Curs 1 Introducere - Alterări Adaptare BFKT (1) PDF

ANATOMIE PATOLOGICĂ  MORFOPATOLOGIE = ANATOMIE PATOLOGICĂ - disciplină de bază a medicinei clinice - Definiție: ramură a științelor medicale care studiază modificările structurale produse în organism în diferite stări patologice și boli....

ANATOMIE PATOLOGICĂ  MORFOPATOLOGIE = ANATOMIE PATOLOGICĂ - disciplină de bază a medicinei clinice - Definiție: ramură a științelor medicale care studiază modificările structurale produse în organism în diferite stări patologice și boli. Boală: devieri structurale și funcționale ale unor componente ale organismului, în afara limitelor normale. Leziune: modificare structurală la nivel macro-, micro- și submicroscopic. Morfogeneză: studiul leziunilor în etapele lor evolutive.  Etiologia (cauzele bolilor) – diversă (factori exo- și endogeni); plurifactorială. Patogeneză: studiul originii și evoluției bolii, a mecanismelor prin care agentul etiologic determină boala. Tanatogeneză: studiul mecanismelor care au determinat decesul. Scopul morfopatologiei/anatomiei patologice: - cunoașterea substratului material al suferințelor și bolilor; - ajută clinicianul în - stabilirea diagnosticului, - ghidarea terapiei, - verificarea diagnosticului și a eficienței terapiei.  Mijloace și metode anatomice (necropsia) histologice citologice histochimice – biochimice imunohistochimice genetice – citogenetice – biologie moleculară microscopie electronică  1. BIOPSIA Biopsia reprezintă prelevarea unei probe de ţesut din corpul uman pentru a fi supusă examinării. - examinată cu ajutorul microscopului → diagnostic de acurateţe. Tipuri de biopsie: incizională excizională puncţie-biopsie cu acul biopsie extemporanee Imagini din arhiva SAP SCJUT Etapa prelaborator: ţesutul prelevat → transportat rapid în laboratorul de anatomie patologică; piesa şi o cantitate suficientă de soluţie fixatoare - formaldehidă (formol neutru tamponat 10%) → recipiente adecvate de plastic; scopul fixării pieselor = a păstra permanent ţesutul şi celulele într-o stare cât mai apropiată de cea din timpul vieţii şi de a preveni autoliza prin inactivarea oricărei activităţi enzimatice; piesele operatorii se trimit în totalitate; nu sunt admise împărţirea piesei şi trimiterea de ţesut în mai multe servicii de anatomie patologică simultan. Imagini din arhiva SAP SCJUT Imagine din arhiva SAP SCJUT COLORAREA HEMATOXILINĂ - EOZINĂ REZULTATE: Nucleii albastru/negru Citoplasma nuanţe variabile de roz Fibre musculare roz închis/roşu Hematii portocaliu/roşu  Examenul extemporaneu − se efectuează în timpul intervenţiilor chirurgicale: prin îngheţarea fragmentului tisular supus analizei (fără a fi fixat în prealabil), într-un mediu lichid, la temperatura de -20°/-30° Celsius); secţionarea cu ajutorul microtomului de gheaţă; − urmăreşte un diagnostic simplu: benign/malign, prezenţa/absenţa unei leziuni sau statusul marginilor de rezecţie; − timp necesar: aproximativ 20 de minute; − necesită experienţă, cunoştinţe şi o decizie rapidă; − se utilizează frecvent în chirurgia glandei mamare, tiroidei şi în neurochirurgie.  2. EXAMENUL CITOLOGIC Citologia studiază structura celulelor, compoziţia lor şi interacţiunea acestora cu alte celule în mediul în care există. Trăsături și avantaje: oferă un diagnostic prezumtiv, NU înlocuieşte diagnosticul histopatologic; este o metodă simplă, ieftină, repetabilă, iar materialul citologic este uşor de prelevat; dacă este negativă (fără celule cu caractere de malignitate), NU exclude existenţa tumorii. Tipuri de citologie: - exfoliativă (vaginală, urinară, din spută, a seroaselor); - puncţia aspirativă cu ac fin; - citologia sângelui şi a lichidului cefalo-rahidian.  NORMAL PATOLOGIC https://en.wikipedia.org/wiki/Pap_test#/media/File:Pap_test_normal.