Corectate (1).docx

Marketingul internaţional, după Terpstra, presupune: a. Coordonarea şi integrarea marketingului firmei. b. Marketingul în interiorul diferitelor ţări. c. Marketingul în afara graniţelor ţării. d. Ansamblul activităţilor transfrontiere. Marketingul extern presupune: e. Coordonarea şi integ...

Marketingul internaţional, după Terpstra, presupune: a. Coordonarea şi integrarea marketingului firmei. b. Marketingul în interiorul diferitelor ţări. c. Marketingul în afara graniţelor ţării. d. Ansamblul activităţilor transfrontiere. Marketingul extern presupune: e. Coordonarea şi integrarea marketingului firmei. f. Marketingul în interiorul diferitelor ţări. g. Marketingul în afara graniţelor ţării. h. Ansamblul activităţilor transfrontiere. Marketingul bari presupune: i. Coordonarea şi integrarea marketingului firmei în diferite medii străine. j. Marketingul în interiorul diferitelor ţări. k. Marketingul în afara graniţelor ţării. l. Ansamblul activităţilor transfrontiere. Motivaţia marketingului internaţional cuprinde: m. Avantaje fiscale n. Apariţia de noi pieţe o. Saturarea pieţei externe p. Forţa de muncă ieftină Firmele româneşti se implică în acţiuni internaţionale deoarece: q. Corupţia în ţară este foarte ridicată r. Competiţia externă este în creştere s. Nevoile consumatorilor sunt universale t. Piaţa interna este insuficienta Mediul în marketingul internaţional s-a modificat în ultimul timp deoarece: u. Economia mondială s-a internaţionalizat v. S-au deschis treptat noi pieţe importante w. S-au stabilit unele bariere de intrare protecţioniste x. Transporturile internaţionale s-au dezvoltat in ritm accelerat Firmele se implică în acţiuni de marketing internaţional deoarece: y. Piaţa internă devine suficientă z. Piaţa internă este nesaturată a. Concurenţa străină creşte b. Apar noi pieţe Modul cel mai simplu de implicare pe pieţele străine este: c. Exportul d. Licenţa e. Societatea mixtă f. Proprietatea directă Exportul direct are următorul avantaj: g. Grad scăzut de pătrundere pe piaţă h. Controlul scăzut al pieţei externe i. Contactul direct cu piaţa j. Redevenţele sunt garantate Care formă de pătrundere pe pieţele străine are justificare când piaţa este foarte protejată, produsul este de nivel tehnic superior, iar firma nu posedă mijloacele necesare împlantării în străinătate? a. Exportul b. Licenţa c. Societatea mixtă d. Proprietatea directă 11. Franciza reprezintă o formă deosebită de: a. Export b. Licenţiere c. Societate mixtă d. Proprietate directă 12. Alianţa strategică este o formă specială de: a. Export b. Licenţă c. Societate mixtă d. Proprietate directă 13. Consorţiul guvernamental este o formă specială de: k. Licenţă l. Societate mixtă m. Alianţă strategică n. Proprietate directă 14. Controlul activităţii de marketing pe pieţele străine se realizează eficient prin: a. Export b. Licenţă c. Societatea mixtă d. Proprietatea directă 15. În marketingul de export orientarea firmei este: a. Policentrică b. Etnocentrică c. Regiocentrică d. Geocentrică 16. În marketingul internaţional orientarea firmei este: a. Policentrică b. Etnocentrică c. Regiocentrică d. Geocentrică 17. Barierele comerciale, în ordinea crescătoare a gradului lor de restricţie, sunt: a. Boicotul, restricţiile voluntare, tarifele vamale, contingentările b. Restricţiile voluntare, tarifele vamale, contingentările, boicotul c. Tarifele vamale, contingentările, restricţiile voluntare, boicotul d. Tarifele vamale, contingentările, boicotul, restricţiile voluntare 18. Cea mai simplă formă de integrare economică o reprezintă: a. Uniunea vamală b. Zona liberului schimb c. Piaţa comună d. Uniunea economică 19. Tarifele externe comune sunt caracteristice: a. Uniunii vamale b. Zonei liberului schimb c. Pieţei comune d. Uniunii economice 20. Circulaţia liberă a capitalului şi a muncii este o caracteristică a: a. Uniunii vamale b. Zonei liberului schimb c. Pieţei comune d. Uniunii economice 21. Care sunt efectele tarifelor vamale? a. Măresc înţelegerea internaţională, slăbesc presiunea inflaţionistă, restricţionează controlul guvernului b. Măresc sursele de aprovizionare ale producătorului, slăbesc competiţia, restricţionează privilegiile intereselor speciale c. Măresc presiunea inflaţionistă, slăbesc poziţiile balanţei de plăţi, restricţionează competiţia d. Măresc alegerile disponibile ale consumatorilor, slăbesc presiunea inflaţionistă, restricţionează modelele de cerere şi ofertă 22. Cultura este: a. Un comportament dobândit b. Transmisă din generaţie în generaţie c. Simbolică d. Intercorelată 23. Islamismul are un impact profund asupra mediului afacerilor în domeniul: a. Modelelor de consum b. Rolului femeii în societate c. Programului de lucru d. Comunicării 24. Islamismul influenţează activitatea de marketing internaţional prin urmatoarele caracteristici culturale: a. Supremaţia vieţii umane b. Obligaţia respectării sărbătorilor religioase c. Obligaţia sacră faţă de părinţi d. Rolul specific al femeii in societate 25. Creştinismul influenţează activitatea de marketing prin: a. Sărbătorile pe care le are b. Rolul femeii în societate c. Sistemul de castă d. Pasivitate în faţa sorţii 26. Pentru specialistul în marketingul internaţional este deosebit de important să cunoască atitudinea faţă de: a. Schimbare b. Asumarea riscului c. Comportamentul consumatorului d. Bogăţie 27. Tradiţiile şi obiceiurile au influenţe asupra: a. Modelelor de cumpărare b. Stilului de negociere c. Modelelor de consum d. Modului