Curs de Drept Civil PDF

Notiuni introductive Notiuni de drept civil. 1.Sensuri: A. Drept obiectiv = totalitatea normelor juridice adoptate de catre organele de stat atat in vigoare, cat si abrogate (scoase din vigoare) Dreptul pozitiv = totalitatea normelor juridice in vigoare la un mo...

Notiuni introductive Notiuni de drept civil. 1.Sensuri: A. Drept obiectiv = totalitatea normelor juridice adoptate de catre organele de stat atat in vigoare, cat si abrogate (scoase din vigoare) Dreptul pozitiv = totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat: a) sistem de drept public - stat si persoane (relatii de subordonare): drept penal (Codul penal), drept constitutional (Constitutie), drept fiscal (Codul fiscal), drept administrativ (Codul administrativ) b) sistemul de drept privat - persoane fizice si juridice (relatii de egalitate): dreptul familiei, drept comercial, drept civil (Codul civil) Drept natural = totalitatea principiilor care se impun organelor de stat indiferent de timp si spatiu ex de principiu: 1. error communis facit jus (jus = drept) = eroarea comuna creeaza dreptul (eroarea in care se afla mai multe persoane) B. Dreptul civil ca ramura de drept = totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile juridice (relatii) dintre persoane fizice si/sau juridice aflate pe picior de egalitate. Elemente: a) este o ramura de drept a sistemului privat: - sistemul de drept se imparte in: drept public si drept privat - dreptul public cuprinde norme care reglementeaza relatii dintre stat si persoane care au o calitate speciala: infractor, cetateni pentru Dreptul Constitutional, contribuabili pentru dreptul fiscal. Normele juridice sunt grupate in ramuri de drept: penal, constitutional, etc. - dreptul privat = totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile intre persoane fizice si/sau juridice. Normele juridice sunt grupate in ramuri de drept: ~ normele juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane fizice care au calitatea de rude formeaza ramura dreptul familiei ~ normele juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane  fizice/juridice care au calitatea de comerciant formeaza ramura de drept comercial. ~ normele juridice care reglementeaza relatia dintre persoane fizice si/sau juridice formeaza ramura de drept civil b) dreptul comun in materie = atunci cand o ramura de drept nu cuprinde norme juridice care sa reglementeze un caz dat se apeleaza la dreptul civil care imprumuta normele sale. c) obiectul de reglementare = relatii sociale dintre persoane fizice/juridice pe care le transforma in raporturi juridice - raportul juridic = relatie sociala intre persoane cu privire la bunuri, reglementate de o norma juridica de drept civil Clasificarea raportului juridic A. RAPORT JURIDIC PATRIMONIAL (real si obligational) = are valoare in bani: raport juridic real care are in continut un drept real - DREPT REAL (confera titularului posibilitatea de a exercita singur atributele - posesie, folosinta, dispozitie - fara concursul altei persoane) ex: - dreptul de proprietate - dezmembraminte = (proprietarul se numeste nud-proprietar pentru ca da atributele de posesie si folosinta) 1. UZUFRUCT(dreptul dat de folosinta si posesie si folosirea roadelor sale) = posibilitatea titularului (uzufructuat) de a poseda, folosi si culege fructele unui bun al altei persoane (nud-proprietar) 2. DREPTUL DE UZ = *nu poate vinde fructele, le poate folosi* posibilitatea titularului (uzuar) de a poseda, folosi si culege fructele unui bun al altei persoane pentru nevoile sale si ale familiei sale 3. DREPTUL DE SUPERFICIE = (drept de proprietate pe casa + drept de posesie si folosinta pe teren de catre cetatenii straini) = drept complex format din drept de proprietate al casei si posesia si folosinta asupra terenului avand un alt proprietar 4. DREPT DE SERVITUTE = (drept de acces) = dreptul de a poseda si folosi terenul din fata = o sarcina impusa unui fond (aservit) pentru uzul si utilitatea unui alt fond dominant  De regula apare la solut supraviemeitor 5. ABITAȚIE = dreptul titularului de a poseda si folosi o locuinta peste cota ce (ii revine in proprietate (in general la mosteniri) dreptul de habitatie viager ubitake diagera-drept de a lomi patale are b)- RAPORTURI OBLIGATIONALE= daca o parte are obligatie, cealalta parte are un drept de creanta = raport care are in continut un drept de creanta (dreptul titularului numitor creditor de a pretinde debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva) *** dreptul de creanta izvoraste din contract*** B. RAPORT NEPATRIMONIAL a) raporturi juridice privind viata si integritatea persoanei (dreptul la viata, la sanatate etc) b) raporturi juridice privind identificarea persoanei (au in continut dreptul la nume, domiciliu si CNP) c) Raportul privind drepturile de proprietate intelectuala (drepturile privind drepturile de autor, inventator, inovator) ! Raportul se stabilește intre persoane fizice sau juridice fără a fi necesar ca acestea sa aiba o calitate speciala. -pers fizice/juridice se afla pe picior de egalitate -raportul juridic formeaza obiectul e reglementare a dreptului civil NORMA JURIDICA Norma juridica este clasificata in: 1. După caracterul conduitei prescrise - IMPERATIVE = Norma de la care nu se poate deroga (abate) (In penal) a auper a) Onerative - (impun o actiune) - ex : art. 61 alin 2 ("trebuie") b) Prohibitive - (impun o inactiune) - ex: art, 62 alin 1 si 2 ("interzis") - DISPOZITIVE = norme de la care partile pot deroga.  