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/Papanicolaou_stain  3. NECROPSIA ANATOMO – CLINICĂ (autopsia, examinarea post-mortem) - o continuare şi completare, după moarte, a studiului bolii; - procedură chirurgicală specială, efectuată asupra unui cadavru, de către un personal calificat. Scopuri: stabilirea diagnosticului în cazurile neelucidate clinic; stabilirea concordanţei dintre diagnosticul clinic şi cel anatomo-patologic; instrument utilizat în învățământul medical; cercetare ştiinţifică medicală a cauzelor şi mecanismelor bolilor. LEZIUNI DISTROFICE = ALTERĂRI CELULARE  LEZIUNI DISTROFICE = ALTERĂRILE CELULARE ▪ Alterările celulare reversibile ▪ Modificările celulare de adaptare ▪ Alterările prin stocare anormală de substanțe ▪ Alterările celulare ireversibile Celulele organismului uman → mecanisme eficiente pentru răspunsul adecvat și integrarea activă la solicitările permanente ale mediului lor de viață → stare stabilă numită homeostazie. Celulă normală în homeostazie Injurie celulară Adaptare Moarte celulară Incapacitate de adaptare  Alterările celulare reversibile − Alterări celulare acute  perturbarea mediului ionic al celulei: creșterea concentrației Na+ → retenția apei; eliminarea K; creșterea volumului celulei; = distrofii hidro-protidice; − cauze: toxice chimice și biologice; infecții; ischemie; căldură, frig în exces.  ATROFIA − reducerea volumului și funcției unei celule (organ) - ofertei energetice; - solicitării funcționale; − restabilirea condițiilor normale de funcționare → reluarea activității celulei; revenirea la dimensiunile N; restabilirea funcției; − celula atrofiată: citoplasmă redusă; organite rărite; ↑ activității enzimelor proteolitice (catepsina) → acumulare acid lactic, H+; ↑ vacuolelor de autofagie → corpi reziduali (ex. lipofuscina). https://pmj.bmj.com/content/76/893/179  ATROFIA fiziologică patologică localizată generalizată Pathorama reducerea numărului celulelor specializate → atrofia viscerelor reducerea volumului celulelor specializate organul atrofiat - volum redus / normal (substituire cu țesut conjunctiv/adipos).  Atrofii fiziologice atrofia şi dispariţia vaselor ombilicale şi a canalului arterial după naştere atrofia timusului după pubertate atrofia uterului şi a glandelor mamare după menopauză atrofia de senescenţă - afectează întreg organismul; - mai exprimată la nivelul creierului, ficatului, cordului (atrofia brună a miocardului), pielii, oaselor.  Atrofii patologice − Generalizate: inaniție; tulburări cronice de digestie; infecții cronice; boala canceroasă; acțiunea unor otrăvuri. https://en.wikipedia.org/wiki/Muscle_atrophy − Localizate: atrofia prin inactivitate: - atrofia musculară (inactivitate, imobilizare in aparat gipsat, repaus prelungit la pat); - atrofia alveolei dentare după extacția dintelui; https://en.wikipedia.org/wiki/Muscle_atrophy#/media/Fi - atrofia unor glande în urma obstrucției ductelor lor le:1025_Atrophy.png excretoare; atrofia prin ischemie: - atrofia miocardului; atrofia prin compresiune: -atrofia rinichiului în hidronefroză; -atrofia țesuturilor normale în jurul unor chisturi sau tumori; -atrofia sternului, a corpilor vertebrali – anevrismul aortei toracale. www.healthtap.com − Atrofia prin suprimarea semnelor trofice: ablația unor glande endocrine: - rezecția hipofizei anterioare → suprimă secreția hormoni tropi (ACTH, TSH, FSH); atrofia celulele canceroase; denervările: - poliomielita; - traumatisme (paraplegie). − Atrofia prin iradiere (raze X, radioizotopi): sistemul hematopoietic. − Atrofia mușchilor din stări febrile prelungite: − ↑ catabolismul proteinelor; − toxine microbiene, toxice endogene. − Atrofia din inflamațiile cronice. Atrofia țesutui adipos la un pacient anorexic http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=004061 http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=10609 Atrofie musculară neurogenică – grup de fibre musculare atrofiate