de luare a deciziilor de consum 28. Organizarea socială se referă la: a. Familie b. Teritoriul comun c. Grupurile speciale de interese d. Gruparea pe caste 29. Educaţia poate influenţa: a. Motivarea b. Reclama c. Etichetarea d. Cercetarea 30. Care dintre următoarele elemente sunt componente ale esteticii în marketingul internaţional? a. Numele mărcii b. Culorile c. Muzica d. Designul 31. Cel mai sever risc politic îl reprezintă: a. Confiscarea b. Exproprierea c. Naţionalizarea d. Controlul preţurilor 32. Riscurile politice, în ordinea descrescătoare a severităţii sunt: a. Confiscarea, exproprierea, naţionalizarea b. Exproprierea, confiscarea,naţionalizarea c. Naţionalizarea, confiscarea, exproprierea d. Confiscarea, naţionalizarea, exproprierea 33. Exproprierea este justificată din motive de: a. Apărare naţională b. Suveranitate naţională c. Creştere economică d. Exploatare a bogăţiilor ţării 34. Împrumuturile locale constituie o strategie de diminuare în primul rând a riscului: a. Economic b. Politic c. Social d. Cultural 35. Licenţierea constituie o strategie de diminuare a riscului: a. Economic b. Politic c. Social d. Cultural 36. Codul civil se bazează pe: a. Tradiţie b. Modele specifice de comportament c. Reguli scrise, explicite d. Precedenţe legale 37. Codul comun se bazează pe: a. Tradiţie, precedenţe legale b. Modele specifice de comportament c. Reguli scrise, explicite d. Practici trecute 38. Codul islamic se bazează pe: a. Tradiţie, precedenţe legale b. Modele specifice de comportament c. Reguli scrise, explicite d. Practici trecute 39. Legile internaţionale cuprind o colecţie de: a. Tratate b. Convenţii c. Acorduri între naţiuni d. Reglementări regionale 40. Reglementarea practicilor competitive se referă la: a. Acordarea de mită b. Comportamentul consumatorului c. Dreptul de proprietate industrială d. Comportamentul concurenţial 41. Reglementarea practicilor anticorupţie este realizată prin: a. Convenţia de la Paris b. Acordul de la Madrid c. Convenţia de la Berna d. Nici o variantă nu este adevărată (CONVENTIA DE LA HAGA) 42. Dacă o firmă consideră că practicile concurenţiale internaţionale nu sunt corecte, ea se poate adresa: o. Curţii Internaţionale de Justiţie p. Camerei Internaţionale de Comerţ q. Organizaţiei pentru Comerţul Mondial (WTO) r. Curţii Internaţionale de la Haga 43. Protecţia proprietăţii intelectuale se realizează prin: a. Convenţia de la Paris b. Acordul de la Madrid c. Convenţia de la Berna d. Acordul de la Copenhaga 44. Protecţia mărcilor comerciale se realizează prin: a. Convenţia de la Paris b. Acordul de la Madrid c. Convenţia de la Berna d. Convenţia de la Haga 45. O convenţie similară celei de la Paris este: a. Convenţia Interamericană b. Convenţia de la Madrid c. Convenţia de la Interbrew d. Convenţia Interafricană 46. Protecţia drepturilor de autor este asigurată prin: a. Convenţia de la Paris b. Acordul de la Madrid c. Convenţia de la Berna d. Convenţia de la Haga 47. Care sunt modalităţile de determinare a jurisdicţiei în marketingul internaţional? a. Pe baza locului unde s-au realizat obligaţiile contractuale b. Pe baza clauzelor jurisdicţionale din contracte c. Pe baza locului unde a fost emis contractul d. Prin Curtea Internaţională de Justiţie 48. Care credeţi că este succesiunea cea mai recomandată pentru soluţionarea disputelor internaţionale? a. Arbitraj - conciliere - litigiu b. Litigiu - arbitraj - conciliere c. Conciliere- arbitraj - litigiu d. Conciliere - litigiu - arbitraj 49. Stabilirea modului de atingere a pieţei ţintă reprezintă o decizie: a. Tactică b. Strategică c. Operativă d. De segmentare 50. Stabilirea modului de promovare a vânzărilor reprezintă o decizie: a. Tactică b. Strategică c. Operativă d. De segmentare 51. Cea mai importantă sursă de informaţii secundare în marketingul internaţional o reprezintă: a. Organizaţiile internaţionale b. Camerele de comerţ c. Guvernele d. Interviurile directe 52. Cea mai generală barieră apărută în obţinerea datelor primare o constituie: a. Nivelul de alfabetizare b. Limba c. Infrastructura neadecvată d. Serviciile poştale 53. Datele primare se referă la: a. Toate cercetările realizate de organizaţiile internaţionale b. Cercetările preliminare realizate înainte de cercetarea propriu-zisă c. Modalităţile directe de colectare a informaţiilor d. Cercetările realizate pentru prima dată 54. Cel mai important factor în analiza şi interpretarea datelor este: a. Costul cercetării b. Înţelegerea culturii pieţei c. Distribuţia d. Difuzia 55. În compararea datelor secundare, cercetătorul trebuie să fie atent la: a. Baza de calcul b. Acurateţea datelor c. Disponibilitatea datelor d. Gradul de încredere a datelor 56. Pentru determinarea gradului de încredere a datelor secundare este necesară analiza: a. Scopului culegerii datelor b. Existenţei motivelor de denaturare a datelor c. Logicii datelor d. Autorilor colectării datelor 57. Datele secundare: a. Se obţin din surse publicate sau colectate anterior b. Se obţin da la indivizi cunoscători c. Pot fi costisitoare în timp şi spaţiu d. Pot fi neactuale 58. Datele primare: a. Se obţin din surse publicate sau colectate anterior b. Se obţin de la indivizi cunoscători c. Pot fi costisitoare în timp şi spaţiu d. Pot fi colectate rapid 59. Datele secundare se obţin din sursele: a. Reprezentanţi ai asociaţiilor comerciale b. Experţi guvernamentali c. Personalul de conducere d. Statistici guvernamentale 60. Identificarea autorilor culegerii datelor