) din Codul civil, prevede posibilitatea *adaptării contractului,* astfel încât "dacă o parte este îndreptăţită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că doreşte să execute contractul aşa cum acesta fusese înţeles de partea îndreptăţită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat aşa cum l-a înţeles aceasta din urmă parte". Eroarea neesenţială poate genera doar o micşorare/majorare a prestaţiei. Conform art. 1210 C.civ. "simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea la cererea oricăreia dintre părţi, afară de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantităţii, a fost esenţială pentru încheierea contractului". **OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL** ** ** *Obiectul contractului* - operaţiunea juridică, precum vânzarea, locaţiunea, împrumutul şi altele asemenea, convenită de părţi, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor şi obligaţiilor contractuale. (art. 1225, alin. (1) Cod civil). O*biectul obligaţiei* - prestaţia la care se angajează debitorul. (art. 1226, alin. (1) Cod civil). Obiectul actului juridic este *o condiţie*: de fond de validitate esenţială generală [Condiții ale obiectului actului juridic] A. *Obiectul contractului* trebuie să fie determinat, sub sancţiunea nulităţii absolute, în timp ce *obiectul obligaţiei* trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil[.] Obiectul obligaţiei poate consta şi în *bunuri viitoare*, cu condiţia să nu existe o dispoziţie legală contrară. În lipsa unei dispoziţii legale contrare şi *bunurile unui terţ* pot constitui obiectul unei obligaţii, debitorul având îndatorirea de a le procura şi a le transmite creditorului sau de a obţine acordul terţului. Dacă nu îşi va executa obligaţia, va răspunde pentru prejudiciile cauzate (art. 1230 Cod civil) B. Atât *obiectul contractului* cât şi *obiectul obligaţiei* trebuie să aibă un caracter licit. *Obiectul ilicit* este acela prohibit de lege sau care contravine ordinii publice şi bunelor moravuri. (art. 1225, alin. (3) Cod civil). **CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL** Reprezintă motivul care determină fiecare parte să încheie contractul \[Art. 1235 Cod civil\]. ***Sediul materiei** --* Art. 1235 -- 1239 Cod civil. Este o condiţie: de fond de validitate esenţială generală ***Condiţii de valabilitate*** să existe Legiuitorul instituie prezumţia existenţei până la proba contrară a unei cauze valabile \[Art. 1239, alin. (2) Cod civil\]. Sancţiunea lipsei cauzei este anulabilitatea contractului, exceptând situaţia în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice. (art. 1238, alin. (1) Cod civil). să fie licită Cauza este ilicită atunci când este contrară legii şi ordinii publice, precum şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Sancţiunea cauzei ilicite este *nulitatea absolută* a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări trebuia să o cunoască \[Art. 1238, alin. (2) Cod civil\]. să fie morală Conform art. 1236, alin. (3) Cod civil cauza imorală este cauza contrară bunelor moravuri şi atrage ca şi sancţiune *nulitatea absolută* a contractului dacă este comun ă ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări trebuia să o cunoască \[Art. 1238, alin. (2) Cod civil\]. ***Proba cauzei*** Pentru probarea cauzei este permis orice mijloc de probă, fiind vorba despre un fapt juridic. **CONDIŢII DE FORMĂ ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL** Principiul *consensualismului -* un act juridic este valabil încheiat dacă părţile şi-au exprimat acordul în acest sens, fără a fi nevoie de îndeplinirea altor formalităţi. Art. 1178 din Codul civil "contractul se încheie prin simplu acord de voinţe al părţilor, dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea lui valabilă". Art. 1240 C.civ., alin. (1) "voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris"; alin. (2) "voinţa poate fi manifestată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efecte juridice corespunzătoare". Categorii de formalități forma cerută pentru valabila încheiere a actului juridic (*ad validitatem sau ad solemnitatem*) forma cerută pentru probaţiunea actului juridic (*ad probationem*) forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi a actului juridic (*ad oposabilitatem*) *Forma ad validitatem (ad solemnitatem)* excepţie de la principiul consensualismului, desemnând ansamblul formalităţilor cerute de legiuitor la