http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=5285  Atrofia din boala Alzheimer https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=9269 https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=4036  Rinichi mici, atrofici, în glomerulonefrita cronică https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=002391  HIPERTROFIA = creșterea volumului unei celule (sau a unui organ), însoțită de creșterea capacității sale funcționale. - răspuns la stimuli trofici / hormonali sau la creșterea solicitărilor funcționale. − Hipertrofia: fiziologică; patologică. − Celula hipertrofiată nu conține apă sau electroliți în exces.  Hipertrofia hormonală fiziologică − în cursul maturării organismului sub influența diferiților hormoni la pubertate, hormonii sexuali → hipertrofia organelor genitale și a glandelor mamare → dezvoltarea caracterelor sexuale secundare; − hipertrofia uterului în sarcină  estrogeni; − hipetrofia glandei mamare în lactație  estrogeni, prolactină. https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=009076  Hipertrofia hormonală patologică − hipertrofia prin steroizi anabolizanți; − gușa (hipertrofia tiroidei)  TSH în exces  aport exogen deficitar de iod; − hipersecreție STH → gigantism/acromegalie. https://v2.pathorama.ch/pathopic?search= 000948  Gigantism Acromegalie Sursa: Newman C. In Atlas of Clinical Endocrinology: Neuroendocrinology and Pituitary Disease -SG Korenman and ME Molitch. Philadelphia, Current Medicine, 2000. https://en.wikipedia.org/wiki/Gigantism  Hipertrofia prin suprasolicitare funcțională − Dezvoltarea mușchilor scheletici la sportivi și la muncitorii manuali (fiziologică). − Hipertrofie patologică prin suprasolicitare: hipertrofia inimii în hipertensiunea arterială și în valvulopatiile cronice; hipertrofia stomacului în stenoza pilorică. − Hipertrofii compensatorii: organe pereche, după extirpări unilaterale sau segmentare (rinichi, plămân, CSR).  Hipertrofia concentrică a ventriculului stâng https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=1184  Hipertrofie miocardică (fibre musculare cardiace în secțiune longitudinală) Imagine din Arhiva Disciplinei de Morfopatologie Fibre miocardice hipertrofiate http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009358  Hipertrofia compensatorie (stânga) a rinichiului după nefrectomie unilaterală https://v2.pathorama.ch/pathopic?search=9386 HIPERPLAZIE = creșterea numărului celulelor dintr-un țesut sau organ +/- hipertrofia; cauzata de: – stimulare hormonală – suprasolicitare funcțională – injurii celulare repetate METAPLAZIE = transformarea unei celule diferențiate într- un alt tip de celulă diferențiată  răspuns la acțunea persistentă a unor agenți nocivi DISPLAZIE = modificarea volumului, formei și a organizării componentelor celulare ale unui țesut  răspuns la iritații cronice, inflamații.  ALTERĂRI PRODUSE PRIN TULBURĂRI ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR ADIPOZITĂȚILE  = acumularea excesivă a grăsimilor în țesuturi în care acestea se depoziteaza în mod normal. Pot fi: ✓ locale (lipomatoza): infiltrarea printr-o cantitate mare de grăsimi, acumulată în adipocite și în țesutul conjunctiv interstițial, a unor organe care nu sunt prin natura lor organe grăsoase (pancreas, inima, suprarenale, paratiroide, rinichi); ✓ regionale: - depozite excesive de grăsime la nivelul - cefei, gâtului și feței (sdr. Cushing); - al feselor (steatopigie); - abdomenului, feselor si coapselor (în obezitatea de menopauză). Lipomatoza cordului (ventricul drept) https://pathorama.ch/pathopic/8536/show  Lipomatoza atriului drept https://pathorama.ch/pathopic/87/show https://en.wikipedia.org/wiki/Cushing%27s_syndrome#/media/File:CushingsFace.jpg https://en.wikipedia.org/wiki/Steatopygia  ADIPOZITĂȚILE GENERALIZATE (OBEZITATEA) = creșterea excesivă a tesutului adipos al întregului