este necesară pentru cunoaşterea: a. Gradului de disponibilitate a datelor b. Gradului de încredere a datelor c. Gradului de comparabilitate a datelor d. Gradului de naţionalism 61. Nevoia potenţială este determinată de: a. Mediul cultural b. Caracteristicile demografice şi fizice c. Venituri d. Reglementarea importurilor 62. Nevoia simţită este determinată de: a. Mediul cultural b. Caracteristicile demografice şi fizice c. Venituri d. Reglementarea importurilor 63. Cererea potenţială este determinată de: a. Mediul cultural b. Reglementarea importurilor c. Venituri d. Infrastructura de marketing 64. Cererea pieţei este determinată de: a. Concurenţă b. Reglementarea importurilor c. Infrastructura de marketing d. Venituri 65. Potenţialul vânzărilor este determinat de: a. Rglementarea importurilor b. Oferta competitivă c. Venituri d. Infrastructura de marketing 66. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre criteriul geografic de segmentare a pieţelor internaţionale? a. Criteriul geografic facilitează conducerea filialelor regionale b. Criteriul geografic nu este întotdeauna o alternativă viabilă de segmentare c. Trăsăturile culturale comune dau credibilitate grupării geografice d. Este un criteriu excelent de segmentare 67. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre criteriul economic de segmentare a pieţelor internaţionale? a. Criteriul economic este interesant b. Criteriul economic este oarecum relevant c. Criteriul economic nu pare să aibă o utilizare practică d. Criteriul este un criteriu relevant 68. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre criteriul cultural de segmentare a pieţelor internaţionale? a. Criteriul cultural poate fi de mare utilitate comerciantului internaţional b. Criteriul cultural poate fi chiar mai folositor decât criteriile politice şi graniţele geografice c. Criteriul cultural are importanţă numai atunci când stilurile de viaţă influenţează deciziile de marketing d. Criteriul cultural nu pare să aibă o utilizare practică 69. Atingerea \"snobilor\" se poate realiza prin segmentarea pieţelor după: a. Motivaţia consumatorilor b. Rata de folosinţă c. Procesul de adoptare d. Gradul de snobism 70. Criteriul de comportament presupune segmentarea după: a. Potenţialul ţării b. Avantajele competitive c. Rata de folosinţă d. Procesul de adoptare 71. Criteriul de comportament presupune segmentarea după: a. Potenţialul ţării b. Motivaţia consumatorului c. Avantajele competitive d. Procesul de adoptare 72. Segmentarea portofoliu presupune împărţirea ţărilor în funcţie de: a. Risc b. Potenţialul ţării c. Motivaţia consumatorului d. Procesul de adoptare 73. Segmentarea portofoliu presupune împărţirea ţărilor în funcţie de: s. Rata de folosinţă t. Avantajele competitive u. Motivaţia consumatorului v. Risc 74. Segmentarea portofoliu presupune împărţirea ţărilor în funcţie de: a. Risc b. Rata de folosinţă c. Motivaţia consumatorului d. Potenţialul ţării 75. Familia influenţează: a. Mobilitatea consumatorului b. Capacitatea de cumpărare c. Decizia de cumpărare d. Presiunile competitive 76. Potrivit lui Engel, pe măsură ce veniturile unei familii cresc: a. Procentul cheltuielilor aferente alimentelor creşte, procentul cheltuielilor de întreţinere a gospodăriei descreşte, iar procentul din venituri economisit descreşte b. Procentul cheltuielilor aferente alimentelor creşte, procentul cheltuielilor de întreţinere a gospodăriei este relativ constant , iar procentul din venituri economisit creşte c. Procentul cheltuielilor aferente alimentelor descreşte, procentul cheltuielilor de întreţinere a gospodăriei descreşte, iar procentul din venituri economisit creşte d. Procentul cheltuielilor aferente alimentelor descreşte, procentul cheltuielilor de întreţinere a gospodăriei este relativ constant, iar procentul din venituri economisit creşte 77. Distribuirea venitului este afectata de: a. Structura sociala b. Capacitatea de cumparare c. Tendintele demografice pe termen lung d. Normele sociale 78. Modelele de consum sunt determinate de: a. Serviciile prestate b. Capacitatea de cumparare c. Motivatia cumpararii d. Atitudini 79. Un produs va fi adaptat dacă: a. Metodele de operare sunt similare b. Nivelul de calificare este ridicat c. Estetica joacă un rol important în design şi ambalare d. Durata de folosire este redusă 80. Care dintre următorii factori necesită standardizarea produselor în maketingul internaţional? a. Condiţiile de utilizare b. Venitul pe locuitor c. Mobilitatea consumatorului d. Nivelul de calificare 81. Care dintre următorii factori necesită standardizarea produselor în maketingul internaţional? a. Gradul de urbanizare ridicat b. Creativitatea personalului c. Activarea prin exporturi d. Nivelul de calificare scăzut 82. Care dintre următorii factori necesită standardizarea produselor în maketingul internaţional? a. Evoluţia istorică a firmei b. Venitul pe locuitor c. Condiţiile de utilizare d. Conducerea 83. Un produs va fi standardizat dacă: w. Durata ciclului de fabricaţie este mai scurtă x. El are un \"efect al ţării de origine\" puternic y. Sistemele de voltaj şi măsurare sunt diferite z. Este vândut în ţări mai puţin dezvoltate 84. Un produs va fi standardizat dacă: a. Oferta competitivă este ridicată b. Lipseşte sistemul de sprijin adecvat c. Marca are o imagine globală d. Produsele nu necesită servicii postvânzare deosebite 85. Standardizarea produselor este încurajată de: a. Creativitatea personalului b. Nivelul de calificare