Curs 5 Grădini: Adecv-area Leg-turilor Interior-Exterior PDF

CURS 5 ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR GRĂDINI  ADECVAREA FUNCŢIONALĂ ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR ADECVAREA CONTEXTUALĂ SCALAREA ANTROPOMETRICĂ REPREZENTAREA TEHNICĂ CORECTĂ  ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR ? Amenaja...

CURS 5 ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR GRĂDINI  ADECVAREA FUNCŢIONALĂ ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR ADECVAREA CONTEXTUALĂ SCALAREA ANTROPOMETRICĂ REPREZENTAREA TEHNICĂ CORECTĂ  ADECVAREA LEGĂTURILOR INTERIOR-EXTERIOR ? Amenajarea GRĂDINII Adecvarea EXTENSIILOR externe Adecvarea ANVELOPEI (faţadei, acoperişului) Amenajarea GRĂDINII De ce este importantă vecinătatea unui spațiu verde adiacent locuinței?  1.INFLUENȚA NATURII ASUPRA AMELIORĂRII AFECȚIUNILOR FIZICE Roger S. Ulrich (1984) -1972-1981 monitorizarea vindecării unor pacienţi internați într-un spital dintr-o suburbie din Pennsylvania, SUA. PACIENŢII: -aceeaşi vârstă -aceeaşi afecţiune medicală: litiază biliară (pietre la fiere) -aceeaşi intervenţie chirurgicală: colecistectomie -îngrijiţi post-operator de aceeaşi asistentă SALOANELE DE RECUPERARE: -aceeaşi dimensiune -aceeaşi configuraţie spaţială -aceeaşi mobilare -situate la etajele 2 şi 3 ale spitalului -având ferestre identice (183cmx120cm) şi Hp=74cm VEDERE neobstrucţionată către SPAŢIUL EXTERIOR din poziţia întins în pat DAR, ORIENTAREA FERESTRELOR SALOANELE DE RECUPERARE, RADICAL DIFERITĂ: NOTĂ! MONITORIZAREA S-A FĂCUT EXCLUSIV ÎN PERIOADELE DE SPITALIZARE DIN SEZOANELE ÎN CARE ARBORII AVEAU FRUNZIŞ  PACIENŢII PLASAŢI ÎN SALOANELE CU VEDERE CĂTRE COPACI: -mai puţine zile de spitalizare până la recuperarea completă -doze semnificativ mai mici de analgezice -mai puţine rapoarte negative în fişe (febră, anxietate, insomnie) Vizualizarea naturii poate avea un efect benefic asupra recuperării stării de sănătate după o intervenție chirurgicală. -ameliorarea afecțiunilor fizice  2.INFLUENȚA NATURII ASUPRA PERFORMANȚELOR COGNITIVE Tanner (2009) a urmărit rezultatele la testele școlare pentru -10.000 de elevi din clasa a 5-a -din 71 de şcoli americane -durata studiului: 6 ani Grupe de elevi din: clase cu ferestre orientate către un spaţiu predominant verde clase cu ferestre orientate către spații cu componente majoritar construite Rezultate: elevii care se bucurau de clase cu ferestre orientate către un spaţiu predominant verde, având o profunzime a vederii către exterior de minim 15m au obţinut rezultate semnificativ mai bune decât colegii lor la testele de: - matematică, - limbaj artistic - complexitatea vocabularului.  Vizualizarea unui mediu preponderent natural poate avea un efect benefic asupra performanțelor cognitive.  De fapt, studiul experimental a lui Tanner (2009) a fost precedat de formularea unei importante teorii din domeniul psihologiei environmentale TEORIA RESTAURĂRII ATENȚIEI Rachel Kaplan şi Stephen Kaplan (1989) Oamenii se pot RECUPERA dintr-un DEFICIT DE ATENȚIE (provocat de oboseală sau de stres) prin EXPUNEREA la un mediu cu puternice calităţi restaurative, cum este, de exemplu, MEDIUL PREPONDERENT NATURAL. S.Kaplan şi R. Kaplan: Așadar, mediile în care trăim, prin elementele extrem de variate pe care le conţin, au capacităţi restaurative ce baleiază între două extreme: -potenţial de restaurare slab (LRP -Low Restorative Potential ), dovedit de ambiente precum marile loturi de parcare lipsite de vegetaţie sau de intersecţiile urbane aglomerate -potenţial