Sistemul nervos: Notiuni generale, maduva spinarii, nervii spinali PDF

4. Sistemul nervos: noțiuni generale, măduva spinării, nervii spinali Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu MD, PhD Noțiuni introductive © Andrei Cucu Tipuri de neuroni © Andrei Cucu Sinapsa © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul...

4. Sistemul nervos: noțiuni generale, măduva spinării, nervii spinali Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu MD, PhD Noțiuni introductive © Andrei Cucu Tipuri de neuroni © Andrei Cucu Sinapsa © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul reflex 3. Măduva spinării 1. Configurația externă 2. Structura măduvei spinării 3. Căile nervoase ale măduvei spinării 4. Nervii spinali © Andrei Cucu Reflexul Reflex = actul reflex mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos = reacția de răspuns a centrilor nervoși la stimuarea unei zone receptoare Baza anatomică: arcul reflex © Andrei Cucu Reflexul © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul reflex 3. Măduva spinării 1. Configurația externă 2. Structura măduvei spinării 3. Căile nervoase ale măduvei spinării 4. Nervii spinali © Andrei Cucu Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex Alcătuit din 5 componente anatomice: Receptorul Calea aferentă Centrii nervoși Calea eferentă Efectorul © Andrei Cucu Receptorul Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferențiate și specializate în celule senzoriale: Gustative Auditive Vizuale Vestibulare Alți receptori Corpusculi senzitivi Terminații nervoase dendritice: receptorii tegumentari, proprioceptori, olfactiv © Andrei Cucu Receptorul © Andrei Cucu 5 tipuri principale de receptori Mecanoreceptori Termoreceptori Nociceptori (receptori ai durerii) Receptori electromagnetici Chemoreceptori © Andrei Cucu 5 tipuri principale de receptori Mecanoreceptori (baroreceptori) Deformări mecanice ale receptorului Presiunea intraarterială a sângelui (sinusul carotidian) Termoreceptori Schimbări de temperatură Nociceptori (receptori ai durerii) Receptori electromagnetici Detectează lumina la nivelul retinei Chemoreceptori Detectează gustul, mirosul, nivelul oxigenului arterial (corpii carotidinieni și aortici) © Andrei Cucu Receptorul Are loc TRADUCEREA informației purtate de excitant în informație nervoasă (influx nervos)!!! Clasificarea receptorilor (localizare) Exteroreceptori (tegumente) Proprioreceptori (aparatul locomotor) Interoceptori (viscere și vase de sânge) © Andrei Cucu Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex Alcătuit din 5 componente anatomice: Receptorul Calea aferentă Centrii nervoși Calea eferentă Efectorul © Andrei Cucu Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminațiile dendritice ale neruonilor senzitivi din ganglionii spinali/de pe traiectul unor nervi cranieni © Andrei Cucu Calea aferentă © Andrei Cucu Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex Alcătuit din 5 componente anatomice: Receptorul Calea aferentă Centrii nervoși Calea eferentă Efectorul © Andrei Cucu Centrii nervoși (CN) Potențialele de acțiune dendritice ajunse la neuronul senzitiv, se propagă celulifug → axon → prima sinapsă: Reflex elementar: CN al reflexului este sinapsa dintre axonul neuronului senzitiv și corpul celular al neuronului motor Reflex complex: CN totalitatea sinapselor ce se realizează în ariile corticale/nucleii subcorticali © Andrei Cucu Centrii nervoși © Andrei Cucu Centrii nervoși © Andrei Cucu Centrii nervoși Nivelul medular Nivelul subcortical Nivelul cortical © Andrei Cucu Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex Alcătuit din 5 componente anatomice: Receptorul Calea aferentă Centrii nervoși Calea eferentă Efectorul © Andrei Cucu Calea eferentă Axonii neuronilor motori somatici și