scăzut c. Imaginea ţării de origine d. Venitul pe locuitor 86. Standardizarea produselor este încurajată de: a. Creativitatea personalului b. Imaginea ţării de origine c. Mobilitatea consumatorului d. Venitul pe locuitor 87. Efectul ţării de origine se referă la: a. Faptul că bunurile provenite din diferite ţări au preţuri variate b. Faptul că bunurile din import au preţuri mai mari, datorită tarifele vamale c. Influenţa pe care o are ţara producătorului asupra percepţiei produsului de către consumatori d. Faptul că unele ţări au un avantaj comparativ la unele produse 88. Efectul ţării de origine [ ] succesul unui produs pe piaţă. a. Poate mări sau micşora b. Nu afectează c. Poate mări d. Poate micşora 89. Care dintre următorii factori necesită adaptarea produselor la specificul pieţelor străine? a. Economia de scară în producţie b. Activarea prin exporturi c. Convergenţa gusturilor d. Cultura ţării 90. Adaptarea ambalării pe diferite pieţe străine este influenţată de: a. Nivelul veniturilor, care poate sugera ambalaje de dimensiuni mai mici b. Durata trecerii produsului prin reţeaua de distribuţie c. Modelele de cumpărare a produsului pe diferite pieţe d. Estetică 91. Care dintre următorii factori necesită adaptarea produselor la specificul pieţelor străine? a. Imaginea ţării de origine b. Recuperarea investiţiilor c. Influenţa guvernului d. Activarea prin exporturi 92. Care dintre următorii factori necesită adaptarea produselor la specificul pieţelor străine? a. Produsele industriale b. Activarea prin exporturi c. Nivelul de calificare scăzut d. Economii la cheltuielile de marketing 93. Adaptarea este încurajată de: a. Activarea prin exporturi b. Convergenţa gusturilor c. Mobilitatea consumatorului d. Condiţiile de utilizare 94. Eficienţa maximă a marketingului se obţine atunci când firma are o marcă: a. Locală b. Universală c. Privată d. Multiplă 95. La produsele standardizate se utilizează în special mărcile: a. Private b. Multiple c. Locale d. Universale 96. Nu constituie o formă a pirateriei mărcilor: a. Prioritatea b. Mita c. Imitarea d. Copierea 97. Folosirea garanţiei ca armă competitivă depinde de: a. Poziţia firmei pe piaţă b. Deprinderile tehnice c. Facilităţile de sprijin d. Estetică 98. Care dintre următoarele trăsături este o caracteristică a agentului de distribuţie? a. Deţine titlul bunurilor pe care le comercializează b. Nu operează pe bază de comision c. Îşi asumă riscuri financiare d. Are o libertate mai restrânsă de acţiune 99. Acoperirea selectivă presupune: a. Existenţa unei singure entităţi pe piaţă b. Alegerea unui număr de intermediari pe fiecare piaţă penetrată c. Distribuirea produsului printr-un număr foarte mic de canale d. Folosirea vânzărilor directe 100. Acoperirea intensivă presupune: a. Existenţa unei singure entităţi pe piaţă b. Existenţa unui număr foarte mic de intermediari pe fiecare piaţă penetrată c. Distribuirea produsului printr-un număr foarte mare de canale d. Folosirea doar a vânzărilor indirecte 101. Acoperirea exclusivă presupune: a. Existenţa unui număr foarte mari de intermediari pe fiecare piaţă penetrată b. Distribuirea produsului printr-un număr foarte mare de canale c. Existenţa unei singure entităţi pe piaţă d. Folosirea doar a vânzărilor indirecte 102. Firmele de management pentru export sunt: a. Distribuitori direcţi b. Agenţi indirecţi c. Agenţi direcţi d. Distribuitori indirecţi 103. Bunurile în vrac şi materiile prime sunt comercializate în special de: a. Oficiile de vânzare b. Agenţiile de export c. Factori d. Jobberii de export 104. Mărfurile şi produsele alimentare sunt comercializate în special de: a. Oficiile de vânzare b. Jobberii de export c. Brockerii de import d. Factori 105. Intermediarii care finanţează tranzacţiile vânzărilor sunt denumiţi: a. Dealeri b. Factori c. Oficii de vânzare d. Jobberi de export 106. Bunurile industriale şi cele de consum durabile sunt comercializate în special de: a. Oficiile de vânzare b. Jobberii de export c. Dealeri d. Factori 107. Constituie cauze ale apariţiei importurilor paralele: a. Dezvoltarea logisticii b. Fluctuaţiile ratei de schimb c. Dispariţia comunismului d. Disponibilitatea limitată a produsului 108. Nu este adevărată următoarea afirmaţie despre importurile paralele: a. Importurile paralele tensionează relaţiile comerciale b. Importurile paralele sunt ilegale c. Importurile paralele pot deteriora imaginea de marcă d. Importurile paralele nu pot onora garanţiile produsului 109. Preţurile de transfer sunt: a. Preţuri mărite ca urmare a perceperii taxe pe valoare adăugată într-o ţară b. Preţurile percepute pentru transportul printr-o ţară intermediară c. Preţurile percepute asupra bunurilor vândute de o filială a unei companii altei fililale ale aceleaşi companii d. Preţurile bunurilor vândute prin acorduri guvernamentale 110. Principala preocupare a guvernelor străine în privinţa preţurilor de transfer este: a. Îngrijorarea că preţul se va mări la consumator b. Că se încearcă evitarea plăţii taxelor c. Că preţurile sunt stabilite în afara ţării d. Că se măresc taxele 111. Cotaţia care are o abordare orientată spre marketing este: a. FOB b. CFR c. CIF d. EXW 112. Cea mai riscantă cotaţie de preţ pentru vânzător este: a. CIF b. DDP c. FOB d. EXW 113. Cotaţia cea mai favorabilă pentru vânzător este: a. DDP b. CIF c. EXW d. FOB 114. Avantajele folosirii preţurilor de transfer sunt: a. Micşorarea taxelor vamale b. Reducerea impozitelor pe venituri c. Facilitarea repatrierii