de restaurare ridicat (HRP-High Restorative Potential) demonstrat de peisajele naturale sălbatice sau parcurile urbane cu copaci. Între cele DOUĂ EXTREME se situează diversitatea largă a mediilor pe care le locuim zilnic, înzestrate cu potenţiale de restaurare determinate de proporţia MASĂ VERDE / MASĂ CONSTRUITĂ RACHEL KAPLAN (2001): FEREASTRA, prin vederile episodice pe care le oferă către exterior şi prin cumularea acestor efecte pe termen lung, poate constitui o formă vitală de contact cu mediul exterior şi o INSTALAŢIE DE MICRO-RECUPERARE PSIHOLOGICĂ. Rachel Kaplan (2001): STUDIU: s-au evaluat efectele unor medii cu calităţi variate asupra locuitorilor cu acces vizual din locuinţă asupra unor tipuri diferite de vecinătăți. CONTEXT-locuinţe colective LOC- 6 comunităţi din SUA, statul Michigan. -copacii şi arborii au rezultat a fi factorul cu cea mai puternică influență asupra recuperării atenției -gazonul proaspăt tuns, chiar dacă este o formă de spaţiu verde, are un rol minor în restaurarea atenţiei  3.INFLUENȚA NATURII ASUPRA STRESULUI ȘI AFECȚIUNILOR PSIHICE Roger S. Ulrich (1991) Experiment: subiecţilor li se induce intenţionat o stare de stres (film tuburător) -se monitorizează timpul de recuperare din starea de stres Rezultate: subiecții se recuperează într-un timp considerabil mai scurt vizionând imagini video ale unor peisaje naturale, decât dacă urmăresc imagini ale unor spaţii urbane construite. Metodă: timpul de refacere a fost apreciat prin măsurarea unor indicatori precum ritmul cardiac, conductivitatea pielii, tensiunea musculară sau pulsul de tranzit Alvarsson, J. J.; Wiens, S.; Nilsson, M. E (2010): -testarea efectului ameliorator asupra stresului al sunetelor caracteristice naturii (în particular, cântecul păsărilor şi susurul apei unui curs de apă natural) în comparaţie cu efectul sunetelor caracteristice unei aglomeraţii urbane (zgomotul emis de circulaţia auto). -rezultatele au confirmat aceeaşi recuperare mai rapidă în condiţiile mediului natural Studiu desfășurat în Universitatea Edinburgh (GB) -a verificat existenţa unei asocieri între tipul de aşezare pe care îl locuiesc rezidenţii (urban/rural) şi riscul statistic de a suferi de anxietate, depresie sau psihoză. -S-a constatat că în ariile urbane există o rată mai ridicată de prescriere a unor medicamente dedicate afecţiunilor mentale decât în mediul rural - mai mult, creşterea graduală a indicelui de urbanizare evaluat pentru aşezări variate, antrenează o creştere similară a prescripţiilor de medicamente psihotrope; Nalini Nadkarni (2013) cercetătoare americană Universitatea din Utah, SUA STUDIU experimental în nstituţiile de încarcerare cu grad maxim de securitate din SUA; [În aceste instituții, deţinuţii sunt încarceraţi timp de 23 de ore pe zi într-o celulă de dimensiune ceva mai mare decât a unui pat, fără nicio fereastră şi fără televizor, -cea de-a 24-a oră a zilei este petrecută în afara acestei celule, însă tot în solitudine. -deţinuţii nu au niciun contact unul cu altul, niciodată. -cei din aceste instituţii sunt printre cele mai periculoase şi violente persoane în regim de încarcerare şi se pare că aceste condiţii nu fac decât să exacerbeze şi mai puternic acest comportament, fiind foarte frecvente cazurile de suicid şi cele de atac asupra personalului supraveghetor.] Nalini Nadkarni a propus spaţiu alternativ de petrecere a timpului de o oră pe care deţinuţii îl pot consuma în afara celulei. -în acest spațiu s-au proiectat filme cu scene naturale, însoţite de coloane sonore cu