încheierea unui act juridic civil pentru valabilitatea acestuia. ***Exemple*** forma scrisă a actului juridic în cazul contractelor de arendare. forma autentică în cazul contractelor de donaţie, vânzarea unor bunuri imobile etc. *Sancțiune* Nerespectarea *ad validitatem* atrage sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic astfel încheiat. Astfel, conform art. 1242 din Codul civil „este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o prevede pentru încheierea sa valabilă". *Forma ad probationem* ansamblul formalităţilor de se cer a fi îndeplinite pentru a putea fi probate existenţa şi conţinutul actului juridic civil. ***Sancţiune*** imposibilitate de a dovedi existenţa actului juridic în cauză uzând de alte mijloace de probă. ***Aplicaţii*** forma scrisă a contractului de comision - art. 2044 Cod civil. forma scrisă a contractului de consignaţie art. 2054, alin. (1) Cod civil. forma scrisă a contractului de tranzacţie - art. 2272 Cod civil. *IForma ad opposabilitatem* ** ansamblul cerințelor necesare pentru pentru opozabilitate faţă de terţi a actului juridic sau publicitatea acestuia ***Sancţiune*** Nerespectarea formei cerute *ad opposabilitatem* atrage inopozabilitate a actului juridic civil în raport cu terţii. ***Aplicaţii*** înregistrarea operaţiunilor privind ipotecile mobiliare, operaţiunile asimilate acestora, precum şi a altor drepturi prevăzute de lege se efectuează numai în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, dacă prin lege nu se prevede altfel - art. 2413, alin. (1) Cod civil. pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii - art. 334, alin. (1) Cod civil. MODALITĂȚILE ACTULUI JURIDIC CIVIL termenul condiţia sarcina **TERMENUL** ***Noțiune*** Un eveniment viitor şi sigur în ceea ce priveşte realizarea sa, de care depinde executarea sau stingerea drepturilor civile şi a obligaţiilor corelative. Clasificare *1. După izvorul juridic* termene convenţionale (sunt stabilite prin voinţa părţilor) termene legale (sunt stabilite prin lege) termene judiciare (sunt stabilite de instanţă) *2. După efectele lor* termene suspensive (amână scadenţă obligaţiei până la împlinirea sa). termene extinctive (sting obligaţia la împlinirea lor). *3. După beneficiarul termenului* termene stipulate în favoarea creditorului termene stipulate în favoarea debitorului termene stipulate în favoarea ambelor părţi, debitor şi creditor Art. 1413 din Codul civil "termenul profită debitorului, afară de cazul când din lege, din voinţa părţilor sau din împrejurări rezultă că a fost stipulat în favoarea creditorului ori a ambelor părţi. Cel care are beneficiul exclusiv al termenului poate renunţa oricând la acesta, fără consimţământul celeilalte părţi". Art. 1418 din Codul civil -- "renunţarea la termen sau decăderea din beneficiul termenului face ca obligaţia să devină de îndată exigibilă". *4. După cunoaşterea sau nu a datei la care se împlinesc* termene certe (sunt stabilite cu exactitate sub aspectul împlinirii lor) termene incerte (data de împlinire nu se cunoaşte) ***Efectele termenului*** executarea unei obligaţii afectate de modalitatea termenului, nu poate fi cerută înainte de împlinirea acestuia. dacă o obligaţie a fost executată de bună voie şi în cunoştinţă de cauză înainte de împlinirea termenului, nu se va putea cere restituirea prestaţiei efectuate în aceste circumstanţe. prescripţia dreptului la acţiune va curge de la momentul la care se împlineşte termenul. titularului dreptului îi este permis să ia măsuri de conservare a dreptului său, chiar înainte de împlinirea acestuia. *Decăderea din beneficiul termenului* Art. 1417, alin. (1) din Codul civil, decăderea debitorului din beneficiul termenului intervine în următoarele ipoteze: dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvenţă declarată în condiţiile legii; atunci când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanţiile promise. Art. 1417, alin. (3) din Codul civil "decăderea din beneficiul termenului poate fi cerută şi atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situaţia de a nu mai satisface o condiţie considerată esenţială de creditor la data încheierii contractului. În acest caz, este necesar a se fi stipulat expres caracterul esenţial al condiţiei şi posibilitatea sancţiunii decăderii, precum şi să fi existat un interes legitim pentru creditor să considere condiţia respectivă drept esenţială". **CONDIŢIA** ***Noțiune*** Art. 1399 din Codul civil "este afectată de condiţie obligaţia a cărei eficacitate sau desfiinţare depinde de un eveniment viitor şi nesigur". ***Clasificare*** *1. După efecte* condiţie suspensivă condiţie rezolutorie [Condiţia suspensivă] este acea modalitate a actului juridic civil, de îndeplinirea căreia depinde eficacitatea obligaţiei (a se vedea art. 1400 Codul civil). [Condiţia rezolutorie] este modalitatea actului juridic civil, de realizarea cărei depinde desfiinţarea obligaţiei \[a se vede art. 1401, alin. (1) Cod civil\]. 