dividendelor d. Creşterea impozitului pe venituri 115. În cadrul cotaţiei CFR (C&F), costul asigurării este plătit de: a. Vânzător b. Firma transportatoare c. Guvern d. Cumpărător 116. O firmă poate apela pe termen scurt la dumping pentru: a. Pătrunderea pe o anumită piaţă b. Eliminarea concurenţei c. Reducerea impozitelor d. Dobândirea de valută forte străină 117. Nu constituie obiective ale determinării preţurilor: a. Caracterul firmei b. Tarifele vamale c. Imbunatatirea randamentul investiţiei d. Reglementările guvernamentale 118. Nu constituie o cauză a folosirii dumpingului: a. Pătrunderea pe o piaţă b. Existenţa zonelor libere c. Eliminarea concurenţei d. Dobândirea de valută forte 119. Cea mai avantajoasă metodă de plată pentru vânzător este: a. Plata în avans b. Scrisoarea de credit c. Încasarea documentară d. Contul deschis 120. O metodă de plată avantajoasă pentru importator şi riscantă pentru exportator este: a. Plata în avans b. Scrisoarea de credit c. Încasarea documentară d. Contul deschis 121. Societatea transnaţională foloseşte pentru tranzacţiile între filiale: a. Plata în avans b. Scrisoarea de credit c. Încasarea documentară d. Contul deschis 122. În comerţul dintre ţările europene se foloseşte în mod obişnuit metoda de plată: a. Plata în avans b. Scrisoarea de credit c. Încasarea documentară d. Contul deschis 123. Nu este un instrument de plată, ci o promisiune: a. Plata în avans b. Scrisoarea de credit c. Încasarea documentară d. Contul deschis 124. Exportatorul îşi asumă întregul risc platind prin: a. Cont deschis b. Încasare documentară c. Consignaţie d. Scrisoare de credit 125. Nu constituie un avantaj al comerţului în contrapartidă: a. Păstrarea valutei forte b. Îmbunătăţirea balanţei comerciale c. Diminuarea barierelor necomerciale d. Câştigarea accesului pe noi pieţe 126. Cea mai des folosită formă de comerţ în contrapartidă o constituie: a. Barterul b. Afacerea compensatorie c. Cumpărarea reciprocă d. Răscumpărarea 127. Nu reprezintă o barieră culturală esenţială în calea reclamei internaţionale: a. Religia b. Muzica c. Scenele erotice d. Stilul 128. Care dintre metodele de determinare a tarifelor de reclamă nu are valenţe deosebite în marketingul internaţional? a. Metoda parităţii competitive b. Metoda procentului din vânzări c. Metoda obiectivelor şi sarcinilor d. Metoda analizei comparative 129. Care dintre metodele de determinare a tarifelor de reclamă este utilă în special când există un număr mare de pieţe străine? a. Metoda procentului din vânzări b. Metoda parităţii competitive c. Metoda obiectivelor şi sarcinilor d. Metoda analizei comparative 130. Care dintre metodele de determinare a tarifelor de reclamă este folosită în special când firma are filiale pe pieţele externe? a. Metoda procentului din vânzări b. Metoda parităţii competitive c. Metoda obiectivelor şi sarcinilor d. Metoda analizei comparative 131. Selectarea personalului de vânzare internaţional poate fi restricţionată de: a. Considerentele familiale b. Sănătate c. Adaptabilitate d. Planificarea carierei 132. Care dintre metodele de determinare a tarifelor de reclamă este mai atrăgătoare atunci când firma controlează centralizat reclama internaţională? a. Metoda procentului din vânzări b. Metoda parităţii competitive c. Metoda obiectivelor şi sarcinilor d. Metoda analizei comparative 133. Selectarea mediilor de reclamă internaţionale este influenţată de: a. Disponibilitatea mediilor b. Costul mediilor de reclamă c. Natura produsului/serviciului d. Gradul lor de acoperire 134. Reglementările legale ale reclamei internaţionale se concentrează asupra domeniilor: a. Produse b. Mesaje c. Cuvinte şi expresii d. Stil 135. Reglementările legale ale reclamei internaţionale se concentrează asupra domeniilor: a. Produse b. Mesaje c. Cuvinte şi expresii d. Patriotism 136. Argumente ale adaptării reclamei sunt: a. Dierenţele culturale b. Reglementările guvernamentale c. Economia la costuri d. Maturitatea pieţei 137. Promovarea vanzarilor: a. Reprezintă in tarile in curs de dezvoltare cea mai mica parte a efortului promotional b. Nu poate fi standardizată pe multe piete c. Adaugă o valoare tangibilă produsului d. Are o mai mare eficacitate in zonele urbane 138. Instrumentele promotionale adecvate pentru comunicarea catre clienti sunt: a. Reclama b. Promovarea vanzarilor c. Vanzările personale d. Relatiile publice 139. Care dintre afirmatii sunt adevarate? a. Umorul calatoreste pretutindeni la fel b. Umorul sarcastic este cel mai restrictiv c. Mexicanii prefera femeile blonde d. In toate tarile este interzisa publicitatea la tigari 140. Printre factorii de mediu luati in considerare la stabilirea criteriile de alegere a reclamei internationale sunt: a. Ritmul cresterii economice b. Competenta personalului c. Gradul de nationalism d. Structura claselor sociale 141. Termenii \"marketing extern\" si \"marketing international\" sunt interschimbabili. a. Adevarat b. Fals 142. Coordonarea si integrarea marketingului firmei in diferite medii străine este irelevanta in marketingul international. a. Adevarat b. Fals 143. Chiar daca intr-o tara se vorbesc mai multe limbi nu pot exista mai multe culturi. a. Adevarat b. Fals 144. Cultura poate fi descrisa cel mai bine prin urmatoarea expresie: a. Educatie superioară b. Sensibilitate estetică c. Comportament dobandit d. Sensibilitate la diversitate 145. Estetica se referă la: a. Ideile privind frumusetea b. Sensibilitatea religioasă c. Abilitatile lingvistice d. Rafinamentul