vegetativi prin care se transmite comanda către organul efector Cea mai simplă cale: reflexele monosinaptice (bineuronale) Formată din axonul motoneuronului alfa din coarnele anterioare ale măduvei © Andrei Cucu Calea eferentă în reflexele monosinaptice © Andrei Cucu Calea eferentă în reflexele polisinaptice În cazul SNV, calea eferentă este formată dintr-un lanț de 2 neuroni motori: Un neuron preganglionar (coarnele laterale ale măduvei spinării/nucleu vegetativ din trunchiul cerebral) Un neuron postganglionar (ganglionii vegetativi periferici) © Andrei Cucu © Andrei Cucu Calea eferentă în reflexele polisinaptice © Andrei Cucu Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex Alcătuit din 5 componente anatomice: Receptorul Calea aferentă Centrii nervoși Calea eferentă Efectorul © Andrei Cucu Efectorii Mușchii striați Mușchii netezi Glandele exocrine © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul reflex 3. Măduva spinării 1. Configurația externă 2. Structura măduvei spinării 3. Căile nervoase ale măduvei spinării 4. Nervii spinali © Andrei Cucu Măduva spinării © Andrei Cucu Măduva spinării CONFIGURAȚIA EXTERNĂ Așezare, raporturi Aspectul exterior al măduvei Meningele spinal CONFIGURAȚIA INTERNĂ (Structura) Substanța cenușie Substanța albă © Andrei Cucu Măduva spinării – așezare, raporturi Cordon cilindric, ușor turtit antero-posterior În canalul vertebral (suprapunerea orificiilor vertebrale) 43-45 cm © Andrei Cucu Măduva spinării – așezare, raporturi Limita superioară: gaura occipitală prin care canalul vertebral comunică în sus cu cavitatea craniană Limita inferioară: vertebra L2 © Andrei Cucu Măduva spinării – configurație externă Regiunea cervicală și lombară 2 regiuni mai voluminoase → intumescența cervicală și lombară Corespund plexului brahial și plexului lombar și sacral © Andrei Cucu Măduva spinării – configurație externă Fisura mediană anterioară, anterior, pe linia mediană, mai adânc Șanț median dorsal Șanțurile ventro-laterale (răd. ant. ale n. spinali) Șanțurile dorso-laterale (răd. post ale n. spinali) © Andrei Cucu Meningele spinale 3 membrane de protecție care invelesc măduva Meningele spinal se continuă cu meningele cerebral (gaura occipitală) Dura mater Fibroasă, rezistentă Arahnoidă Structură conjunctivă Separată de dura mater prin spațiul subdural Separată de piamater prin spațiul subarahnoidian (LCR) Pia mater Meninge vascular (vase arteriale și nervi) Membrană conjunctivo-vasculară, rol nutritiv © Andrei Cucu Meningele spinale © Andrei Cucu Meningele spinale © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul reflex 3. Măduva spinării 1. Configurația externă 2. Structura măduvei spinării 3. Căile nervoase ale măduvei spinării 4. Nervii spinali © Andrei Cucu Structura măduvei spinării Substanța cenușie Dispusă în centru Aspect de litera H Substanța albă La periferie Sub formă de cordoane © Andrei Cucu Substanța cenușie Constituită din corpul neuronilor Bara transversală a H-ului → comisura cenușie Porțiunile laterale → subdivizate în coarne anterioare, alterale, posterioare © Andrei Cucu Comisura cenușie În centru canalul ependimar (LCR) La nivelul trunchiului cerebral se dilată și formează ventriculul IV © Andrei Cucu Coarnele anterioare Conțin dispozitivul somatomotor Mai late și mai scurte decît cele posterioare Conțin 2 tipuri de neuroni somatomotori: Neuroni alfa Neuroni gama Axonii lor formează rădăcina ventrală a n. spinali Axonul neuronului alfa ajunge la m. striat → sinapsă specială neuroefectorie (placa motorie) Axonul neuronului gama ajunge la porțiunea periferică (contractilă) a fibrelor musculare din structura fusului neuromuscular © Andrei Cucu Coarnele anterioare © Andrei Cucu Coarnele posterioare Neuroni senzitivi Au semnificația de deutoneuron (al