2\. După modul cum voința părților afectează realizarea sau nerealizarea evenimentului cazuală mixtă potestativă *Condiţia cazuală* - depinde de hazard, fiind independentă de voinţa părţilor. *Condiţia mixtă* depinde atât de voinţa unei dintre părţile contractante cât şi de voinţa unei persoane determinate. *Condiţia potestativă* este aceea care depinde de voinţa uneia dintre părţi. Condiţia pur potestativă depinde numai de dorinţa uneia dintre părţi, debitor sau creditor. Condiţia simplă potestativă depinde, pe de o parte de voinţa uneia dintre părţi, iar pe de altă parte de o împrejurare exterioară sau de voinţa unei persoane nedeterminate Obligaţia asumată sub o condiţie suspensivă pur potestativă din partea debitorului nu produce niciun efect, întrucât lipseşte intenţia debitorului de a se obliga. *3.În funcţie de modul de formulare* condiţie pozitivă condiţie negativă Condiţia pozitivă are o formulare de tip afirmativ. *Condiţia negativă* are o formulare de tip negativ. *4. După posibilitatea realizării* condiţie posibilă condiţie imposibilă *Condiţia posibilă* este condiţia potenţial realizabilă. *Condiţia imposibilă* este aceea a cărei realizare nu este posibilă. *Condiţia imposibilă va fi considerată ca nescrisă.* *5. După caracterul licit sau ilicit* condiţie licită condiţie ilicită *Sancţiunea condiţiei ilicite este considerarea ei ca nescrisă.* ***Efecte*** *[PENDENTE CONDITIONE (înainte de îndeplinirea condiţiei)]* *CONDIŢIA SUSPENSIVĂ* ** actul juridic nu produce niciun efect; creditorul nu-i poate cere debitorului să-şi execute obligaţia asumată; creditorul poate lua măsuri de conservare a dreptului său; creditorul îşi poate transmite dreptul său sub condiţie suspensive; dacă debitorul îşi execute obligaţia, poate cere restituirea plăţii, întrucât nu datora executarea acesteia; prescripţie extinctivă nu începe să curgă; compensaţia nu poate opera; efectul translativ de proprietate nu se produce. CONDIŢIA REZOLUTORIE actul juridic îşi va produce toate efectele specifice, ca un act pur şi simplu; debitorul are obligaţia de a-şi executa îndatoririle asumate; creditorul poate pretinde debitorului executarea obligaţiilor sale; creditorul poate transmite dreptul dobândit, însă acesta rămâne afectat de condiţia rezolutorie   *[EVENIENTE CONDITIONE (după îndeplinirea condiţiei)]* *[CONDIŢIA SUSPENSIVĂ]* Atunci când condiţia s-a împlinit actul juridic ia naştere *retroactiv* ca act pur şi simplu. Potrivit art. 1407, alin. (1) din Codul civil "condiţia îndeplinită este prezumată a produce efecte retroactive, din momentul încheierii contractului, dacă din voinţa părţilor, natura contractului ori dispoziţiile legale nu rezultă contrariul". dacă debitorul a făcut plata anterior îndeplinirii condiţiei, aceasta este valabilă şi nu se mai poate cere înapoierea sa; drepturile care au fost transmise de creditorul sub condiţie suspensivă, se vor consolida; prescripţia extinctivă va începe să curgă de la data la care s-a îndeplinit condiţia; dacă cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă a făcut acte de administrare cu privire la acesta înainte de împlinirea condiţiei, acestea rămân în fiinţă; cel care a înstrăinat bunul sub condiţie suspensivă nu are obligaţia de restituire a fructelor culese de la acest bun anterior împlinirii condiţiei. *[CONDIŢIA REZOLUTORIE]* Atunci când condiţia s-a împlinit actul juridic se desfiinţează retroactiv, astfel încât: prestaţiile executate de părţi *pendente conditione*, se vor restitui; drepturile constituite *pendente conditione* de dobânditorul sub condiţie rezolutorie, se vor desfiinţa; dobânditorul sub condiţie rezolutorie al bunului, va păstra fructele culese *pendente conditione* de la acesta; dacă dobânditorul sub condiţie rezolutorie a făcut acte de administrare, acestea rămân valabile. *[DEFICIENTE CONDITIONE]* *Condiția suspensivă* Atunci când nu s-a împlinit condiţia se