educational 146. Unul din pilonii islamului este: a. Jihadul b. Ramadanul c. Beruful d. Kamidana 147. Care dintre urmatoarele este un pilon al islamului: a. Postul b. Munca etică c. Patriotismul d. Nationalismul 148. Care dintre urmatoarele atitudini este mai relevantă in marketingul international? a. Atitudinea fată de estetică b. Atitudinea fată de schimbare c. Atitudinea fată de limbă d. Atitudinea fată de design 149. Care dintre sistemele legale este cel mai folosit in lume? a. Codul civil b. Codul islamic c. Codul socialist d. Codul comun 150. In tarile dezvoltate, datele primare se obtin mai usor din biblioteci decat in tarile in curs de dezvoltare. a. Adevarat b. Fals 151. Efectul tarii de origine poate avea o mare importanta in cumpararea unui autoturism. a. Adevarat b. Fals 152. Coca Cola este un bun exemplu de standardizare a intregului mix de marketing in intreaga lume. a. Adevarat b. Fals 153. Exportul prin intermediar indirect presupune vanzarea produsului printr-un intermediar din tara straină. a. Adevarat b. Fals 154. Zona liberului schimb permite unei firme să evite plata tarifelor vamale. a. Adevarat b. Fals 155. Cheltuielile de publicitate sunt influentate de reglementarile guvernamentale. a. Adevarat b. Fals 156. Cel mai important criteriu de selectie a mediilor de publicitate pe arena internationala il reprezinta costul acestora. a. Adevarat b. Fals 157. Dumpingul presupune vanzarea unor produse invechite tehnologic in alte tări. a. Adevarat b. Fals 158. Pietele gri micsoreaza veniturilor distribuitorilor din canalele normale de distributie. a. Adevarat b. Fals 159. Barterul este cea mai utilizată forma de comert in contrapartidă. a. Adevarat b. Fals 160. Riscul economic si politic pot fi absorbite prin licentiere a. Adevarat b. Fals 161. Barierele netarifare nu influenteaza circulatia bunurilor intre tari. a. Adevarat b. Fals 162. Cererea efectiva diminueaza cererea potentiala. a. Adevarat b. Fals 163. Strategia globala este echivalenta cu standardizarea globala a. Adevarat b. Fals 164. Caracteristicile fizice ale consumatorului au un impact minor asupra designului produsului destinat acestuia. a. Adevarat b. Fals 165. Numele de marcă cel mai recunoscut in lume este: a. Sony b. Coca Cola c. Kodak d. McDonald\'s 166. Alianta strategică poate avea caracter formal sau informal a. Adevarat b. Fals 167. Fluctuatia ratei de schimb este unul dintre cei mai imprevizibili factori de influenta a preturilor. a. Adevarat b. Fals 168. Vanzarea, ca ocupatie, are o imagine pozitiva ridicata in Europa. a. Adevarat b. Fals 169. [ ] este denumirea prescurtată a cotatiilor de pret. a. Exoterms b. Incoterms c. Pricequote d. Interquote 170. Institutia familiei cuprinde sotul, sotia si copiii in orice cultură. a. Adevarat b. Fals 171. Clientii străini ar putea accepta preturi mai mari, dacă termenele de credite sunt foarte avantajoase. a. Adevarat b. Fals 172. Legea islamica permite infiintarea de cazinouri, baruri, piscine si cluburi de noapte in hotelurile si motelurile internationale. a. Adevarat b. Fals 173. Chinezii preferă să-si solutioneze disputele internationale in primul rand prin litigiu. a. Adevarat b. Fals 174. Datele primare sunt colectate in marketingul international intotdeauna in străinatate. a. Adevarat b. Fals 175. Diferentele in sistemul de voltaj reprezinta un exemplu de efect al tării de origine. a. Adevarat b. Fals 176. Cotatia EX-WORK se aplică doar punctului de origine. a. Adevarat b. Fals 177. Un leu mai slab face exportul mai dificil a. Adevarat b. Fals 178. Marcile globale predomină in sectorul bunurilor de lux. a. Adevarat b. Fals 179. Transportul este inclus in toate cotatiile de pret a. Adevarat b. Fals 180. Cotatiile de pret specifică: a. Cine plăteste transportul in avans b. Moneda care se utilizează c. Metoda de plată d. Calitatea cerută 181. In exportul indirect, activitatea de marketing international a firmei este practic nulă. a. Adevarat b. Fals 182. AIRBUS este un exemplu clasic de: a. Aliantă strategică b. Consortiu guvernamental c. Franchising (Franciză) d. Factoring 183. Pelerinajul la Mecca se mai numeste: a. SALAT b. RAMADAN c. HAGIALIC d. ZACAT 184. \"Nu exista alt Dumnezeu in afară de Allah, iar Mahomed este profetul său\" se numeste: a. SHARI\'A b. SALAT c. SHAHADA d. ZACAT 185. \"Firul direct cu Dumnezeu\" in islamism are denumirea de: a. SALAT b. ZACAT c. SHARI\'AH d. RAMADAN 186. Potentialul vanzarilor poate fi mai mare decat nevoia potentiala. a. Adevarat b. Fals 187. Reglementarile privind standardele de poluare reprezinta un factor de analiză a: a. Cererii pietei b. Cererii efective c. Cererii potentiale d. Nevoii simtite 188. Infrastructura de marketing influenteaza: a. Cererea efectivă b. Nevoia simtită c. Cererea pietei d. Nevoia potentială 189. Concurenta influenteaza: a. Cererea pietei b. Potentialul vanzarilor c. Nevoia potentiala d. Nevoia simtita 190. Cele mai copiate mărci sunt: a. Seiko b. Levi\'s c. Chanel d. Coca Cola 191. Intermediarii directi sunt localizati pe pietele straine. a. Adevarat b. Fals 192. Sunt obiective ale determinarii preturilor: a. Urmarea competitiei b. Vinderea in pierdere, pentru a atrage clientela c. Cererea d. Costul 193. Printre obiectivele determinarii preturilor regasim: a. Costul b. Tarifele vamale c. Reflectarea diferentierii preturilor d. Razboiul preturilor 194. Educarea poate fi considerata totusi o functie a reclamei. a. Adevarat b. Fals 195. Muzica din reclama nu trebuie adaptata la cultura tarii. a. Adevarat b. Fals 196. Maturitatea pietei impune standardizarea reclamei. a. Adevarat b. Fals 197. In unele tari nu este permisa reclama prin radio. a. Adevarat b. Fals 198. Promovarea vanzarilor nu este prea des folosita in tarile in curs de dezvoltare. a. Adevarat b. Fals 199. Promovarea vanzarilor poate fi usor adaptata pe multe piete. a. Adevarat b. Fals 200. Firmele puternice nu sunt afectate de importurile paralele a. Adevarat b. Fals 201. Embargourile pot fi impuse din motive sanitar-veterinare a. Adevarat b. Fals 202. Limitarile cantitative ale importurilor sunt numite a. Tarife b. Cote c. Restrictii voluntare d. Embargouri 203. \"Ce mai face sotia dumnevoastra?