II-lea neuron) Protoneuronul (I neuron) este situat în ganglionii spinali La nivelul deutoneuronului fac sinapsă o parte din axonii neuronilor pseudounipolari (I neuron din ggl. spinal) © Andrei Cucu Coarnele laterale Vizibile în regiunea cervicală inferioară, toracală și lombară superioară Conțin neuroni vegetativi simpatici preganglionari, ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a nervului spinal și formează fibrele preganglionare ale sistemului simpatic © Andrei Cucu Structura măduvei spinării Substanța cenușie Dispusă în centru Aspect de litera H Substanța albă La periferie Sub formă de cordoane © Andrei Cucu Substanța albă Periferia măduvei spinării Dispusă sub formă de cordoane, în care găsim fascicule Ascendente (periferic) Descendente (situate profund față de precedentele) De asociație (cel mai profund, imediata vecinătate a substanței cenușii) © Andrei Cucu Substanța albă Cordoanele anterioare Între fisura mediană și coarnele anterioare Cordoanele laterale Între cordoanele anterioare și posterioare Cordoanele posterioare între șanțul posterior și coarnele posterioare © Andrei Cucu Structura măduvei spinării © Andrei Cucu Structura măduvei spinării © Andrei Cucu Cordoanele posterioare Fascicului gracilis (Goll) Fasciculul cuneat (Burdach) Mai lateral Doar în măduva toracală superioară și cervicală Ambele fascicule sunt formate din axoni lungi ai I neuron (protoneuron) cu sediul în ganglion spinal © Andrei Cucu Cordonale anterioare Fascicule de asociație Fascicule fundamentale Își au originea în neuroni din substanța cenușie a măduvei Prelungirile neuronilor din substanța cenușie părăsesc → ramuri ascendente și descendente Fascicule ascendente Fascicule descendente Fascicule piramidale Fascicule extrapiramidale © Andrei Cucu Cordoanele anterioare Fascicule de asociație Fascicule ascendente Fasciculul spinotalamic anterior Originea în deuto din cornul posterior al măduvei (protoneuronul în ggl. spinal) Axonul deuto, după ce se încrucișează cu opusul, ajunge în cordonul anterior de partea opusă Fascicule descendente Fascicule piramidale Fascicule extrapiramidale © Andrei Cucu Cordoanele anterioare Fascicule de asociație Fascicule ascendente Fascicule descendente Fascicule piramidale Controlează motilitatea voluntară Originea în cortexul motor Fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior) – în jurul fisurii mediane Fascicule extrapiramidale Controlează motilitatea involuntară Fasciculul tectospinal (tectum=lama cvadrigemina) Fasciculul vestibulospinal medial (nucleii vestibulari medial și inferior -bulb) © Andrei Cucu Cordoanele laterale Fascicule de asociație Fascicule ascendente Fasciculul spinotalamic lateral Fascicului spinocerebeloas ventral, încrucișat Gowers Fascicului spinocerebelos dorsal, direct Fleichsig Fascicule descendente Fascicule piramidale Fascicule extrapiramidale Fasciculul rubrospinal Fasciculul olivospinal Fasciculul reticulospinal Fasciculul nigrospinal Fasciculul vestibulospinal lateral © Andrei Cucu Cordoanele laterale Fascicule de asociație Fascicule ascendente Fasciculul spinotalamic lateral Fascicului spinocerebeloas ventral, încrucișat Gowers Fascicului spinocerebelos dorsal, direct Fleichsig Fascicule descendente Fascicule piramidale Fascicule extrapiramidale Fasciculul rubrospinal Fasciculul olivospinal Fasciculul reticulospinal Fasciculul nigrospinal Fasciculul vestibulospinal lateral © Andrei Cucu Cordoanele laterale Fascicule de asociație Fascicule ascendente Fasciculul spinotalamic lateral Origine: deuto din cornul posterior (I neuron în ggl spinal) Axonul deuto, după ce se încrucișează cu opusul → cordonul lateral opus → fasciculul spinotalamic lateral Fascicului spinocerebeloas ventral, încrucișat Gowers și dorsal, direct Fleichsig Origine: axonul deuto din cornul posterior → cordonul lateral de partea opusă/cordona lateral de aceeași parte Axonul deuto → cerebel Porțiunea periferică a cordoanelor laterale Fascicule descendente © Andrei Cucu Cordoanele laterale Fascicule descendente Fascicule piramidale (controlează motilitatea voluntară) Origine: cortex → fasciculul piramidal încrucișat (corticospinal lateral): cordonul lateral, medial de f. spinocerebelos dorsal și posterior de f. spinotalamic lateral Fascicule extrapiramidale (controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată) Fasciculul rubrospinal (nucleul roșu din mezencefal) Fasciculul olivospinal (oliva bulbară) Fasciculul reticulospinal (formațiunea reticulată a trunchiului cerebral) Fasciculul nigrospinal (substanța neagră din mezencefal) Fasciculul vestibulospinal lateral (nucleul vestibular lateral) © Andrei Cucu Cuprinsul cursului 1. Reflexul 2. Arcul reflex 3. Măduva spinării 1. Configurația externă 2. Structura măduvei spinării 3. Căile nervoase ale măduvei spinării 4. Nervii spinali © Andrei Cucu Căile ascendente ale sensibilității Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere Calea sensibilității tactile epicritice (fină) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității termice și dureroase Receptori: piele, terminații nervoase libere (T, D, L) I neuron (protoneuron): Ganglionul spinal, dendrita lungă → ajunge la receptori Axonul pătrunde în măduvă II neuron (deutoneuron): În neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei Axonul trece în cordonul lateral opus (fasciculul spinotalamic lateral) care străbate măduva și trunchiul cerebral → talamus III neuron: Talamus Axonul se proiecteză pe scoarța cerebrală (aria somestezică I, lobul parietal) © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității tactile grosieră (protopatică) Receptori Piele (corpusculii Meissner, discurile tactile Merkel) I neuron Ganglionul spinal Dendrita lungă, ajunge la receptori Axonul pătrunde pe calea rădăcinii posterioare în măduva spinării II neuron Neuronii senzitivi din cornul posterior Axonul trece în cordonul anterior opus (fasciculul spinotalamic anterior) → străbate măduva, trunchiul cerebral și ajunge în talamus III neuron Talamus Axonul se proiecteză în scoarța cerebrală (aria somestezică I) © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu calea proprioceptivă kinestezică © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității kinestezice Simțul poziției și al mișcării în spațiu Utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu sensibilitatea tactilă epicritică Receptori Pentru sensibilitatea tacilă epicritică, aceeași ca pentru sensibilitatea tacilă protopatică, câmp receptor mai mic Sensibilitatea kinestezică: corpusculii neurotendinoși Golgi și receptorii Ruffini © Andrei Cucu Calea sensibilității kinestezice I neuron Ganglionul sppinal Dedrita lungă, ajunge la receptori Axonul pătrunde în cordonul posterior, formând fasciculul gracilis (Goll) și fasciculul cuneat (Burdach) Fasciculul cuneat apare numai în măduva toracală superioară și cervicala Cele doua fascicule spinobulbare, urcă spre bulbul rahidian II neuron Nucleii gracilis și cuneat (bulb) Axonul deutoneuronului se încrucișează în bulb și formează decusația senzitivă, devin ascendenți și formează lemniscul medial → talamus III neuron Talamus Axonul neuronul III se proiecteză în aria somestezică I © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității propioceptive de control a mișcării 2 tracturi: Tractul spinocerebelos dorsal (direct) Tractul spinocerebelos ventral (încrucișat) Receptorii: fusurile neuromusculare I neuron: ganglionul spinal II neuron: neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei →cordonul lateral de aceeși parte (fasciculul