consideră că actul juridic nu s-a încheiat, neputând produce nici un efect, de unde rezultă următoarele consecinţe: drepturile pe care le-a constituit debitorul sub condiţie suspensivă se vor consolida; prestaţiile care s-au efectuat în temeiul actului juridic afectat de condiţia suspensivă se vor restitui, ca efect al neîmplinirii condiţiei; garanţiile care s-au constituit se vor desfiinţa. *Condiția rezolutorie* Atunci când condiţia nu s-a împlinit actul juridic rămâne valabil ca un act pur şi simplu, producându-şi în consecinţa toate efectele specifice. *Deosebiri între termen şi condiţie* *condiţia* este un eveniment nesigur al actului juridic civil, sub aspectul producerii sale, în timp ce *termenul* este un eveniment sigur ca realizare; *condiţia* afectează existenţa actului juridic civil, în timp ce *termenul* afectează doar executarea acestuia; *termenul* produce efecte pentru viitor, în timp ce *condiţia* produce efecte retroactive (ca regulă); **SARCINA** *Noțiune* O modalitate a actului juridic civil care constă în obligaţia impusă de către dispunător gratificatului, de a da, a face sau a nu face ceva. ***Clasificare*** *1. În funcţie de persoana celui în favoarea căruia se instituie* în favoarea dispunătorului; în favoarea gratificatului; în favoarea unui terţ *2. Sub aspectul posibilităţii aducerii la îndeplinire* sarcina posibilă; sarcină imposibilă; *3. Din punct de vedere al liceităţii sale* sarcină licită sau morală; sarcină ilicită sau imorală; ***Efecte*** sarcina afectează eficacitatea actului juridic civil; în caz de neexecutare, dispunătorul sau succesorii săi pot opta între a solicita revocarea actului juridic afectat de sarcină sau obligarea de executare în natură a acesteia.  *[Principiul irevocabilităţii actului juridic civil]* \- nu este consacrat expres de legiuitor; \- rezultă din dispoziţiile art. 1270, alin. (2) Cod civil conform căruia "contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege"; \- esenţa acestui principiu constă în aceea că actul juridic unilateral nu poate fi revocat prin manifestarea de voinţă a celui de la care emană, în timp ce actul bilateral sau multilateral nu poate fi revocat prin voinţa unei singure părţi, ci prin acordul de voinţe al părţilor contractante. ***Excepţii de la principiul irevocabilităţii actului juridic civil*** I. Excepţii de la irevocabilitatea actului juridic civil unilateral: \- oferta fără termen sau acceptarea acesteia pot fi retrase, cu condiţia ca retragerea să ajungă la destinatar anterior sau concomitent cu oferta sau, după caz, cu acceptarea -- art. 1199 Cod civil; \- testamentul este, conform art. 1034 Cod civil, un act juridic civil revocabil până la momentul încetării din viaţă al testatorului; \- dispoziţia revocatorie a unui testament poate fi retractată expres prin act notarial sau prin testament -- 1053, alin. (1) Cod civil; \- legatul este supus dispoziţiilor privind revocarea voluntară a testamentului- art. 1068, alin. (1) Cod civil, etc. II\. Excepţii de la irevocabilitatea actului juridic civil bilateral sau multilateral: \- donaţiile între soţi sunt revocabile numai în timpul căsătoriei - art. 1031 Cod civil ; \- contractul încheiat pe durată nedeterminată poate fi denunţat unilateral de oricare dintre părţi cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, orice clauză contrară sau stipularea unei prestaţii în schimbul denunţării contractului fiind considerată nescrisă - art. 1277 Cod civil ; \- contractul de locaţiune încheiat pe termen nedeterminat poate fi denunţat de oricare dintre părţi prin notificare -- art. 1816, alin. (1) Cod civil \- contractul de închiriere pe durată nedeterminată poate fi denunţat de chiriaş prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei art. 1824, alin. (1) Cod civil \- încetarea contractului de mandat prin revocarea mandatului de către mandant şi renunţarea mandatarului - art. 2030, lit. a) și b) Cod civil - contractul de agenţie pe durată nedeterminată poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi, cu un preaviz obligatoriu etc. - art. 2089, alin. (1) Cod civil - ***Principiul relativităţii efectelor contractului*** - ***[Reglementare ]*** - Art. 1280 Cod civil potrivit căruia, "contractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel". - ***[Parte. Terţ. Având-cauză]*** - *[Parte]* - persoana fizică sau juridică care încheie un act juridic civil, fie personal, fie prin reprezentant, act