\" este o intrebare ofensatoare pentru un om de afaceri din: a. Germania b. Kuwait c. Hong Kong d. Peru 204. Importurile paralele presupun importul unor produse ilegale prin canale oficiale de distributie a. Adevarat b. Fals 205. Rata ridicata a inflatiei poate determina aprecierea unei monede a. Adevarat b. Fals 206. Cotele sunt taxe asupra bunurilor importate a. Adevarat b. Fals 207. Organizatia Comertului Mondial (WTO) este un exemplu de: a. Uniune vamala b. Zona a liberului schimb c. Piata comuna d. Nici un raspuns nu este corect 208. Confiscarea este o expropriere pentru care se acorda anumite compensari a. Adevarat b. Fals 209. Romania pretinde ca sintagma \"Contele Dracula\" ii apartine. Cine mai reclama acest lucru? a. Germania b. Croatia c. Ungaria d. Universal Studios din California 210. Care dintre urmatoarele produse se bucura de un efect al tarii de origine puternic? a. Vinurile din Franta b. Automobilele din Mexic c. Parfumurile din Coreea d. Vodka din Anglia 211. Cel mai important criteriu de selectare a mediilor de reclama il reprezinta costul. a. Adevarat b. Fals 212. Barterul este cea mai atractiva forma de comert in contrapartida a. Adevarat b. Fals 213. Exportul este o forma de marketing international, pe cand importul nu. a. Adevarat b. Fals 214. In marketingul international, fata de marketingul intern, sunt implicate mai multe: a. limbi b. culturi c. valute d. clime 215. Datoria ad valorem este o taxa vamala a. Adevarat b. Fals 216. Tarifele afecteaza preturile, nu insa si strategiile de distributie. a. Adevarat b. Fals 217. Tarifele vamale NU: a. cresc veniturile b. protejeaza ramurile interne c. protejeaza produsele straine d. mentin ocuparea resurselor de munca 218. Guvernele folosesc contingentarile la import pentru ca: a. sunt mai benefice pentru consumatorii interni b. aduc mai multe venituri decat tarifele vamale c. protejeaza ramurile interne mai bine decat tarifele vamale d. sunt mai benefice pentru producatorii straini 219. Populatia este un indicator suficient pentru determinarea marimii pietei a. Adevarat b. Fals 220. Cultura este un set de trasaturi mostenite a. Adevarat b. Fals 221. Specialistul in marketing international nu este un agent al schimbarilor culturale a. Adevarat b. Fals 222. Sunt motive de constituire a societatilor mixte: a. cucerirea de noi piete b. acces prioritar la materii prime c. faurirea unei baze de export d. rezolvarea problemei nationalismului economic 223. Sunt motive de constituire a aliantelor strategice: a. dezvoltarea pietei b. blocarea competitiei c. apararea pietei interne d. impartirea riscului 224. Religia influenteaza: a. modelele de comportament b. produsele ce se cumpara c. timpul cand se cumpara d. modul cum se cumpara 225. Daca un produs este mai complex, se recomanda ca el sa fie adaptat conditiilor locale. a. adevarat b. fals 226. Care dintre componentele balantei de plati are cea mai mare importanta in marketingul international? a. Contul curent b. Contul de capital c. Contul rezervelor oficiale d. Contul monetar 227. Costul protectionismului este platit in cele din urma de: a. concurentii straini b. concurentii interni c. guvernele straine d. consumatorii interni 228. Similaritatile dintre diferite culturi sunt rezultatul: a. imprumuturilor culturale b. accidentelor istoriei c. perceptiilor diferite d. schimbarilor produse de razboaie 229. Numarul 4 este considerat norocos in Japonia. a. Adevarat b. Fals 230. In Japonia, la funeralii, se duc flori albe. a. Adevarat b. Fals 231. O tara poate avea o balanta comerciala favorabila si o balanta de plati negativa. a. Adevarat b. Fals 232. Ajustarea balantei de plati se poate face prin: a. modificarea ratei de schimb b. modificarea preturilor c. reducerea veniturilor 233. Infrastructura comerciala si financiara cuprind: a. agentiile de publicitate b. media c. organizatiile de distributie d. institutiile bancare 234. In Canada, in afaceri se foloseste limba engleza, desi canadienii francezi ar perefera sa se utilizeze si limba franceza. a. Adevarat b. Fals 235. Toti arabii sunt musulmani. a. Adevarat b. Fals 236. In ce zi a saptamanii se fac cele mai putine afaceri in tarile islamice? a. Joi b. Vineri c. Sambata d. Duminica 237. Care dintre urmatorii factori care contribuie la cresterea populatiei este cel mai sensibil si mai dificil de schimbat? a. politica guvernamentala b. atitudinile culturale c. disponibilitatea serviciilor de sanatate d. problemele de comunicare 238. Pe termen scurt, cea mai buna solutie pentru rezolvarea problemelor legate de declinul populatiei in tarile a. controlul strict al populatiei b. un sistem mai bun de sanatate c. politici de imigrare relaxate d. bunastarea globala 239. Din cultura fac parte: a. tehnicile folosite pentru crearea de bunuri materiale