a) Permisive = norme care permit partilor o anumita conduita. Ex: art. 70, art. 2168, art. 1180 ("poate") b) Supletive = norme care impune partilor o conduita si suplinesc (a inlocui) vointa partilor atunci cand partile nu prevăd altfel în contract. (urmarim contractul daca in contract nu spune nimic) art 1689 Normele imperative sunt de doua feluri: 1. Ordine publica 2. Ordine privata Normele dispozitive sunt întotdeauna de ordine privata 2. Izvoarele normei - Acte normative interne legea : lege organica (constitutia), ordinara (codurile si alte legi) Ex : legea 31/90 privind societățile comerciale, legea 71 din 2011 a codului civil. ordonanțe și hotărâri de Guvern Decrete de amnistie (date de președinte) Ordinele miniștrilor !!!!! Se publica în Monitorul Oficial - Act normativ extern = tratatele și regulamentele UE (se aplica direct), directivele UE - Act cutuma/ obiceiul / uzanta = Norma nescrisa (regulile nescrise) Uzanțele se aplica atunci cand legea face trimitere la ele. 3. Intervalul de timp a) Intrarea în vigoare a normei juridice: - normele juridice intră în vigoare fie la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fie la o dată expres prevăzută în conținutul ei b) Ieșirea - Abrogarea expresa când noua lege prevede articolele sau legea pe care o abrogă (cand se abroga legea) - Abrogarea tacită când legea nouă conține fie dispoziții compatibile cu legea veche, fie conține sintagma “orice alte dispoziții contrare se abrogă” (dispozitiile vechi nu mai  sunt compatibile cu cele noi) Raportul juridic Relație socială patrimoniala/personal nepatrimoniala reglementata de o norma civila Structura: -subiecte de drept/parti (persoane fizice și juridice) -continut (drepturi si obligatii) -obiect: acțiunea și inacțiunea părților (conduita partilor) Deoarece conduita se refera la bunuri, bunul e obiect derivat A. Subiectul RAPORTUL PATRIMONIAL Real : - subiect activ determinat (proprietarul) - subiect pasiv nedeterminat Obligational : (apare in contracte) subiectul activ determinat (creditor) - subiect pasiv determinat (debitor) Subiectele poarta denumirea specifice în raport de tipul de contract: vânzător-cumpărător, locator-locatar, donator - donatar RAPORTUL PERSONAL NEPATRIMONIAL - Subiect activ determinat - subiect pasiv nedeterminat. B. Continut 1. Latura activa : drepturi 2. Latura pasiva : obligatii l. DREPT SUBIECTIV = posibilitatea unei persoane de a avea o conduita si de a pretinde persoanei obligate sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva în caz contrar sa apeleze la forta coercitiva a statului. Clasificare : 1. După sfera persoanei obligate  - DREPT ABSOLUT = posibilitatea unei persoane de al exercita singur, fără concursul altor persoane. Ex : Dr personal nepatrimonial, Dr de proprietate și dezmembraminte Caractere: Subiect activ determinat - subiect pasiv nedeterminat Ii corespunde obligația “de a nu face”, respectiv de a nu aduce atingere dreptului" Opozabilitate, este opozabil erga omis(toata lumea) - DREPT RELATIV = dreptul în temeiul căruia titularul îl exercita cu concursul altor persoane ex : Dr de creanta Caracteristici: Subiect activ determinat (creditor) - subiect pasiv determinat (debitor) Ii corespunde obligația de a da, a face sau a nu face. Opozabilitate inter partes (intre parti) 2. DUPĂ CARACTER A) Drepturi patrimoniale = evaluabile: Drepturi reale Drepturi de creanta - = posibilitatea titularului de a = posibilitatea titularului (creditor) exercita singur prerogativele de a solicita persoanei obligate (debitor) sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva Izvorasc din contracte. subiectul activ este determinat subiectul activ si subiectul pasiv Subiectul pasiv este nedeterminat sunt determinati ii corespunde obligatia negativa ii corespunde obligatia de a da, de a de a nu face, adica de a nu face si de a nu face (nu inseamna a aduce atingere titularului nu aduce atingere dreptului de dreptului proprietate) (A nu face nimic din ceea ce debitorul putea face, daca nu se obliga la abstentiune) opozibailitate erga omnes (toata opozabilitatea inter partes (intre lumea) parti) proprietate si dezmembramintele  (sunt date de lege) (art. 551, dreptul 1-6 + dreptul real de garantie care include ipoteca si gaj sunt limitate ca numar, izvorand sunt nelimitate ca numar si izvorasc din lege (ex. Drept de din acte si fapte juridice (ex proprietate, dezmembraminte, contracte) ipoteca si gaj) sunt drepturi absolute este drept relativ este insotit de prerogativa nu are prerogativa urmaririi si urmaririi si preferintei preferintei Ipoteca = imobile Gaj = masina sau motocicleta Prerogativa urmarii = posibilitatea titularului de a urmari bunul in mana oricarei persoane s-ar afla Prerogativa preferintei = posibilitatea titularului de a isi indestula cu prioritate creanta (el se numeste creditor ipotecar sau gajist) fata de alti creditori - persoana care nu are nicio garantie = creditor kirografar (ia ce ramane de la creditor ipotecar sau gajist) Actul juridic = manifestare de vointa care da nastere la un acord juridic Faptul juridic = o actiune umana care nu vrea sa dea nastere la un acord juridic, dar intervine legea (de ex un accident pe trecerea de pietoni) B) drepturi personale-nepatrimoniale (care nu pot fi evaluate in bani) - drepturi privind viata si integritatea persoanei (ex la viata, la tacere) - Drepturile privind atributele de identificare - Drepturile de proprietate intelectuala 3. Dupa raportul dintre ele - Drepturi principale = drepturi care au o existenta de sine statatoare si nu depind de un alt drept - Drepturi accesorii = drepturi care depind de un alt drept principal Drepturi reale Dreptul de creanta principale: dreptul de proprietate, ca regula, este un drept principal (ex  dezmembramintele dreptul de a primi chirie) Accesoriu: dreptul de ipoteca si gaj Este drept accesoriu: cand avem penalitati, dobanzi, II. OBLIGAȚIA = latura pasiva a raportului Este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil care consta in a da, a face si a nu face. Clasificare: A) Dupa obiect: ~ a da, a face, a nu face ~ pozitive/ negative ~ de rezultat si de mijloace sau de diligenta 1. A da, a face, a nu face A da = a transmite un drept real, a plati o suma de bani (obligatia vanzatorului de a transmite proprietatea si obligatia cumparatorului de a plati pretul total) A face = a preda un bun, a presta un serviciu, a executa o lucrare (obligatia vanzatorului de a preda bunul) PLATA este obligatia de A FACE !!!!!! Importanta !!!!! Obligatia de a da (de a transmite proprietatea) se executa in momentul in care s a incheiat contractul chiar daca pretul nu a fost platit si bunul nu a fost predat (exceptie cand partile convin un anumit termen de transmitere a proprietatii) A nu face = a nu face corelativa dreptului real (a nu aduce atingere dreptului), a nu face corelativa dreptului de creanta (a nu face nimic din ceea ce ar putea face debitorul daca nu s-ar fi obligat la abstentiune) 2. Obligatii pozitive si negative Obligatiile pozitive = a da, a face Obligatiile negative = a nu face 3. De rezultat si de mijloace (sau diligenta) Obligatii de rezultat = indatorirea debitorului de a obtine un rezultat (constructor, profesor) ~ obligatia vazatorului de a preda bunul ~ obligatia de a construi !!!! Se considera executata in momentul obtinerii rezultatului Obligatii de mijloace = indatorirea debitorului de a depune toate eforturile in vederea obtinerii unui rezultat (doctor, avocat) !!!! Se considera executata in momentul depunerii eforturilor chiar daca rezultatul nu s-a obtinut B. Dupa opozabilitate - Obligatii obisnuite = revine debitorului - Obligatii propter rem (obligatii reale) = obligatii strict legate de un bun datorita valorii importante pentru societate (ex: obligația proprietarului unui bun patrimonial) - Obligații scriptae in rem (opozabile și terților) = obligație strâns legată de un bun astfel încât creditorul (chiriașul) își poate realiza dreptul sau numai dacă titularul actual al bunului (cumpărător) înțelege să i se respecte acest drept deși nu a luat parte la încheierea contractului de locațiuni (contract de locațiune) ex: art 1811-opozabilitatea contractului de locațiune față de dobânditor După cum pot fi puse în executarea silită: -obligații perfecte = in caz de neexecutare, creditorul poate apela la forța coercitiva a statului (introducerea unei acțiuni în instanță, obținerea unei lucrări judecătorești definitivă și punerea în executare silită) -obligații imperfecte = nu pot fi puse în executare silită, dar odată executate de bună voie, nu se poate cere restituirea ex: obligațiile prescrise III. OBIECTUL - Acțiunile și inacțiunile părților actului juridic - Deoarece conduita părților privește un bun, bunul este un obiect derivat BUN = orice lucru cu valoare economică care poate fi apropriat, însușit sub forma dreptului patrimonial (dreptul de proprietate) -face parte dintr-un patrimoniu PATRIMONIU= totalitatea bunurilor, drepturilor patrimoniale și obligațiilor patrimoniale Precizări: -patrimoniul este alcătuit din 2 laturi - Latura activă- drepturi și bunuri - Latura pasivă- obligații - O persoană poate avea un singur patrimoniu, indiferent de numărul bunurilor  - Orice persoană are un patrimoniu (unicitate de subiect) - Patrimoniul este alcătuit din mase de bunuri (bunuri propri si bunuri comune) - Patrimoniul este inalienabil prin acte juridice între vii, dar nu se poate lăsa moștenire 4. Clasificarea A) După natura lor: - Bunuri imobile (nemiscatoare)= bunuri care nu pot fi deplasate prin forța proprie sau a altei persoane - Bunuri imobile prin natura lor= bunuri ce nu pot fi deplasate, ex: casa, teren, izvoare, cursuri de apa, plantații prinse în rădăcini, platforme și lucrări instalate în pământ cu caracter permanent (art. 537) - Bunuri imobile prin determinarea legii: - Dreptul de creanță privind un imobil - Drepturile reale privind un imobil (cu excepția dreptului de proprietate) asupra unui imobil considerat ca fiind un imobil prin natura sa) - Bunuri imobile prin destinație= bunuri mobile care prin voința proprietarului sunt destinate ca accesorii pentru exploatarea unui imobil Precizări: - Bunul mobil trebuie să se afle într-o legătură cu bunul imobil: - Legătură materială - Legătură intelectuală (afecțiunea față de proprietar ) Ex: peștele dintr un iaz și animalele dintr o fermă când se vinde intreaga ferma Importanță: - Bunurile imobile prin destinație se deosebesc de bunurile imobile prin încorporare, geamul și ușa - Bunurile prin încorporare nu pot fi scoase din starea de fixitate fără a deteriora ansamblul (chiriașul are dreptul doar la restituirea bunurilor prin destinație) -Bunuri mobile - Bunurile mobile prin natura lor se deplasează prin forța proprie sau prin forța altei persoane (art. 539, energia de orice fel) - Bunuri mobile prin determinarea legii - Dreptul de creanță privind un mobil (cu exceptia celor care au ca obiect obligatia de “a da” un bun imobil)  - Drepturi reale privind un bun mobil (cu exceptia dreptului de proprietate) - Bunuri mobile prin anticipație= sunt bunuri imobile prin natura lor, dar pe care părțile unui act juridic (vanzator-cumparator) le consideră mobile având în vedere ca în viitor vor fi scoase din starea de fixitate, ex: fructele neculese ale contractului B) După modul de determinare Bunuri generice= bunuri care se individualizează prin elementele clasei din care fac parte (insusiri si caracteristici) ex: o mașină Bunuri individuale determinate/certe (res certa)= bunuri care se individualizează prin elemente specifice, ex: mașina roșie, marca Importanta = la bunul individual determinat proprietatea se transmite în momentul realizării de voință = la bunul de gen proprietatea se transmite in momentul individualizării prin masurare, numărare, cântărire Locul predarii diferă: - la bunul individual determinat la locul unde se află bunul dacă partile nu au prevăzut altfel în contract (locul la care se gaseau la data incheierii contractului) - la bunurile de gen la domiciliul debitorului (plata cherabilă și nu portabila) - la bunurile de gen functionează regula “bunurile de gen nu pier” (debitorul va trebui să procure bunuri de aceeasi cantitate si calitate) C) Dupa cum produc fructe bunuri frugifere = bunuri care produc periodic fructe fără consumarea substanței ( ex: copacul-marul, terenul-arenda) bunuri nefrugifere: nu produce fructe (nu au calitatea de a da nastere la alte produse) FRUCTE= foloase trase dintr-un bun fără consumarea substantei Fructele: -naturale: produse fără interventia omului (ex: fructe din pădure si sporul animalelor) -industriale: se produc cu intervenția omului (ex: recolta) ->se dobândese prin separare (culegere) civile= venituri banesti realizate ca urmare a folosirii unui bun (ex. chirii, amenzi, dobânzi) art. 548 ! -> se dobândesc zi de zi prin simpla curgere a termenului - PRODUCTE= foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei ex: minereuri art. 549 copacii dintr-o pădure mărul => fruct copacul product !!fructele si productele se cuvin proprietarului (550 alin. 1) fructele si productele formează produse D) După cum își consumă substanța: bunuri consumptibile (ant. 544) bunuri care își consumă substanța la prima întrebuințare sau înstrăinează la primă întrebuințare (ex: alimentele, banii, combustibilul) bunuri neconsumptibile => nu își consumă substanța; pot fi folosite repetat (ex: terenurile, cladirile, masinile) - Bunurile consumptibile fac obiectul contractului de împrumut de consumație - Bunurile neconsumptibile fac