sunete din natură. -personalul de conducere al centrului a fost extrem de sceptic Imaginile proiectate au provenit din arhivele National Geographic: munți, râuri, pădure, plaje tropicale, recife subacvatice Rezultate: -starea auto-raportată a deţinuţilor a înregistrat o vădită reechilibrare. Aceștia au semnalat diminuarea stărilor de stres , a agitației și a irascibilității și au spus că au fost capabili să simtă o stare de ”calm” la întoarcerea în celulă. -însă auto-raportările au un indice de încredere mai scăzut decât raportările terților -cel mai edificator rezultat a fost numărul de sesizări disciplinare ce semnalau izbucniri de violenţă ale indivizilor. - dacă în corpurile de clădire ce nu beneficiau de camera de proiecţie, incidentele au crescut faţă de anul precedent, în corpul dotat cu spaţiul cu „natură”, incidentele au scăzut cu 26% față de anul anterior. 4.INFLUENȚA NATURII ASUPRA PREFERINȚELOR ESTETICE Sullivan (1994): a evaluat preferinţele exprimate succesiv de subiecţi pentru o serie de imagini conţinând: -mai întâi peisaje exclusiv naturale, -continuând cu peisaje în care apar treptat obiecte construite discrete şi -încheind cu scene predominate de clădiri şi cu prezenţe vegetale mai mult decât discrete, Metodologie: scala Likert* cu 5 niveluri Rezultate: pentru peisajele pur naturale s-au obţinut scoruri medii între 4,3 şi 4,5 puncte. * Conform acestui procedeu de apreciere, la întrebarea „cât de mult apreciaţi acest mediu?” punctajului minim, 1, i s-a atribuit semnificaţia „deloc”, iar punctajul maxim, 5, implica răspunsul „foarte mult” Kaplan şi Kaplan (1989): “este absolut neobişnuit ca o anumită categorie specifică să întrunească punctaje de peste 4 puncte în situaţia evaluării preferinţelor umane referitoare la diverse categorii estetice.” AlțI indicatori ai preferinței estetice pentru natură în detrimental mediului construit: - Olanda: oamenii sunt dispuşi să plătească cu 8-12% mai mult pentru o proprietate cu vedere către apă.  -preţurile apartamentelor din jurul Central Park, NYC, SUA 75.000$/mp NUANȚE ALE PREFERINȚELOR ESTETICE PENTRU SCENE NATURALE DIFERITE R.S.Ulrich (1986): preferinţa pentru peisajele naturale nespectaculoase (grădini) ar trebui să fie mai pronunţată atunci când sunt îndeplinite cel puţin următoarele condiţii::: Preferințe mai pronunțate când: 1.Tabloul e COMPLEX sau are UN NUMĂR MODERAT SPRE MARE DE ELEMENTE PERCEPTIBILE INDEPENDENT (de exemplu, un context ce cuprinde doar un gazon tuns uniform este mai puţin apreciat decât o pajişte cu flori de câmp); Preferințe mai pronunțate când: 2.Complexitatea este astfel structurată încât există UN PUNCT DE INTERES, însoţit de alte tipare de ordine; (o pajişte cu flori de câmp devine mai atractivă dacă conţine în câmpul vizual şi un copac); Preferințe mai pronunțate când: 3.Tabloul grădinii transmite senzaţia că după aceasta există un nou peisaj, cu un nou set de informaţii ce aşteaptă a fi descoperite.  Concluzii CASA ȘI GRĂDINA-UNITATE ORGANICĂ -aflaţi sub protecţia carcaselor clădite, avem nevoie de vizualizarea exteriorului şi a ritmurilor sale de viaţă organică: oameni, arbori, frunze, păsări, flori. Ne este vitală nevoia de cuplare a ritmului personal cu: ritmurile alternante ale zilelor şi nopţilor, cu succesiunea luminilor din zori şi a celor din amurg, cu ritmurile de schimbare a anotimpurilor, cu succedarea perioadelor de înfrunzire şi de pierdere a frunzişului, de înflorire a plantelor şi de coacerea fructelor.  