b. estetica c. credintele privind locul omului in univers d. gruparea bazata pe varsta 240. Pentru a alege culorile amabalajului pe pietele din Asia, o firma trebuie sa analizeze urmatorul aspect al culturii: a. limba b. estetica c. tehnologia d. economia 241. Pentru a traduce o reclama, firma trebuie sa fie atenta la urmatoarele aspecte: a. traducerea ad-literam a mesajului b. asigurarea interpretarii idiomatice corecte c. sublinierea aspectelor umoristice ale mesajului d. angajarea de personal local pentru a face o copie tradusa 242. Sensibilitatea si toleranta culturala sunt direct opuse: a. geocentrismului b. universalismului c. etnocentrismului d. pluralismului 243. Diferentele culturale stau la baza: a. comportamentului non-verbal b. valorilor c. normelor d. modului de luare a deciziilor 244. In ce tara trebuie evitat semnul \"O\" facut cu degetul mare si aratatorul? a. SUA b. Franta c. Japonia d. Brazilia 245. Care nume de marca nu au o conotatie pozitiva in anumite limbi? a. Mocco b. Pinto c. Pajero d. Matador 246. Cea mai mare provocare pentru specialistul in marketing international este cea: a. politica b. culturala c. economica d. legala 247. Utilizarea valorilor, experientei si cunostintelor din propria cultura ca baza pentru luarea deciziilor in alte culturi este cel mai bine definita prin: a. criteriul de autoreferinta b. etnografie c. insensibilitate culturala d. elitism cultural 248. O firma care vinde in strainatate printr-un intermediar este angajata in: a. export indirect b. export direct c. marketing extern d. marketing international 249. O firma care detine filiale conduse independent pe fiecare piata pe care este prezenta este angajata in: a. marketing multidomestic b. marketing multiregional c. marketing international d. marketing global 250. O firma care adapteaza in mod obisnuit produsele sale la specificul pietelor straine urmeaza o politica de: a. congruenta culturala b. atrofiere planificata c. diferentiere artificiala d. intermediere culturala 251. Marketingul international poate fi cel mai bine descris ca: a. activitatea de cumparare a bunurilor din alte tari (import) b. activitatea de vanzare a bunurilor in alte tari (export) c. producerea bunurilor in alte tari d. activitatatea care presupune schimburi transfrontiere 252. Specializarea Australiei in producerea lanii este un exemplu de: a. avantaj comparativ b. avantaj favorabil c. avantaj nefavorabil d. avantaj absolut 253. Care dintre afirmatiile urmatoare este corecta? a. fiecare tara are un avantaj absolut la anumite produse b. unele tari au un avantaj comparativ, altele nu c. fiecare tara are un avantaj comparativ la anumite produse d. nicio tara nu are un avantaj absolut la niciun produs 254. Comertul international presupune in primul rand: a. investirea in alta tara b. importul si exportul c. vanzarea de servicii in strainatate d. producerea bunurilor in strainatate 255. Comertul in contrapartida: a. este o forma de finantare a comertului international b. este o modalitate de distributie in comertul international c. este un mod de a patrundere pe noi piete d. este o sursa de materiale si componente pe termen lung 256. În SUA, chiar şi restaurantele McDonnald\'s se laudă că au produse cuşer. a. Adevarat b. Fals 257. Comunicarea prin gest şi expresie facială se numeste: a. chinezica b. haptica c. proxemica d. francezica 258. Relaţia dintre spaţiu şi comunicare este studiata de: a. chinezica b. haptica c. proxemica d. epistemica 259. Comunicarea tactilă se numeste: a. haptica b. proxemica c. chinezica d. retorica 260. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in privinta dumpingului? a. Dumpingul este o forma de concurenta neloiala b. Dumpingul este ilegal in multe tari c. Nu se poate rezista dumpingului decat prin calitate superioara d. In calculul taxelor vamale de sanctiune nu se iau in considerare si taxele anti-dumping 261. Criteriul economic in segmentare realizează gruparea pe regiuni, ca: Europa de Vest, America Latină, Extremul Orient, Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est. a. Da b. Nu 262. Reglementarea practicilor competitive este legata de Standardizarea produselor ISO 9000? a. Da b. Nu 263. Reglementarea practicilor anticorupţie se refera la drepturile de proprietate intelectuală? a. Da b. Nu 264. In cadrul Sistemelor legale internaţionale, cel mai utilizat este: a. Codul civil, derivat din legea romană. b. Codul islamic, bazat pe interpretarea Coranului. c. Codul comun, derivat din legea britanică. d. Codul socialist, derivat din sistemul socialist. 265. Limba este componenta principală a culturii unui popor, cea mai mare parte a elementelor culturale regăsindu- se în limbajul nonverbal a. Da b. Nu 266. Care dintre urmatoarele teorii nu face parte din teoriile comertului international: a. Teoria productivitatii muncii b. Teoria avantajului absolut c. Teoria ciclului de viata d. Teoria disproportionalitatii factorilor 267. Existenta filialelor in strainatate face mai dificila adaptarea produselor. a. Adevarat b. Fals 268. Pentru intelegerea pietei consumatorului este necesar sa se analizeze: a. Capacitatea de cumparare b. Motivatia cumpararii c. Nevoile consumatorului d. Modelele de consum 269. Care din urmatorii factori determina renuntarea la cumpararea unui produs local? a. Pretul mai mic b. Calitatea mai buna c. Service-ul performant d. Nationalismul 270. Protejarea impotriva inflatiei rapide se poate face prin metodele: a. LIFO b. FIFO c. LILO d. FILO