spinocerebelos dorsal direct) → cordonul lateral de partea opusă, se încrucișează și formează fasciculul spinocerebelos ventral (încrucișat) © Andrei Cucu Calea sensibilității propioceptive de control a mișcării Ambele fascicule au in traiect ascendent, străbat măduva și ajung in trunchiul cerebral: Fasciculul spinocerebelos dorsal (→bulb, apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior → cerebel) Fasciculul spinocerebelos ventral (→ bulbul, puntea, mezencefalul → peduncului cerebelos superior → cerebel) © Andrei Cucu Căile ascendente (ale sensibilității) Căile sensibilității exteroceptive Calea sensibilității termice și dureroase Calea sensibilității tactile grosiere (protopatică) Calea sensibilității tactile fine (epicritice) Căile sensibilității proprioceptive Calea sensibilității kinestezice Calea sensibilității proprioceptive de control a mișcării Căile sensibilității interoceptive © Andrei Cucu Calea sensibilității interoceptive În condiții normale, viscerele nu reacționează la stimul (mecanici, termici, chimici) → influxurile nervoase interoceptive nu devin conștiente În condiții anormale, viscerele pot fi punctul de plecare al senzației dureroase © Andrei Cucu Calea sensibilității interoceptive Receptori În pereții vaselor și ai organelor (terminașii nervoase libere, corpusculi lamelați) I neuron Ganglionul spinal II neuron Măduva spinării Axonii intră în alcătuirea unui fascicul → talamus III neuron Talamus Proiecția corticală este difuză © Andrei Cucu Căile descendente Calea sistemului piramidal Calea sistemului extrapiramidal © Andrei Cucu  Calea sistemului piramidal Origine: cortex cerebral (aria motorie) Controlează motilitatea voluntară Fibrele fasciculului piramidal străbat descendent, toate cele 3 etaje ale trunchiului cerebral, și ajung la bulb: 75-90% - se încrucișează (decusația piramidală) → f. piramidal încrucișat (corticospinal lateral) 10-25% - nu se încrucișează → f. piramidal direct (corticospinal anterior). În dreptul fiecărui segment, o parte din fibre părăsesc fasciculul → cordonul anterior opus În trunchiul cerebral, din fibrele f. piramidal se desprind f. corticonucleare → nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al măduvei) © Andrei Cucu Calea sistemului extrapiramidal Origine: etajele corticale și subcorticale Controlează motilitatea involuntară automată și semiautomată Căile extrapiramidale ajung la nucleii bazali → eferențe: fibre strionigrice, striorubrice, strioreticulate → nucleii din mezencefal (nucleul roșu, substanța neagră, formația reticulată) → măduva spinării: Fasciule nigrospinale Fascicule rubrospinale Fascicule reticulospinale © Andrei Cucu Calea sistemului extrapiramidal Tectospinal (tectum, lama cvadrigemina) Vestibulospinal medial (nucleii vestibulari medial și inferior) Rubrospinal (nuclelul roșu din mezencefal) Vestibulospinal lateral (nucleul vestibular lateral) Reticulospinal (formațiunea reticulată a trunchiului cerebral) Olivospinal (oliva bulbară) Nigrospinal (substanța neagră din mezencefal) Toate aceste fascicule ajung în final la neuronii motori din cornul anterior al măduvei Prin căile descendente piramidale și extrapiramidale, centrii cenfecalici exercită controlul motor voluntar și automat asupra musculaturii scheletice → reglează tonusul muscular, activitatea motorie → postura și echilibru corpului © Andrei Cucu Nervii spinali Conectează măduva cu receptorii și efectorii (somatici și vegetativi) 31 perechi 8 nervi cervicali 12 nervi toracali 5 nervi lombari 5 nervi sacrali 1 nerv coccigian Formați din 2 rădăcini Anterioară, ventrală, motorie Posterioară, dorsală, senzitivă – are pe traseul ganglionul spinal © Andrei Cucu Nervii spinali © Andrei Cucu Nervii spinali © Andrei Cucu Vă mulțumesc pentru atenție! © Andrei Cucu