În lumina cercetărilor revizuite anterior, GRĂDINA ar putea să fie: spaţiu de loisir (de petrecere a timpului liber) sursă de ameliorare a afecţiunilor fizice sursă de echilibru psihologic sursă de recuperare cognitivă sursă de satisfacţie estetică.  În realitatea cotidiană, însă: -în noile cartiere de case, oamenii rar mai sunt preocupați de prezenţa atât de benefică a grădinii. Ioana Tudora (La curte-2009) : „[…] noile curți sunt aproape în totalitate pavate, dedicate simplei treceri către locuință sau parcării mașinilor.[…] Majoritatea caselor cu curte funcționează ca un apartament de bloc, așezat pe pământ. Funcțiunile și spațiile casei nu-și mai găsesc prelungirile organice din spațiul grădinii”. Dumbrăvița, grădini în dezvoltări rezidențiale recente Dumbrăvița, grădini în dezvoltări rezidențiale recente  Exemple de bună practică în amenajarea grădinilor: Dumbrăvița, parcelă dintr-o dezvoltare rezidențială recentă. Ele sunt însă excepții și nu norma!  FUNCŢIILE GRĂDINII* FUNCŢIE PRACTICĂ FUNCŢIE GRĂDINA FUNCŢIE ECOLOGICĂ RESTAURATIVĂ FUNCŢIE ESTETICĂ *înțelegerea funcțiilor grădinii reprezintă structura logică pe care se poate sprijini amenajarea unei grădini  FUNCŢIE PRACTICĂ -protecţia inimităţii -diviziune şi împrejmuire -umbrire -hrană (fructe, legume)  FUNCŢIE PRACTICĂ -protecţia inimităţii -față de domeniul public sau -față de vecinătăți neagreate  PRACTICĂ -protecţia inimităţii Metoda: plantarea limitelor cu vegetație de talie mare sau medie (arbori sau arbuști)  PRACTICĂ -diviziune şi împrejmuire -față de domeniul public sau -față de proprietățile învecinate Metoda: folosirea ”gardurilor vii” în locul împrejmuirilor din materiale de construcție  PRACTICĂ umbrire față de soarele fierbinte de vară -umbrirea vitrajelor, umbrirea teraselor Metoda: folosirea arborilor foioși în locul sistemelor de umbrire construite (jaluzele exterioare, pergole)  PRACTICĂ sursă de hrană (fructe, legume) Metoda: cultivarea pomilor fructiferi sau a legumelor și plantelor aromatice în grădini  -reducerea zgomotului -filtru praf şi noxe -protecţie vânt FUNCŢIE ECOLOGICĂ -îmbunătăţirea microclimei -habitat pentru animale  FUNCŢIE ECOLOGICĂ -reducerea zgomotului, filtru praf şi noxe, protecţie vânt Metoda: utilizarea unor specii ”veșnic verzi”, cu foliaj dens: conifere precum tuia sau tisa, arbuști precum laurul sau rășinoase precum chiparosul toate în varianta plantării dense, ca ”ziduri verzi”  FUNCŢIE ECOLOGICĂ îmbunătăţirea microclimei  FUNCŢIE ECOLOGICĂ îmbunătăţirea microclimei -Statistic, temperatura confortabilă vara: 25 grade C Metoda: planificarea atentă a zonelor uscate, minerale (alei carosabile, trotuare ,alei de grădină, platforma parcare, terase) prin reducerea acestor suprafețe la strictul necesar; evitarea materialelor cu inerție termică mare, care se încălzesc puternic la soare (beton)  FUNCŢIE ECOLOGICĂ -îmbunătăţirea microclimei Excesul de suprafețe impermeabile încarcă sistemul de canalizare al orașelor și privează solul de umiditatea necesară plantelor În grădinile rezidențiale cea care domină este suprafața plantată și nu suprafețele minerale! Metoda: gestionarea cu atenție a raportului dintre suprafețele impermeabile (minerale cu suport continuu din beton) și cea a suprafețelor permeabile (spații plantate sau dalaje permeabile pe suport absorbant: nisip, pietriș)  FUNCŢIE ECOLOGICĂ -habitat pentru animale Metoda: cultivarea arborilor  FUNCŢIE ECOLOGICĂ -habitat pentru animale Metoda: pentru arici se pot lăsa grămezi de frunze și crengi uscate într-un colț al grădinii  FUNCŢIE ECOLOGICĂ -habitat pentru animale Metoda: diversitate în