obiectul contractului de împrumut de folosință - Bunurile conductibile sunt bunuri de gen, iar bunurile neconsumptibile sunt bunuri individual determinate (certe) - Prin voința părților un bun consumptibil devine un bun neconsumptibil E) Dupa cum pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații (art. 543) Bunuri FUNGIBILE= bunuri care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații Ex: bunurile consumptibile/ bunuri de gen Bunuri NEFUNGIBILE= bunuri care nu pot fi înlocuite in executarea unei obligații Ex: bunuri neconsumptibile/ bunuri individual determinate  F) După raportul dintre ele: BUNURI PRINCIPALE= care au existenta de sine stătătoare, nu depind de alt bun BUNURI ACCESORII= care depind de un alt bun principal Ex: cheia pentru lacăt, antena pentru televizor, cureaua pentru ceas Precizare: bunurile accesorii urmează soarta bunului principal. !!ACCESORIUM SEQUITUR PRINCIPALE Vânzarea, ipotecarea, gajarea bunului principal se face cu tot cu accesorii Ex: caz profa (Poarta Maramureș) G) După titular; Bunuri proprietate publică= aparțin statului și unitățile administrative teritoriale și formează domeniul public Sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile Bunuri proprietate privată= aparțin persoanei fizice sau juridice sau juridice Bunuri proprietate privată- persoană fizică/juridica - Statul/UAT= FORMEAZĂ DOMENIUL PRIVAT - Sunr alienabile, sesizabile, prescriptibile H) După cum pot fi divizate: - BUNURI INDIVIZIBILE - BUNURI DIVIZIBILE= care pot fi divizate fără să schimbe destinația economică; Pot face obiectul partajului bunurile divizibile(teren, casă) I) După cum pot fi executate: BUNURI SESIZABILE= pot fi executate silit (marea majoritate) BUNURI INSESIZABILE= nu pot fi executate silit (alimentele, bunurile personale) ACTUL JURIDIC  I. NOȚIUNE Acord de voință al părților făcut cu intenția de a naște, modifica și stinge un raport juridic civil. II. SENSURI - Operațiune juridică (NEGOTIUM) - Înscris constatator( instrumentum) CLASIFICAREA ACTULUI JURIDIC: a. După numărul părților: - ACTE JURIDICE UNILATERALE= manifestarea de voință a unei singure părți, ex: testamentul, oferta - ACTE JURIDICE BILATERALE= acord de voință a două părți, ex: contract (donație, vânzare-cumpărare, locațiune) CONTRACTUL: După cum dă naștere la obligații în sarcina a unei părți sau ambelor, se clasifică: - CONTRACT UNILATERAL= act juridic bilateral care dă naștere la obligații în sarcina unei singure părți, ex: contractul de mandat - CONTRACT BILATERAL= dă naștere la obligații în sarcina ambelor părți, ex: vânzare-cumpărare, închiriere (sinalagmatic) - ACTE JURIRICE MULTILATERALE= acord de voință intre 3 sau mai multe părți, ex: contract de societate comercială, partajul convențional B) După scop: - ACTE JURIDICE CU TITLU ONEROS= act in care o parte transmite un folos patrimonial in schimbul unui alt folos patrimonial, ex: contract vânzare-cumpărare Se împart în 2: I. ACT COMUTATIV= actul in care părțile cunosc, din momentul încheierii actului, existența și întinderea drepturilor și obligațiilor ex: vânzare cumpărare, locațiune, mandat II. ACT ALEATORIU= act juridic in care părțile nu cunosc fie  întinderea, fie existența drepturilor și obligațiilor, existând șansa unui câștig sau riscul unei pierderi, ex: contractul de joc, contractul de întreținere -ACTE JURIDICE CU TITLU GRATUIT= prin care o parte transmite un folos patrimonial, fără a primi in schimb un alt folos patrimonial, ex: donația Se imparte in: Liberalități= acte juridice prin care dispunatorul își micșorează patrimoniul cu folosul celeilalte părți, ex: contractul de donație Dezinteresate= acte juridice prin care dispunătorul NU își micșorează patrimoniul, ex: contract de împrumut de consumație C) După efectele asupra patrimoniului (sau importanța lor): ACTE DE CONSERVARE= acte prin care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui drept (au drept scop păstrarea sau conservarea unui bun în patrimoniul titularului) ex: somația !!întreruperea unei prescripții printr o cerere de chemare în judecată ACTE DE ADMINISTRARE: I. ACTE DE ADMINISTRARE A UNUI BUN( singular)= act de normală punere în aplicare a unui bun fără a-l înstrăina ex: contractul de reparații, contractul de asigurare II. ACTE DE ADMINISTRARE A UNUI PATRIMONIU= acte de normală punere în valoare a unui patrimoniu care raportate la patrimoniu reprezintă acte de normală exploatare, dar raportate la bun reprezintă acte de înstrăinare (dispoziții) ex: vânzarea bunurilor perisabile și vânzarea bunurilor excesiv de oneroase !!!Actele de consumare și administrare pot fi încheiate de către minorul sub 14 ani/minorul între 14-18 ani fără încuviințările legale. ACT DE DISPOZIȚIE= act prin care se înstrăinează un bun din patrimoniu sau se grevează un bun cu o sarcina reală ** grevăm un bun cu ipoteca si gaj, ex: vânzare cumpărare, donație, grevare **locuțiunile mai mari de 5 ani sunt considerate acte de dispoziție, deși bunul nu se înstrăinează D) După formă: ACT CONSENSUAL=se încheie prin simplul acord de voință al părților ex: marea majoritate a contractelor !! De regula vânzarea-cumpărarea este un contract CONSENSUAL ACT SOLEMN= act pentru a cărei încheiere valabilă legea cere o anumită formă scrisă Sunt acte solemne: - Acte pentru care legea cere in scris autentic notarial: donația, vânzarea-cumpărarea de terenuri și clădiri, testamentul autentificat de notar+ipoteca - Acte care sunt solemne și nu se încheie la notar: testamentul olograf, contractul de arendă - Alte acte: hotărâri judecătorești, căsătoria, actele de stare civilă ACT REAL= act juridic in care manifestarea de voință trebuie însoțită de remiterea (predarea) bunului !!! Se încheie valabil în momentul emiterii bunului, orice contract scris având valoare de an de contract. Ex: dar manual, depozitul, împrumutul !!! Înscrisul închiriat și semnat de părți are valoare de contract (promisiune). Este valabil la remiterea (predarea) bunului. La contractele translative de proprietate, obligația de a remite bunul este un mod de executare (art. 1674) La actele juridice reale este un mod de încheiere a contractului. La actele solemne (donația), ele se încheie în momentul îndeplinirii formei solemne, autentificat la notar. E) Dupa efect:  ACTE CONSTITUTIVE DE DREPTURI: acte care dau naștere la un drept care nu a existat anterior EX: ipoteca, gaj, c. de constituire a dezmembrămintelor, convenția de partaj ACT TRANSLATIV: acte prin care se transferă drepturi de la unul la altul. EX: donație, vanzare-cumparare ACT DECLARATIV: act care are ca efect consolidarea unui drept preexistent. EX: tranzacția F) După modul de executare: ACT DE EXECUTARE DINTR-O DATĂ (uno-ictu): acte care presupun o singură prestație. EX: c. vânzare-cumpărare, vânzarea cu plata prețului în rate, c. de împrumut, c. de consumație, renta, c. de întreținere+rentă viageră sunt acte cu executare dintr-o dată G) După momentul în care își produc efectele: ACTE ÎNTRE VII: acte care își produc efectele necondiționat de moartea cuiva (inter vivos) ACTE CU CAUZĂ DE MOARTE (mortis causa): isi produc efectele numai la moartea autorului sau ex: testament H) După cum pot fi încheiate de reprezentant: ACTE STRICT PERSONALE (intuito persone): pot fi încheiate doar personal. EX: căsătoria ACTE PRIN REPREZENTANT: se încheie prin mandat I) După cum sau nu sunt afectate de modalități: ACT PUR ȘI SIMPLU: nu are o modalitate, termeni și condiții. EX: marea majoritate a actelor ACT AFECTAT DE MODALITĂȚI: cuprind o modalitate, un termen, o conditie sau o sarcina ex: locațiunea, împrumutul J) După raportul dintre ele:  ACT PRINCIPAL: nu depinde de un alt act ACT ACCESORIU: depinde de un act cu rol principal à ipotecă și gaj ! Dacă se stinge contractul principal => încetează contractul accesoriu K) După cum sunt în legislație: ACTE NUMITE: reglementate de legislație ACTE NENUMITE: nu sunt reglememtate. Ex: CONDIȚIILE ACTULUI JURIDIC (art. 1179) a) După obiect: condiții de fond (conținut): àcapacitate àconsimțământ c. esențiale àobiect valid. àcauza condiții de formă: àformă solemnă (validitate) àformă pt probare c. àformă pt opozabilitate neesențiale eficacitate b) După obligativitatea prezenței: condiții esențiale: sunt obligatorii condiții neesențiale: pot lipsi c) După sancțiune: condiții de valabilitate/validitate: afectează existența actului și atrage nulitate condiții de eficacitate: atrag alte sancțiuni și nu afectează existența  I. CAPACITATEA (art. 1180) Aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații (capacitatea de folosință și de a exercita dr. și oblig. prin încheierea actelor juridice, cap. de exercițiu) II. CAPACITATEA DE FOLOSINȚĂ (art. 34- art. 36) Începe prin naștere și prin excepție, de la concepție III. CAPACITATEA DE EXERCIȚIU (art. 37- art. 48) a) Lipsa capacității de exercițiu minorii sub 14 ani cei care beneficiază sub tutelă specială condiții: à majorul sau cu cap. restrânsă (minorul între 14- 18 ani) o deteriorare a facultății mintale totală sau permanentă protecția nu poate fi asigurată printr-un asistent judiciar (numit de către notar sau prin consilierea judiciară) tutela nu poate depăși 5 ani și se poate prelungi până la 15 ani REGULĂ: actele se încheie prin reprezentantul legal (părinții, tutorele) EXCEPȚIE: persoana fără cap. de exercițiu poate încheia singură acte de conservare, acte de dispoziție, de mică valoare, cu caracter curent și cu executare în momentul încheierii b) Cap. de exercițiu restrânsă: ~ minorul intre 14 si 18 ani (art. 43) ~ major care beneficiaza de consiliere judiciara. Conditii (art. 164): -≥ deteriorare partiala a facultatilor mintale  -≥ trebuie sa fie consiliat in mod continuu -≥ masura asistentei judiciare sa nu aiba efect (termenul consilierii = art. 168) pe o durata de 3 ani Cine incheie actele? (Art. 41, alineat 2) Regula: Actele se incheie personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (parinti, tutore, curator). Exceptia - acte pe care le incheie singur (art. 41, alineat 3): ~ actul de conversare, ~ acte de administrare care nu prejudiciaza ~ acte de dispozitie cu mica valoare cu caracter curent si care se executa imediat ~ poate sa accepte mosteniri, liberalitati (donatii si testamente) fara sarcina c) Capacitate de exercitiu anticipata Minorul de 16 ani poate dobandi capacitate deplina numai pentru motive temeinice in baza hotararii judecatoresti. d) Capacitate deplina: ~ majorul la 18 ani ~ minorul de 16 ani care se casatoreste (si cu dispensa de la 15 ani) !!!!! Sanctiune !!!! Nerespectarea capacitatii de folosinta se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Nerespctarea capacitatii de exercitiu se sanctioneaza cu nulitatea relativa.  Curs 4 decembrie 2023 OBIECTUL ACTULUI JURIDIC (A doua conditie de fond) Obiectele actului civil (!!!!!) – art. 1225, art. 1226 Obiectul actului civil reprezinta conduita pe care partile o stabilesc prin acel act juridic. Conduita = actiunile si inactiunile la care partile sunt indreptatite (tinute) sa le respecte). Obiectul actului juridic civil este intotdeuna diferit de continutul actului juridic civil. Actiunile si inactiunile partilor nu trebuie confundate cu obligatiile la care actul juridic da nastere. Obiectul contractului si al obligatiilor cer ca aceasta sa fie determinat, determinabil, licit, moral, posibil, sa existe, sa se afle in circuitul civil. Conditii speciale care se aplica in mod exceptional numai anumitor situatii juridice (de ex: situatii in care obiectul actului juridic civil trebuie sa reprezinta un fapt personal al debitorului actului juridic civil…….) Categorii de acte juridice civile al caror obiect poate sa -≥ imprumutul de folosinta – doar bunuri neconsumptibile -≥ imprumut de consumatie – obiectul va fi reprezentat de bunuri consumptibile si fungibile -≥ garantie ca si gajul poate avea ca obiect doar bunurile mobile (care raman in custodia creditorului pana la momentul la care debitorul isi indeplineste obligatia, moment in care vor fi scoase din garantie) -≥ ipotecile au ca obiect bunuri onsider Obiectul actului juridic civil are ca prima conditie ca trebuie sa existe. Conditia de existenta a actului juridic civil este o conditie primordiala pentru ca daca aceasta conditie nu exista, celelalte nici nu mai trebuiesc verificate. Daca obiectul se refera la un bun, trebuie sa distingem in raport de urmatoarele posibilitati: -≥ cand obiectul actului juridic a existat, dar nu mai exista la momentul incheierii actului juridic civil -≥ conditia nu este indeplinita, iar actul juridic civil nu poate sa produca efecte. O adaugire suplimentara: in situatia in care bunul a pierit doar partial, nu in totalitate, cumparatorul poate sa renunte la intreaga operatiune sau