care îşi va produce efectele faţă de aceasta. - *[Terţi] (penitus extranei)* - persoanele străine de actul juridic civil, care nu au luat parte la încheierea acestuia şi asupra cărora nu se produc efectele actului juridic. - *[Având-cauză] (habents causam)* - persoanele care, deşi nu au luat parte la încheierea actului juridic civil, în virtutea unor relaţii de natură juridică statornicite între ei şi părţi, sunt ţinuţi de efectele acelui act juridic, care se produc şi în ceea ce îi priveşte. - Sunt avânzi-cauză: - \- succesorii universali; - \- succesorii cu titlu universal; - \- succesorii cu titlu particular; - \- creditorii chirografari. - [Succesorii universali] sunt acele persoane care dobândesc în tot patrimoniul autorului lor (ex. unicul moştenitor legal, legatarul universal, etc.). - [Succesorii cu titlu universal] sunt acele persoane cărora le revine o fracţiune din patrimoniul autorului lor ( ex. moştenitorii legali, legatarii cu titlu universal, etc.). - [Succesorii cu titlu particular] sunt persoanele care dobândesc de la autorul lor bunuri sau drepturi individuale, determinate (ex. legatarul cu titlu particular, donatarul etc.) - [Creditorii chirografari] sunt creditorii care nu beneficiază de o garanţie reală în ceea ce priveşte creanţa lor. Aceştia beneficiază de un drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, care servesc drept garanţie comună a creditorilor săi. - art. 2324 , alin. (1) Cod civil. - ***Excepţii de la principiul relativităţii efectelor actului juridic*** - [1. Promisiunea faptei altuia] (convenţia de porte-fort) este acea convenţie prin care o parte se angajează să determine un terţ să încheie sau să ratifice un act. - \- este reglementată de art. 1283 Cod civil; - \- promitentul este ţinut să repare prejudiciul cauzat în cazul în care terţul refuză să se oblige sau, atunci când s-a obligat şi ca fideiusor, dacă terţul nu execută prestaţia promisă - art. 1283, alin. (1) Cod civil ; - \- constituie o excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor actului juridic - [2. Stipulaţia pentru altul sau contractul în folosul altei persoane --] contractul în baza căruia promitentul se obligă față de stipulant să execute o prestație în favoarea terțului beneficiar. - -este reglementată de art. 1284 Cod civil potrivit căruia „oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terţ" \[ alin. (1)\] şi „prin efectul stipulaţiei pentru altul, beneficiarul dobândeşte dreptul de a cere promitentului executarea prestaţiei" \[alin.(2)\]; - \- părţile stipulaţiei pentru altul sunt: - stipulantul - promitentul - terţul beneficiar \- contractul se încheie între stipulant şi promitent, dar urmează să-şi producă efectele asupra terţului beneficiar; \- raporturile juridice se nasc între: \- stipulant şi promitent \- promitent şi terţul beneficiar - stipulantul poate cere promitentului executarea obligaţiei asumate în folosul terţului beneficiar; \- terţul beneficiar poate cere obligarea promitentului de către instanţă la executarea obligaţiei asumate; \- promitentul poate opune beneficiarului numai apărările întemeiate pe contractul care cuprinde stipulaţia - art. 1288 Cod civil; \- terţul beneficiar trebuie să îndeplinească condiţia de a fi determinat sau cel puţin determinabil la momentul la care se încheie stipulaţia şi de a exista la data executării obligaţiei; \- pentru a-şi produce efectele, stipulaţia **trebuie acceptată** de terţul beneficiar; \- dacă terţul beneficiar nu acceptă stipualaţia, se consideră că dreptul său nu a existat niciodată \[art. 1286, alin. (1) Cod civil\]; \- revocarea stipulaţiei se poate face oricând, cât timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulat sau la promitent; - acceptarea stipulaţiei este posibilă şi după decesul stipulantului ori al promitentului; \- doar stipulantul poate revoca stipulaţia pentru altul, nu şi creditorii sau moştenitorii săi - art. 1287, alin. (1) Cod civil ; - efectele revocării stipulaţiei operează doar din momentul ajungerii acesteia la promitent. Dacă nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profită stipulantului sau moştenitorilor acestuia, fără a greva însă sarcina promitentului - art. 1287, alin. (2) Cod civil; Aplicaţii: donaţia cu sarcină în favoarea unui terţ contractul de rentă viageră, atunci când renta se plăteşte unui terţ constituie o excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor actului juridic