alegerea speciilor de plante cultivate în grădină -ameliorarea moderată a durerilor fizice -ameliorarea dispoziției FUNCŢIE -restaurarea atenţiei și RESTAURATIVĂ îmbunătățirea performanțelor cognitive -recreere -ameliorarea moderată a durerilor fizice -ameliorarea dispoziției -restaurarea atenţiei și FUNCŢIE îmbunătățirea performanțelor cognitive RESTAURATIVĂ -recreere: pentru copii, adulţi, seniori -recreere pentru copii: 2-5 ani: -le place să alerge prin iarbă şi printre plante -să sape în nisip sau pământ -tind să culeagă frunze, crenguțe, flori și fructe -evitarea plantelor toxice, ca de exemplu RESTAURATIVĂ Omagul Daphne Tisa -recreere pentru seniori: -plimbare: alei netede, evitarea denivelărilor RESTAURATIVĂ -odihnă, liniştire: bănci, peisaj armonios -grădinărit: straturi accesibile de flori sau legume -valoare ornamentală vizuală (diversitatea speciilor și alegerea și compunerea atentă a ”tabloului” grădinii) -plăcere olfactivă (plante aromatice, specii de flori cu miros plăcut: trandafiri, iasomie, crini, levănțică, busuioc, rozmarin, etc.) -plăcere auditivă (arbori cu frunze foșnitoare: mesteceni, plopi, arțari, platani, etc, conifere cu ace lungi precum Pinul sau ierburi înalte decorative cu spic;la toate acestea se adaugă cântecul păsărilor ce locuiesc sau vizitează grădina) -atmosferă (vezi grădinile lui Piet Oudolf de-a lungul celor 4 anotimpuri) FUNCŢIE ESTETICĂ COMPONENTELE GRĂDINII COMPONENTA VERDE MOBILIERUL COMPONENTA MINERALĂ ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES COMPONENTA VERDE: 1.PLANTE ERBACEE: -ierburi -flori 2.PLANTE LEMNOASE: -arbuşti -arbori  PLANTE ERBACEE: -ierburi -flori Erbaceele se pot încadra, în general, în două mari clase: -plantele anuale mor complet la sfârșitul sezonului de creștere sau, atunci când au flori și fructe, cresc apoi din nou din semințe (replantare din răsaduri) -plantele perene: mor la sfârșitul sezonului de creștere, dar părți ale acestora supraviețuiesc aproape de sol, de la sezon la sezon. O nouă creștere se dezvoltă an de an din țesuturile vii rămase pe sau sub pământ, (mentenanţă scăzută)  1.PLANTE ERBACEE: -ierburi -flori -înălţimi mici (5cm-200cm) -dispar în timpul iernii (chiar dacă în cazul plantelor perene părţi ale acestora supravieţuiesc, vizual, prezenţa acestora este diminuată până la cote greu lizibile; în contrast, arborii şi arbuştii îşi menţin structura lemnoasă în timpul anotimpurilor reci, chiar dacă frunzişul dispare)  1.PLANTE ERBACEE. EXEMPLE: -ierburi Gazonul: fără valoare ecologică majoră şi fără valoare restaurativă semnificativă; dar poate fi folosit cu succes ca suprafață de fond a grădinii şi ca suprafaţă plăcută de joacă sau plimbare  1.PLANTE ERBACEE: Pajişti, ierburi ornamentale: complexitate ridicată, valoare restaurativă semnificativă, valoare ecologică consistentă (pentru albine, fluturi și alte specii de insecte) 1.PLANTE ERBACEE: -ierburi ornamentale: fără spic 1.PLANTE ERBACEE: -ierburi ornamentale: cu spic  1.PLANTE ERBACEE: -ierburi ornamentale, exemplu de poziționare în grădină  1.PLANTE ERBACEE: -ierburile ornamentale cu spic îşi păstrează parţial tulpinile în timpul iernii şi pot oferi structură grădinii in anotimpul rece  1.PLANTE ERBACEE: ierburi ornamentale: componentă auditivă, foșnesc în bătaia vîntului  1.PLANTE ERBACEE: ierburi ornamentale: imprimă dinamică grădinii  1.PLANTE ERBACEE: flori: diversitate copleşitoare  1.PLANTE ERBACEE: Moduri de plantare: Alternativa 1- ca accente în compoziţii difuze cu ierburi fine  1.PLANTE ERBACEE: Moduri de plantare: Alternativa 1- ca accente în compoziţii difuze cu ierburi fine  1.PLANTE ERBACEE: Moduri de plantare Alternativa 2: grupate în blocuri de culoare  1.PLANTE ERBACEE: Moduri de plantare. Alternativa 2: grupate în blocuri de culoare  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii: Caracteristici: -talie medie -asigură o tranziţie între plantele de talie mică (erbacee) şi arbori -pot oferi structură grădinii chiar şi după ce planta nu mai germinează, în timpul iernii -arbuştii veşnic verzi sau cu fructe colorate: asigură o imagine vie a grădinii iarna: laurul -arbuştii căţărători: pot fi folosiți ca accente pe fațadă , umbrirea pergolelor: glicina, caprifoi,  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii: -asigură o tranziţie între plantele de talie mică (erbacee) şi arbori  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii: -ca şi arborii, arbuştii pot oferi structură grădinii chiar şi după ce planta nu mai germinează, în timpul iernii  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuşti -arbuşti veşnic verzi: asigură o imagine vie a grădinii iarna -arbuşti cu fructe cu valoare decorativă: laurul  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuşti -arbuşti veşnic verzi: asigură o imagine vie a grădinii iarna -arbuşti cu fructe cu valoare decorativă: laurul  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii căţărători: pot fi accente sau pot umbri pergolele: glicina  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii căţărători: pot fi accente sau pot umbri pergolele: glicina  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii căţărători: pot fi accente sau pot umbri pergolele: caprifoi  2.PLANTE LEMNOASE: -arbuştii căţărători: pot fi accente sau pot umbri pergolele: tradafirul căţărător  2. PLANTE LEMNOASE: -arbori Valoare ecologică, restaurativă, practică şi estetică majoră! Locul ocupat de rădăcini: mai amplu decât coroana (dacă solul o permite). Atenţie la distanţa faţă de casă!  2.PLANTE LEMNOASE: arbori Arbori veşnic verzi: conifere -Coniferele nu pot fi folosite ca mecanism de reglare termică interioară pentru vitraje: nu permit încălzirea pasivă iarna. În consecinţă , coniferele ar trebui plasate la distanţă faţă de vitraje; -oferă structură și culoare grădinii în timpul iernii  2.PLANTE LEMNOASE: -arbori Arbori cu frunziş trecător: foioase - îndeplinesc cu succes rolul de regulator termic -au densităţi ale frunzişului variabile în raport cu specia -pot crea umbră rară, joc de lumini şi foşnet plăcut al frunzişului -pot crea umbră deasă şi pot creşte până la talii impresionante: nucul, platanul, stejarul; potriviţi ca arbori solitari în grădină -Pot trece prin tranziţii spectaculoase ale coloritului frunzişului: arţarul roşu -Pot crea umbră rară şi joc de lumini: mesteacănul, potrivit pentru curţi mici, lipsite de lumină -Pot crea umbră deasă şi pot creşte până la talii impresionante: nucul, platanul, stejarul; potriviţi ca arbori solitari în grădină -Pot trece prin tranziţii spectaculoase ale coloritului frunzişului: arţarul roşu -Pot trece prin tranziţii spectaculoase ale coloritului frunzişului: arborele de gumă  DIMENSIUNEA TEMPORALĂ A GRĂDINII Spaţiul grădinii trebuie să-şi păstreze calităţile, adică puterea restaurativă, complexitatea, calitatea ecologică şi practică de-a lungul celor 4 anotimpuri. PENTRU CA GRĂDINA SĂ ÎŞI PĂSTREZE COMPLEXITATEA CHIAR ŞI ÎN ANOTIMPURILE RECI, EA TREBUIE SĂ CONŢINĂ PLANTE CU STRUCTURĂ DURABILĂ: -ARBORI -ARBUŞTI -IERBURI CU SPIC (ORNAMENTALE) ŞI/SAU O PROPORŢIE REZONABILĂ DE PLANTE