poate sa ceara reducerea pretului conform partii din bun de care nu se mai poate bucura. -≥ situatia in care bunul exista in momentul incheierii actului juridic civil si el indeplineaste aceasta conditie, si va trebui analizate urmatoarele conditii -≥ situatia bunurilor viitoare care nu exista in momentul incheierii actului juridic civil, dar urmeaza sa existe (o casa ce urmeaza sa se construiasca, o recolta de grau ce urmeaza sa se coaca). Exceptii: ~ nu pot sa formeze obiectul unui act juridic succesiunile viitoare nici pentru conventii, nici pentru actele juridice unilaterale ~ nu pot sa formeze obiectul unui ipoteci bunurile viitoare (legea 190/1999 – creditul ipotecar care urmeaza sa fie folosit pentru o investitie, ipoteca poate sa aiba ca obiect chiar bunul care urmeaza a fi construit/cumparat cu acel credit ipotecar) (Art. 1227) A doua conditie este ca obiectul sa se afle in circuitul civil. Aceasta a doua conditie priveste doar obiectul onsider al actului juridic (bunul insusi, bunul in sine) – Art. 963 Reglementarea de la vanzare – art. 1310 Prin bunuri aflate in circuitul civil intelegem bunurile care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice onsiderate daca trebuie sa indeplineasca si anumite conditii suplimentare prevazute de lege. (Exista in circuitul civil bunuri care circula in mod neingradit, si exista anmumite categorii de bunuri aflate in circuit civil cu onside la care legea impune conditii restrictive pe baza carora se poate tranzactiona, ele nefiind scoase din circuitul civil.) Este nul absolut un act juridic civil care incalca conditiile onsiderate sau interdictiile de instrainare ale anumitor bunuri. Aspecte privind bunurile care nu pot fi tranzactionate: bunurile aflate in proprietate publica. Nu pot fi instrainate, tranzactionate, dar pot forma obiectul onsider al unor contracte de concesiune sau inchiere. (Ex: acele bunuri care se afla in proprietatea statului – statul le poate pune in valoare prin concesiune, adica cedeaza catre alte onsider, particulari, onsider fizice sau juridice, onsiderate folosintei cel putin, utilizarii, pentru o anumite perioada de timp, in trecut erau 99 de ani pe vechiul cod, iar acum maxim 40 de ani, in schimbul unui pret al folosintei. ==≥ de ex, un apartament de la parterul unui bloc care devine onsider si are nevoie de acces prin gradina blocului. Spatiile verzi din jurul blocului sunt spatii publice ce tin de administratiile statului si nu pot fi folosite in interes personal. Pentru a putea fi utilizata este nevoie sa fie concesionata gradina pentru o anumita perioada de timp in schimbul unei chirii. Se poate. Aplica si la o terasacare concesioneaza de la primarie folosinta in schimbul unei sume de bani pentru a isi utiliza afacerea. (Art. 1228) A treia conditie, obiectul actului juridic sa fie determinat sau cel putin determinabil (art. 1226 – obiectul obligatiei). Obiectul este determinat atunci cand in actul juridic civil se mentioneaza elementele care il individualizeaza. Obiectul este determinabil atunci cand in actul juridic civil prevad suficiente elemente necesare determinarii lui in viitor (individualizarii). Elemente esentiale pentru valabilitatea actului juridic civil, codul civil determina ca obiectul sa fie determinat, determinabil ca fiind una dintre conditiile esentiale. Tot codul civil spune ca obligatia trebuie sa poarte asupra unui element determinat, sau cel putin determinabil, cantitatea obiectului putand ramane nespecificata cu mentiunea ca aceasta sa poata fi onsiderate in viitor. Aceasta cerinta trebuie sa fie respectata in toate cazurile in actul juridic civil onsiderate in ce consta conduita partilor, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a actului juridic civil. Cand obiectul actului juridic civil poarta asupra unui bun individual determinat, aceasta cerinta pentru valabilitatea obiectului este onsiderate indeplinita. Atunci cand un bun individual determinat, individualizat prin caracteristici onsider, in momentul in care este mentionat, vor fi mentionate acele conditii prin care se individualizeaza, deci obiectul este clar determinat. Problemele apar la bunurile de gen sau bunuri generic determinate. In aceasta situatie, aceasta conditie poate fi indeplinita prin stabilirea precisa a cantitatii, a calitatii, a valorii bunului (astfel se transfora bunul in unul individual determinat prin masurare, cantarire) sau prin stabilirea numai a unor criteri de determinare care vor fi folosite in momentul executarii actului juridic civil. (Art. 1229) Atunci cand determinarea obiectului sta in puterea unui tert, este lasata la aprecierea unui tert, acesta trebuie sa onsidera onside, diligent si echidistant, in ipoteza in care acesta se manifesta nerezonabil partea interesata poate cere instantei sa stabileasca pretul ori onsidera ramas nedeterminat in actul juridic. (Art. 1232) A patra conditie = obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil. Exista o regula in dreptul roman care spune ca nimeni nu poate fi obligat la imposibil, imposbilitatea obiectului echivaland cu lipsa lui, fapt care atrage sanctiunea nulitatii absolute. Cand mentionam imposibilitatea obiectului, facem trimitere catre o imposibilitate absoluta, adica obiectiva, adica mai concret, realizarea sa sa fie imposibila pentru orice persoana. (Imposibilitatea care rezulta din nepriceperea debitorului ori din onsi subiective, relative este irelevanta. In acest caz imposibilitatea este relativa privind doar debitorul in cauza, situatie in care obiectul actului juridic civil este apreciat ca fiind posibil, actul fiind valabil, iar in cazul neexecutarii culpabile de catre debitor va fi angajata raspunderea sa civila.) Imposibilitatea obiectului actului juridic civil poate fi materiala atunci cand nu se poate realiza din cauza unei stari de fapt si poate fi de ordin juridic cand nerealizarea este onside de o imprejurare de drept. Imposibilitatea se apreciaza in raport de momentul incheierii actului juridic civil, iar atunci cand la momentul incheierii sale obiectul era posibil, dar ulterior din cauza fortei majore ori unui caz fortuit, acesta devine imposibil, se pune in discutie problema riscului contractual (art. 1274) ori problema imposibilitatii fortuite de executare (art. 1634). Atunci cand executarea devine imposibila din culpa partii, va fi antrenata