organism ✓obezitatea este definită prin IMC ≥ 30 ICM = G/I² gradul 1 de obezitate ICM intre 30 - 34,9 kg/m2 gradul 2 de obezitate ICM intre 35 - 39,9 kg/m2 gradul 3 de obezitate ICM ≥ 40 kg/m2 trascu.ro Acumulare: subcutanat, în epiploon, mezenter şi retroperitoneal, în epicard, perirenal, în interstiţiul miocardului, pancreasului etc.; Cauze: aport caloric cronic excesiv (alimentaţie bogată în glucide, lipide); scăderea consumului energetic (sedentarism); factorii socio-economici, culturali și factorii genetici; tulburări hormonale; alterarea sistemelor enzimatice din metabolismul lipidic; scăderea termogenezei etc.  myMED.ro https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b9/Obesity6.JPG/1920px- Obesity6.JPG După distribuție: - obezitate androidă (abdomen) – perturbarea metabolismului glucidic, hiperinsulinism, HTA, hiperuricemie (sindrom metabolic) → ateroscleroza; indicele abdomino-fesier ≥ 0,9 la bărbați și ≥ 0,85 la femei. - obezitate ginoidă (șolduri, fese); indicele abdomino-fesier ≤ 0,9 la bărbați și ≤ 0,85 la femei. Două tipuri: obezitatea hiperplazică -↑ nr. adipocitelor (fenomen determinat prezumtiv genetic); - se instalează precoce, inainte de 18-20 ani; - rezistenta la tratament; - de obicei IMC > 40 kg/m². obezitatea hipertrofică -↑volum a adipocitelor al căror nr. rămâne neschimbat (diametru poate sa crească până la de 10 ori, iar volumul până la 1000 ori). - debuteaza frecvent la adulti - se asociază cu complicații.  obezitatea adultului: șolduri, fese la femei (ginoidă) și abdomen la bărbați (androidă)  în obezitatea copilului: periferic, musculatura gambei sau regiunile subscapulare http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/sapte-pasi-pentru-a-combate-obezitatea-la-copii-686429 Complicațiile obezității: Complicaţii cardiovasculare: ateroscleroza, hipertensiune arterială (HTA), boala coronariană, infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă congestiva, accindentul vascular cerebral, tulburări circulatorii venoase (varicele membrelor inferioare), trombembolismul venos; Complicaţii şi asocieri metabolice: diabetul zaharat (DZ) de tip 2, dislipidemiile (hipercolesterolemia, hiperlipoproteinemii), hiperuricemia, sindromul X metabolic (asociere între obezitate, HTA, DZ, dislipidemie); Complicaţii (asocieri morbide) digestive: hernia hiatală, litiaza biliară, ficatul gras non-alcoolic, refluxul gastro-esofagian; Complicaţii respiratorii: disfuncţia ventilatorie mixtă, sindromul Pickwick (obezitate, somnolență, uneori convulsii, cianoză), sindromul apneei în timpul somnului („sleep apneea”), astm bronsic, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO); Complicaţii osteoarticulare: artroze (coxartroza, gonartroza - degenerarea oaselor bazinului si a genunchiului), spondiloza lombara; Complicatiile obezității: Afecţiuni oncologice: risc crescut de cancer endometrial, mamar, colorectal, prostatic; Complicaţii endocrine: hiperinsulinism, hipercorticism, hipotiroidism şi hipogonadism; Complicaţii genitourinare: tulburări menstruale, fertilitate redusă, complicaţii obstetricale, ovar polichistic, ginecomastie, incontinenţă urinară; Afecţiuni psihice; Complicaţii cutanate: infecţiile bacteriene şi fungice, vergeturi, eczeme. Intervențiile chirurgicale la acești pacienți se asociază frecvent cu apariția complicațiilor postoperatorii.  LEZIUNI PRODUSE PRIN STOCARE DE COLESTEROL acumularea intracelulară a colesterolului și a esterilor săi; exemple de leziuni: ✓ plăci de aterom ✓ vezicula “fragă” sau colesteroloza ✓ xantelasme (plăci cutanate gălbui).  Xantelasme http://en.wikipedia.org/wiki/Xanthelasma wikimedia.org/wikipedia/commons/9/91/Xanthoma.jpg wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Xanthelasma.jpg  Plăci de aterom - ateromatoză/ateroscleroză https://peir.path.uab.edu/library/picture.php?/1457/tags/37-atherosclerosis