VEŞNIC VERZI  MOBILIERUL DE GRĂDINĂ: -BĂNCI, SCAUNE ȘI MĂSUȚĂ, CHAISE LONGUE: -design discret -materiale: lemn, metal, fier forjat  COMPONENTA MINERALĂ -alei -alte suprafeţe minerale (terase, locuri de stat)  Caracteristicile componentelor minerale: -materiale naturale (sunt durabile şi compatibile cu componenta organică a grădinii) -permeabilitate ridicată (grădina trebuie să absoarbă apa; fără terasamente impermeabile din beton) -dimensiunile trebuie calibrate în raport cu scara umană şi cu scara grădinii (suprafeţele minerale prea mari atrag şi păstrează căldura, schimbând microclimatul grădinii; trebuie să domine masa verde) Materiale naturale: -piatră naturală: dale netede din piatră tăiată industrial piatră cubică Acces pietonal lespezi din piatră şi carosabil pietriş -cărămidă -lemn: podine din lemn -dale piatră naturală -dale piatră naturală -dale piatră naturală -piatră cubică -lespezi din piatră pietriş -cărămidă -lemn: podine din lemn ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -arbori solitari de talie mare -loc de stat solitar sau în doi -oglindă de apă -operă de artă -loc de joacă, groapă cu nisip -...  ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -arbori solitari de talie mare  ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -loc de stat solitar  ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -loc de stat solitar sau în doi  ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -oglindă de apă sau cișmea Atenție la scara acestor elemente: ea trebuie să aibă o prezența discretă în grădină ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -opere de artă autentice în grădină ELEMENTE ȘI TEME DE INTERES -groapa de nisip pentru joaca copiilor Criteriile compoziţionale ce pot fi avute în vedere la amenajarea unei grădini rezidenţiale: 1.Protejarea perimetrală a incintei (faţă de vecinătăţi ostile, vânt, soare excesiv, zgomot, praf) -cu arbori, arbuşti. Fundalul astfel realizat are rol practic, dar creează şi iluzia că dincolo de arborii şi arbuştii înalţi peisajul continuă într-un mod misterios. 2.Includerea în planul de ordonare a grădinii a direcţiilor create de accesele în interior ale casei (uşi, vitrine mobile) şi de traseele de deplasare între punctele de interes. Direcțiile pot fi folosite trasarea traiectoriei aleilor. 3.Stabilirea unor priorităţi pentru menţinerea liberă (neobturată cu plante de talie medie) a unor direcţii majore de privire din interior către exterior (de ex. din living sau din locul de luat masa către grădină). 4.Stabilirea zonelor libere (plantate slab, cu gazon sau pajişti) în raport cu: activităţile din grădină (zona de fond a grădinii, locul de joacă, locul de stat la soare) 5. Stabilirea unor elemente compoziţionale elemente de interes în grădină: arbore de talie mare, loc de stat retras, mică oglindă de apă, opere de artă, etc.. 6. Stabilirea zonelor pentru plante erbacee de talie mică (de ex. în insule delimitate de întretăierea aleilor sau perimetral grădinii, la baza limitei create de arborii și arbuștii de pe marginea grădinii) 7.Stabilirea ordinii de plantare pe criteriul înălțimii: se plantează în fundal plante mai înalte, (copaci și arbori) urmate de plante de talie medie (arbuști) şi de plante de talie din ce în ce mai mică. puncte de interes. Eduard Muntean- FAUT, concurs CASA 2022  Sarah Price, Private Garden - London (arhitectura: 6a Architects-2021) Tree House, 6a Architects, London 2013 Temple Complex, Rake, Hampshire / James Gorst Architects, 2023, Landscape Architects: McWilliam Studio