raspunderea juridica civila. Atunci cand vorbim de o obligatie de a da, avand ca obiect un bun individual determnat, imposibilitatea obiectului poate proveni doar din pieirea lucrului onsiderat (imposibilitate fizica) sau ca urmare a scoaterii sale din circuitul civil (imposibilitate de ordin juridic). -≥ de ex situatia vanzarii unui apartament cand a fost un cutremur sau incendiu (imposibilitate fizica) sau cand bunul continua sa existe dar a fost onsiderate (imposibilitate de ordin juridic). In cazul obligatiilor de a da avand ca obiect bunuri de gen, caz in care obiectul nu poate fi imposibil atata timp cat bunurile din genul onsiderat mai exista ori pot fi produse sau procurate (de ex o recolta de grau care a ars din hambar, insa se poate da urmatoare recolta sau alt grau) (Art. 1226, alineat 2) Ultima conditie, obiectul trebuie sa fie licit si onside. Asta inseamna ca actiunile sau inactiunile partilor trebuie sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala. (Art. 1) Atunci cand un obiect este ilicit, sanctiunea este nulitatea absoluta sau relativa, dupa cum norma incalcata este de ordine publica sau onside. (O anumita interdictie de comportament, de conduita trebuie sa rezulte din lege, dar poate rezulta si din spiritul ordinii de drept fiind avut in onsid scopul urmarit de norme, de reguli, nu doar litera legii). Cand actul juridic civil poarta asupra unui obiect onside, sanctiunea era nulitatea absoluta; atunci cand obiectul actului juridic civil este onside sau ilicit si cauza actului juridic civil va avea aceste trasaturi. Cand vorbim despre obiect determinat si ilict (art. 1255), obiectul ilitic (art. 1225, alineat 1) ( art. 1226, alineat 1) – actiunea si inactiunea debitorului ~ cele 3 conditii speciale privind actele juridice onsid persone etc. A 6-a conditie. Actele onsid persone presupun ca obiectul lor sa fie un fapt personal al celui care se obliga. Aceasta conditie are relevanta in cazul obligatiilor de a da sau de a face si se bazeaza pe faptul ca o persoana poate fi obligata numai prin vointa sa. Constituie o exceptie promisiunea facuta de un onsiderate al unei onsider. Sub aspectul opozabilitatii promisiunea faptei altuia este lipsita de eficienta juridica in privinta persoanei a carei fapta a fost promisa. Se considera valabil incheiat actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru a convinge un tert sa incheie sau sa onsider un act. In actele cu caracter strict personal (ex: onsiderate de mandat, administrare, angajare a unui avocat etc) obiectul trebuie sa fie faptul personal al celui care se obliga deoarece onsiderate a fost incheiat in considerarea calitatilor sale, conditie in lipsa careia, acordul de vointa nu s-ar fi realizat. A 7-a conditie. Cel care se obliga sa fie titularul dreptului Aceasta conditie se bazeaza pe principiul de drept conform caruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are sau onsider decat are. Conditia se aplica actelor constitutive sau translative de drepturi si pune in discutie insasi valabilitatea acestora. In cazul actelor translative sau constitutive, atunci cand: a) vanzatorul nu are calitatea de proprietar la inchierea actului juridic se poate sa nu discutam despre nevalabilitatea acelui act atunci cand priveste bunuri de gen sau bunuri viitoare, deoarece in cazul acestora proprietatea nu se transmite la incheierea actului b) atunci cand vanzarea priveste un bun individual determinat, distingem intre urmatoarele posibilitati: ~ actul juridic este lovit de nulitate relativa pentru eroare asupra calitati esentiale ale vanzatorului atunci cand partile sau cel putin cumparatorul au fost de buna credinta, crezand real ca bunul apartine vanzatorului ~ actul juridic este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita, atunci cand ambele au fost de rea credinta, stiind ca lucrul instrainat este proprietatea altei onsider ~ actul juridic este valabil atunci cand vanzarea priveste un bun care apartine altei onsider cu conditia sa fie indeplinite prevederile art. 1683 Cod civil. IV. in cazul coproprietatii, daca unul dintre onsiderate instraineaza bunul, nu se aplica de la inceput regulile privind instrainarea lucrului altuia, soarta actului depinzand de rezultatul partajului (daca bunul este atribuit la partaj vanzatorului, actul va fi considerat valabil incheiat si dreptul se va consolida in onsiderate dobanditorului onsiderate; in caz contrar, actul va fi considera nevalabil, iar dreptul se va desfinta onsiderate pentru lipsa calitatii de proprietar al instrainatorului) A 8-a. Existenta autorizatiei administrative sau prevazute de lege Anumite categorii de acte se pot incheia valabil doar dupa obtinerea autorizatiilor legale, sanctiunea nerespectarii acestora fiind nulitatea absoluta Curs 11 decembrie 2023 Obicectul actului juridic (Din nou aceeasi lectie) II. Obiectul actului juridic V. Notiune: (art. 1225) ~ obiectul contractului = operatiune juridica precum vanzarea, locatiunea, donatia: -≥ determinat = trebuie sa fie onsidera in contract concret ce este (ex: vazare, donatie) -≥ licit = obiectul onside este inclus in obiectul licit = cand onsiderat legii SAU bunelor moravuri ~ obiectul obligatiei (art. 1226) = prestatia la care se obliga = a da, a face, a nu face = determinat sau determinabil si licit ~ obiectul prestatiei = bunuri 2. Conditiile obiectului: a) bunul sa existe (nu se pot vinde bunuri inexistente) -≥ pot face obiectul unui contract si bunurile viitoare (recolte, cladiri) cu exceptia mostenirii nedeschise inca (obiectul devine licit) -≥ in cazul bunului individual-determinat: ~ daca bunul nu exista in momentul incheirii contractului, onsiderate e nul absolut ~ daca bunul exista, dar e pierit partial (art. 1659) -≥ cumparatorul poate sa ceara nulitatea relativa sau mentinerea contractului si reducerea pretului -≥ in cazul bunului de gen (art. 1658, alineat 2): ~ daca bunul de gen nu se realizeaza, onsiderate e nul absolut ~ daca bunul de gen se realizeaza partial, cumparatorul poate cere desfiintarea vanzarii (rezolutiunii) sau mentinerea contractului cu reducere de pret ~ in ambele cazuri, despagubiri  VI. obiectul obligatiei poate sa fie determinat sau determinabil sub sanctiunea nulitatii absolute ~ obiectul prestatiei-bunul: -≥ daca e un bun individual determinat, conditia e indeplinita -≥ in cazul bunurilor de