Fiziologia Sistemului Vascular PDF

Document Details

RefreshedUnity5861

Uploaded by RefreshedUnity5861

Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș | Timișoara

Tags

fiziologie sistem vascular anatomie biologie

Summary

Acesta este un set de note de curs despre fiziologia sistemului vascular. Acesta include informații despre circulația coronariană, a capilară și circulația venoasă. Acoperă de asemenea, mecanismele de reglare și factorii implicați, oferind o acoperire detaliată a subiectului.

Full Transcript

FIZIOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR FIZIOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR CUPRINSUL CURSULUI Fiziologia circulației arteriale Tensiunea arterială Fiziologia microcirculației Fiziologia circulației venoase Reglarea cardio...

FIZIOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR FIZIOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR CUPRINSUL CURSULUI Fiziologia circulației arteriale Tensiunea arterială Fiziologia microcirculației Fiziologia circulației venoase Reglarea cardiovasculară CIRCULAŢIA CORONARIANĂ Deoarece inima este alcătuită în principal din țesut muscular cardiac care continuu se contractă și se relaxează, trebuie să aibă o aprovizionare constantă de O2 și nutrienți ARTERELE CORONARE = rețea de vase de sânge care transporta O2 și bogat în substanțe nutritive pentru țesutul muscular cardiac CIRCULAŢIA CORONARIANĂ Vascularizația inimii este realizată prin cele DOUĂ ARTERE CORONARE Arterele coronare principale sunt localizate la suprafața cordului În general, cea mai mare parte a masei miocardice este irigată de CORONARĂ STÂNGA și în mod excepțional de CORONARĂ DREAPTĂ CIRCULAŢIA CORONARIANĂ Arterele cu calibru mai mic se ramifică de la nivelul arterelor coronare principale și pătrund în profunzimea miocardului Aportul sangvin cardiac este asigurat aproape în totalitate prin aceste artere Arterele coronare CIRCULAŢIA CORONARIANĂ 1. Două artere coronare, din Ao: − Art. coron. Dr → Ventricul Drept + Ventriculul Stâng Posterior − Art. coron. Stg → Ventricul Stâng Anterior și Lateral 2. Dispoziţie: din zona subepicardică → spre zona subendocardică 3. Tipuri de circulaţie: − Terminală − Fără circulaţie colaterală 4. Funcționare: Aerob  Ocluzia coronariană > 2 min  Necroza 5. Perfuzia Diastolă > Perfuzia Sistolă CIRCULAŢIA CORONARIANĂ CIRCULAȚIA CORONARIANĂ NORMALĂ este controlată de necesarul miocardic de O2, prin capacitatea patului vascular coronarian de a-și varia considerabil REZISTENȚA și FLUXUL SANGUIN − Miocardul extrage o cantitate mare și fixă de O2 (↑ 70% din O2 fixat de Hb, de 3 - 7X peste nivelul oricărui alt organ) și nu este capabil de comutări metabolice anaerobe în situații de suprasolicitări hipoxice !!! CIRCULAȚIA COLATERALĂ CORONARIANĂ = fenomen adaptativ de prevenire/limitare a ischemiei miocardice, care se produce într-o perioadă lungă, datorită unei stenoze coronare severe sau a unei obstrucții coronare complete − Rolul sistemului coronar colateral este de a realiza o protecție față de ischemie (ca proces compensator) CÂT DE IMPORTANTĂ ESTE CIRCULAŢIA CORONARIANĂ? Este foarte importantă ! Există studii care au arătat că prezența unei circulații colaterale bune este asociată cu o supraviețuire mai bună, prin protecția pe care o oferă împotriva evenimentelor ischemice acute; Importanța circulației colaterale este susținută și de impactul negativ al diabetului și obezității, comorbidități care conferă un risc ↑ de accidente coronariene mai severe și datorită efectului de inhibare a colateralizării; Prezența unei circulații colaterale bune în cazul unei stenoze complete de arteră coronară epicardică asigură 30-40% din fluxul normal, fiind capabilă de a preveni un infarct ! (http://www.mymed.ro/circulatie-colaterala-coronariana.html) FLUXUL SANGVIN CORONARIAN în CORONARA DREAPTĂ: − Prezent atât în timpul Sistolei Ventriculare (SV) cât şi în timpul Diastolei Ventriculare (DV) în CORONARA STÂNGĂ: − Foarte redus în timpul SV, în special în zona subendocardică, datorită compresiunii date de musculatura ventriculilor in timpul contracției − Crescut în timpul DV CIRCULAŢIA SANGVINĂ Funcţia circulaţiei este de a asigura nevoile ţesuturilor, respectiv: − Să transporte substanţe nutritive spre ţesuturi − Să preia de la țesuturi produşii de catabolism şi să-i îndepărteze − Să transporte hormonii dintr-o parte a corpului în alta − Să menţină homeostazia mediului intern, absolut necesară pentru o supravieţuire şi funcţionare optimă a celulelor Circulaţia este împărţită în: − Circulaţia SISTEMICĂ (marea circulaţie sau periferică) − Circulaţia PULMONARĂ (mica circulaţie) CARACTERISTICILE VASELOR SANGUINE ARTERELE au rolul de a transporta sângele către ţesuturi, la un regim de presiune înalt − au perete vascular puternic, cu multe fibre elastice, care se destind dacă ↑ fluxul de sânge (vase elastice) ARTERIOLELE = cele mai mici ramificaţii ale sistemului arterial − rol de conducte de control al fluxului sanguin local − prezintă un perete muscular bine dezvoltat, care poate determina închiderea completă a arteriolei sau dilatarea ei semnificativă  reglarea fluxului sanguin local în funcţie de nevoile tisulare ARTERA CARACTERISTICILE VASELOR SANGUINE CAPILARELE permit: − schimburile transcapilare între sânge şi lichidul interstiţial − asigură nutriţia ţesuturilor − asigură îndepărtarea produşilor de catabolism Pereţii capilari: − sunt foarte subţiri  un strat de celule endoteliale pe o membrană bazală − au numeroşi PORI CAPILARI minusculi, permeabili pentru apă şi substanţe cu masă moleculară mică CARACTERISTICILE VASELOR SANGUINE VENULELE colectează sângele de la capilare VENELE: − funcţionează ca şi conducte de transport pentru sânge de la ţesuturi înapoi la inimă − servesc ca rezervoare de sânge la un regim de joasă presiune Peretele venos: − este subţire − prezintă fibre musculare netede care prin contracţie sau relaxare pot controla întoarcerea venoasă, în funcţie de nevoile circulaţiei CARACTERISTICILE VASELOR SANGUINE TENSIUNEA ARTERIALĂ (TA) Definiţie: TA = presiunea exercitată de sânge împotriva pereţilor vasculari, generată de pompa cardiacă TA sistolică (maximă) TAMax = 120-135 mmHg – depinde de pompa cardiacă TA diastolică (minimă) TAmin = 60-80 mmHg – depinde de RPT (rezistenta periferica totala) – TAmin = (TAMax/2) + 10 FACTORII DETERMINANŢI AI TA 1. POMPA CARDIACĂ determină TAMax – VS − deoarece DC = VS x FC  TAMax depinde de: – FC 2. RPT (rezistența periferică totală) determină TAmin – depinde de: VASOMOTRICITATE: − Vasoconstricție (vc)  ↑TAmin (↑SNS, Adrenalina) − Vasodilatație (vd)  ↓ TAmin (↓ SNVS, ↑SNVP) 3. VÂSCOZITATE (): – ↑ (Ht ↑)  TAmin – ↓ (Ht ↓ = anemie)   TAmin 4. ELASTICITATEA VASELOR 5. VOLEMIA: ↑ volemia  ↑ TA ↓ volemia  ↓ TA * VS= volum sistolic; FC=frecventa cardiacă, SNS= sistem nervos simpatic; SNVP=sistem nervos parasimpatic; Ht=hematocrit VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE TA 1. VÂRSTA TA este ↓ la copii cu vârsta între 1 şi 15 ani − TAS ↑ cu ~ 5 mm Hg la fiecare 5 ani din momentul până la 90-115 mmHg − TAD ajunge la ~ 60 mm Hg 2. SEXUL TA este mai mică la sexul F (volemie mai mică) SUBIECTULUI comparativ cu sexul masculin (volemie mai mare)  diferenţa dispare la vârsta de 45 - 50 de ani (apar modificările induse de menopauză) 3. POSTURĂ TA ↓ la ridicarea în ortostatism  sub acţiunea gravitaţiei ↓întoarcerea venoasă − TAS ↓ cu 10 – 15 mm Hg − TAD ↓ cu 5 – 10 mm Hg VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE TA 4. RITM TA ↓ în somn prin ↓ tonusului simpatic + SOMN/VEGHE repaus muscular 5. STĂRI La gravide FIZIOLOGICE − TAS ↑ prin ↑ volemiei (retenţie hidrosalină) − TAD ↓ prin ↓ RPT la nivel uterin 6. EFORT În efortul dinamic (bicicletă, alergare) şi la FIZIC subiecţii antrenaţi − TAS ↑prin ↑ DC + ↑ volemiei − TAD ↓ prin ↓ RPT în teritoriul muscular activ În efortul izometric (ridicarea greutăţilor, culturism, etc.) şi la subiecţii neantrenaţi − TAS ↑ prin↑DC − TAD ↑ prin↑RPT în teritoriul muscular VARIAŢII FIZIOLOGICE ALE TA 7. EMOŢII TA ↑ dacă reactivitatea vegetativă este PUTERNICE simpaticotonă (efect presor) TA ↓ dacă reactivitatea vegetativă este hipervagotonă (efect depresor) 8. EFORT DE TA ↑ în cazul expunerii la frig  ↑ RPT prin TERMOREGLARE VC TA ↓ în cazul expunerii la cald  ↓ RPT prin VD 9. MOMENT TA ↓ în prima fază (de digestie) prin ↑ fluxului DIGESTIV sanguin în teritoriul circulaţiei splahnice (postprandial) TA ↑ în a doua fază (de absorbţie) prin ↑ volemiei VARIAŢII PATOLOGICE ALE TA ↑ TA  HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ prin: - ↑ volemiei - VC − TAMax  140mmHg, TAmin  80mmHg Cauze: − ateroscleroza − cardiovasculare − neurologice - tumori craniene − renale ↓ TA  HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ − TAMax  100mmHg + simptome Cauze: − insuficienţa cardiacă − hemoragie, şoc CIRCULAŢIA CAPILARĂ (MICROCIRCULAŢIA) DEFINIŢIE: circulaţia în vasele mici situate între circulaţia arterială şi venoasă, adaptată pentru schimburi de substanţe Componentele microcirculaţiei: CIRCULAŢIA CAPILARĂ (MICROCIRCULAŢIA) ARTERIOLELE: ↑fibre musculare netede; CAPILARELE PRINCIPALE (METAARTERIOLE): au sfinctere precapilare; ŞUNTURI: – comunicare directă între arteriole- venule, – schimburi de substanţe, – rol important în termoreglare: t°C↓  vasoconstricţia sfincterelor precapilare - şunturile sunt singura comunicare arteriolo-venoasă t°C ↑  toate sfincterele sunt deschise MECANISMELE SCHIMBURILOR CAPILARE 1. DIFUZIUNEA: Cel mai important mecanism al schimburilor pentru gaze, nutrienţi şi cataboliţi, Se face pe baza gradientului electrochimic, Astfel pentru substanţele: − liposolubile (O2, CO2)  difuziune simplă, − hidrosolubile  difuziune paracelulară. MECANISMELE SCHIMBURILOR CAPILARE 2. FILTRAREA: Asigură trecerea substanţelor pe baza relaţiei între: Interstiţiu Interstiţiu − presiunea hidrostatică (Ph), − presiunea coloid-osmotică () = Capilar presiunea data de proteinele Phc c plasmatice.  Presiunea rezultantă: + Filtrare -  Reabsorbţie MECANISMELE SCHIMBURILOR CAPILARE 2. FILTRAREA: Ph capilară = principala forţă în FAVOAREA FILTRĂRII: − la capăt arterial: 30-40 mmHg, − la capăt venos: 15 mmHg  capilară = principala forţă care menţine lichidul în patul vascular, fiind ÎMPOTRIVA FILTRĂRII: − 25-30 mmHg NORMAL: − 90% din fluidul filtrat se reabsoarbe în capilare şi venule, − 10% trece în circulaţia limfatică și de acolo mai departe în vene. MECANISMELE SCHIMBURILOR CAPILARE 2. FILTRAREA: VARIAŢII PATOLOGICE: ↑↑ filtrarea  EDEME − Phc↑  edem hidrostatic − c ↓  edem hipoproteinemic − Hiperpermeabilitate vasculară  Edem alergic − Obstrucţie limfatică  Edem limfatic MECANISMELE SCHIMBURILOR CAPILARE 3. PINOCITOZA = transport prin vezicule al moleculelor hidrosolubile de dimensiuni mari (exemplu lipoproteine) Mecanism : endocitoză urmată de exocitoză la polul opus Importanţa: în muşchi > în plămân > în creier PARTICULARITĂŢI ALE CIRCULAŢIEI CAPILARE ÎN REPAUS: sunt deschise doar 10-20% din capilare, unele se deschid şi altele se închid, realizând un echilibru între numărul de capilare deschise şi închise; – Dacă metabolism ↑  se deschid mai multe capilare. ÎN PLĂMÂNI: Ph ↓↓  Ph

Use Quizgecko on...
Browser
Browser