gen, obiectul e determinabil !!!!!! Determinat = expres prevazut in contract Determinabil = in contract se stabilesc criteriile de determinare: ~ intre profesionisti, comercinti, daca nu e onsidera pretul, se are in onsid pretul practicat ~ daca in contract nu scrie pretul se poate raporta la un factor de referinta, cum ar fi bursa ~ orice element al contractului poate fi lasat la aprecierea unui tert (art. 1232, art 1662) -≥ nu instanta, ci presedintele numeste un expert care sa stabileasca pretul, iar daca pretul nu este onsidera in termen de un an, sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului c) bunul sa fie posibil (art. 1227). Imposibilitatea e de 2 tipuri: -≥ absoluta pentru orice debitor e sanctionata cu nulitatea absoluta -≥ relativa doar pentru un anumit debitor face ca acel contract sa fie valabil incheiat d) nu se mai cere conditia ca debitorul sa fie proprietar (art. 1230) (debitorul = vanzatorul) -≥ in onside se poate vinde bunul unui tert: ~ din contract, ia nastere o obligatie de a face (fie de a determina tertul sa adere la contract, fie ca vanzatorul sa obtina proprietatea bunului si ulterior sa il transmita cumparatorului) ~ cumparatorul devine proprietar cand vanzatorul primeste bunul VII. sa nu fie scoase din circuitul civil (bunurile proprietate pulica si bunurile afectate de o clauza de inalienabilitate) VIII. sa fie licit (!!!!!)  IX. Consimtamantul = vointa exteriorizata de a incheia un act juridic. (Provine de la o persoana cu discernamant) Conditii: -≥ sa provina de la o persoana cu discernamant (sa fie dat in cunostiinta de cauza) (aptitudinea persoanei de a fi constienta, de a avea reprezentarea actelor incheiate). O persoana capabila se poate afla intr-o stare de incapacitate de fapt (stare de ebrietate, consum de droguri, somnambulism) -≥ sa fie dat cu intentia de a produce efecte (sa fie serios). Nu e dat cu intentie: ~ cand e dat in gluma sau din prietenie (jocandi cauza) ~ cand e foarte vag (lipseste un element onsidera) (ex: oferta de vanzare fara pret nu e onsiderate oferta propriu-zisa ) ~ cand e dat sub o conditie pur potestativa din parte debitorului (ex: ma oblig daca vreau) ~ cand e sub o rezerva mintala necunoscuta de co-contractant ( -≥ sa fie exprimat: ~ expres = e prevazut in contract ~ tacit = in civil nu se aplica regula ca “cine tace pare sa consimta” Exceptii cand tacerea valoreaza consimtamant: ~ cand legea prevede expres (acceptarea tacita de succesiune si tacita relocatiune) (art. 1810) ~ cand partile comvin in contract ~ potrivit uzantelor (taximetrie, prin pozitionare isi da acordul) -≥ sa nu fie viciat (art. 1204) (sa fie liber): ~ eroare ~ dol ~ violenta ~ leziune Curs 18.12.2023 Vicii de consimțământ  A. EROAREA 1. Noțiunea reprezintă falsa reprezentare a realității în momentul încheierii contractului. Ca natură juridică este eroare spontană (provine de la parte sau de la o persoană sau contractant) 2. Clasificarea: 1. După naturala fals reprezentată Eroare de fapt: se poartă asupra unui fapt a. Eroare asupra naturii juridice a actului sau asupra obiectului contractului (error in negotium) art.1207 alin. 2 teza 1 Ex: o parte crede că încheie o vânzare, cealaltă crede că încheie o donație: eroarea se poartă asupra operațiunii juridice b. Eroarea asupra obiectului prestației (error in corporae) =când eroarea se poartă asupra identității obiectului Ex: o parte vinde mașini, iar cumpărătorul cumpără camioane c. Eroare asupra calităților substanțiale ale obiectului prestației (error in substantiam) Ex: se cumpără o vază ce se crede a fi de cristal, dar de fept este de sticlă !!! error in substantiam nu se confundă cu viciul ascuns (defect care nu se vede cu ochiul liber) La eroare se cere nulitatea relativă, la vicii ascunse se angajează răspunderea vânzătorului. Art. 1710 d. Eroarea asupra identității sau calităților esențiale ale persoanei (error in personam) art. 1207 alin. 2 teza 2 Ex: el se căsătorește cu X, iar în realitate vine sora geamănă Obiectul contractului = operațiunea juridică -Eroarea de drept = eroarea care se poartă fie existenței unei norme juridice, fie conținutul unei norme juridice determinante pt. încheierea unui act juridic  Condiții: -Eroarea să privească o normă juridică -Norma juridică să fie imprevizibilă și inaccesibilă (art. 1207 alin. 3, art. 1208 alin. 2) – privește tehnica legislativă în sensul că o normă trebuie să fie explicată pe larg astfel încât destinatarul să adopte o conduită corespunzătoare 2. După efect (cum atrag nulitatea): Eroare esențială: atrage nulitatea relativă a contractului Erori de fapt Erori de drept Eroare neesențială: atrage alte sancțiuni precum diminuarea de preț sau poate rămâne fără nicio sancțiune (art. 1207 alin.4) Eroare asupra simplelor motive asupra contractului cu excepția cazului în care motivele sunt determinante pentru părți (sunt stabilite în contract) Eroare de calcul (1210): nu atrage nulitatea relativă și ractificarea Excepții: în situția în care privește cantitatea și a fost esențială pt. Încheierea contractului 3. Condiții ale erorii: Pentru a invoca nulitatea relativă a actului se cere: - Eroarea să fie esențială (art. 1207) - Partea trebuie să cunoască faptul asupra căruia a purtat eroarea (vază de cristal, nu sticlă) - Eroarea să fie nescuzabilă = neimputabilă (nu se atribuie) cumpărătorului în sensul că nu putea descoperi eroarea oricâte diligențe ar fi depus Ex de eroare nescuzabilă: eroarea de drept în cazul normelor accesibile și previzibile și eroarea asumată (riscul de eroare a fost asumat de către parte) - Eroarea să fie determinantă în sensul că în lipsa erorii partea nu ar fi încheiat contractul 4. Structura erorii: - Constă într-un element – falsa reperezentare a realității 5. Sancțiunea erorii - Nulitatea relativă - Adaptarea contractului (art 1213) = menținerea contractului cu reducerea prestațiilor sau echilibrarea lor Partea aflată în eroare informează cealaltă parte asupra modului cum a înțeles contractul (notificarea vânzătorului sau printr-o cerere de chemare în judecată) În termen de 3 luni de la notificarea vânzătorului/cel cu chemarea în judecată declară că e gata să execute contractul sau chiar execută contractul ca efect al declarării de executare a contractului dreptul de a obține anularea se stinge contractul se consideră încheiat așa cum l-a înțeles partea în eroare